Feeds:
Posts
Comments

Posts Tagged ‘schimbare’

bibliaIsaia 34:16

„Căutaţi

în Cartea Domnului şi citiţi!

Nici una din toate acestea nu va lipsi,

nici una, nici alta nu vor da greş,

căci gura Domnului

a poruncit lucrul acesta.”

 

Cauţi tu Cartea Domnului? O citeşti? Crezi ce scrie în Carte?

Tot ce scrie se va împlini. Ce a spus gura Domnului se va întâmpla.

Ce înseamnă pentru tine să trăieşti într-o lume care va ajunge sub judecata lui Dumnezeu?

Eu pot să trăiesc fără îngrijorare. Oamenii nu trebuie să trăiască cum cred eu. Nu este responsabilitatea mea ce fac alţii. Totuşi trebuie ca alţii să vadă că sunt un copil al lui Dumnezeu.

Unde a adus Dumnezeu judecată în viaţa ta?

Crezi că ai nevoie de judecata lui Dumnezeu în viaţa ta ca să nu fii judecată odată cu lumea?

Vrei judecată sau te bazezi mai mult pe harul Domnului? Care este diferenţa între ele?

Eu mă bazez mai mult pe harul lui Dumnezeu. Îmi cer iertare pentru ce am greşit cu vorba sau cu fapta, îmi cer iertare pentru lucrurile pe care nu le-am făcut sau nu le-am spus, îmi cer iertare pentru slăbiciuni, mândrie sau lipsa umilinţei etc.

Îmi cer iertare pentru că nu citesc Cartea Lui mai mult.

Îţi ceri iertare Domnului că nu citeşti Cartea Lui mai mult?

Ce schimbare vei face în orarul tău ca să ai mai mult timp pentru Cartea Domnului?

Iosua 1:8 ne spune: „Cartea aceasta a Legii să nu se depărteze de gura ta. Cugetă asupra ei zi şi noapte, căutând să faci tot ce este scris în ea, căci atunci vei izbândi în toate lucrările tale şi atunci vei lucra cu înţelepciune.”

 

Doamne, inima mea iubeşte Cartea Domnului!

Read Full Post »

23 maiIsaia 31

Isaia 31:6

„Întoarceţi-vă

la

Acela

de la care

v-aţi abătut mult,

copii

ai lui Israel.”

 

Vai de cei ce se încred în alţii şi nu în Dumnezeu.

Vai de cei ce se duc după ajutor la alţii în loc să ceară ajutor de sus. Vai de cei ce se bizuiesc pe puterea militară şi nu se bizuiesc pe puterea Domnului.

Pe cine te bazezi tu? La cine alergi prima dată după ajutor? De ce să alergăm prima dată la oameni dacă Îl avem pe Dumnezeu? Când ne bazăm pe oameni ne îndreptăm spre dezastru.

Când ne bazăm pe Dumnezeu suntem binecuvântaţi.

Crezi că încrederea în oameni este rebeliune cu Dumnezeu?

Pentru care lucruri te bazezi pe Dumnezeu şi pentru care lucruri te bazezi pe oameni? Crezi că trebuie să selectezi, să separi şi să organizezi lucrurile Domnului şi lucrurile omului? Crezi că putem trăi în două lumi? Crezi că putem avea două seturi de valori?

Dumnezeu este deasupra tuturor şi orice sub El este cădere, este jos. Orice depărtare de Dumnezeu duce la declin. Când mă uit în sus, la Dumnezeu, primesc putere. Când mă uit în jos, la oameni, sunt descurajată. De aceea îmi doresc să fiu mai aproape de cer, de Dumnezeu, decât de pământ.

Siguranţa mea nu vine de pe pământ, ci din cer.

Domnul oştirilor se va lupta pentru mine (31:4). El mă va apăra şi voi fi în siguranţă. Puterea lumii cade înaintea Lui.

Când te-ai bazat ultima dată pe Domnul şi ai experimentat binecuvântare? De mult? Astăzi? Dacă nu te-ai bazat pe Domnul pentru decizii, planuri, ajutor, hotărâre sau sfat necesar, ce schimbare eşti gata să faci în viaţa ta? Vei face o schimbare? Când?

Doamne, Te rog să mă ierţi că de multe ori alerg încoace şi încolo după ajutor de la oameni. Mulţumesc că mi-ai descoperit că pentru orice lucru, oricât de mic, trebuie să alerg întâi şi mai întâi la Tine. Tu poţi să-mi dai sfatul cel mai bun. Tu poţi să-mi dai ajutor. Tu poţi

să-mi dai lumină şi înţelepciune. Tu poţi să-mi dai pricepere şi descoperire. Tu poţi să-mi dai putere şi să mă aperi. Tu eşti siguranţa absolută.

Învaţă-mă încrederea în Tine în cele mai mărunte lucruri. Mă întorc la Tine mereu şi mereu după putere şi tărie în viaţa de credinţă.

Doamne, inima mea se încrede în Tine!

Read Full Post »

astayiIsaia 29:1-14

Isaia 29:13

„Domnul zice: „Când se apropie de Mine poporul acesta, Mă cinsteşte cu gura şi cu buzele, dar inima lui este departe de Mine şi frica pe care o are de Mine nu este decât o învăţătură de datină omenească”.”

 

Vai de cei ipocriţi în închinarea lor. Vai de cei ce se închină numai cu gura, nu şi cu inima.

Vai de cei ce nu se bucură înaintea lui Dumnezeu. Vai de Ariel (Ierusalim, cetatea unde este altarul, unde trebuie să fie şi inima). Catastrofa va lovi în popor, plânsete şi gemete, tunete, cutremure de pământ, vijelie, furtună, foc, război, foame, sete, neputinţă, neştiinţă etc., pentru că „poporul acesta Mă cinsteşte cu gura şi cu buzele, dar inima lui este departe de Mine şi frica pe care o are faţă de Mine nu este decât o învăţătură de datină omenească” (29:13).

Conducătorii cetăţii au ajuns orbi pentru că au refuzat să vadă şi să asculte poruncile lui Dumnezeu.

Neputinţa de a vedea este judecata lui Dumnezeu.

Când conducătorii nu văd Cuvântul lui Dumnezeu, religia este de suprafaţă, de ochii lumii, fără inimă. Când inima este departe de Domnul, închinarea devine un set de reguli omeneşti. Este dureros când Dumnezeu loveşte înţelepciunea înţelepţilor (vor pieri 29:14).

Dumnezeu vede, ştie, cunoaşte ce face fiecare. Unii se joacă de-a biserica. Inima lor este departe de Domnul.

Este inima mea unde spune gura mea?

Dumnezeu vrea inima noastră în închinare nu ritualul nostru liturgic.

Vezi ipocrizie în viaţa ta? Dacă te examinezi înaintea Domnului cum vezi închinarea ta? Te prinde anturajul şi cânţi doar cu gura, fără inimă?

Oare ce gândeşte Domnul despre închinarea mea de duminca la biserică? Mă duc cu valul?

Ce atitudine, acţiune, schimbare vei avea la următoarea închinare?

Doamne, cercetează-mă şi descopere-mi unde gura mea o ia înaintea inimii. Nu mă lăsa în ipocrizie, căci vreau binecuvântarea, nu judecata. Fereşte-mă de datina omenească şi ajută-mă să văd şi să înţeleg Cuvântul. Mă rog pentru conducătorii religioşi să vadă Adevărul în Scripturi şi să dea învăţătură sănătoasă.

Descopere-mi când închinarea mea este un set de reguli omeneşti şi du-mă pe calea cea bună.

Doamne, îmi doresc ca să-Ţi aduc o închinare adevărată!

Fie ca  inima mea să fie în armonie cu gura mea!

Read Full Post »

poruncăIsaia 28

Isaia 28:10

„Căci dă învăţătură peste învăţătură,

învăţătură peste învăţătură,

poruncă peste poruncă,

poruncă peste poruncă,

puţin aici, puţin acolo.”

Este totuşi o speranţă, în mijlocul furtunii, pentru rămăşiţa poporului Israel (cei credincioşi). Domnul va fi cununa lor: o cunună strălucitoare şi măreaţă. El a promis dreptarea şi puterea de biruinţă asupra duşmanilor (28:5-6).

Pedeapsa lui Dumnezeu urmăreşte schimbarea şi restaurarea poporului.

Nu toate luptele şi atacurile sunt din cauza păcatului, ci Dumnezeu aduce vremuri grele ca să înveţe pe poporul Lui să fie atent la credinţă.

Disciplina este folosită ca să învăţăm sfinţenia (Evrei 12:10-13).

Disciplina lui Dumnezeu ne învaţă să ne întoarcem la El, locul nostru de scăpare şi adăpostul nostru.

Unde este locul tău de scăpare? Unde este adăpostul tău?

Dacă te examinezi cu atenţie, te vezi încrezătoare în puterile tale?

Te crezi importantă când apariţia ta este impresionantă? Sau când îi convingi pe alţii că eşti inteligentă şi bine informată? Aceste lucruri nu dau siguranţă destinului, nici nu vor defini caracterul plăcut Domnului.

Care este învăţătura pe care te bazezi?

Care sunt poruncile pe care le împlineşti?

Vai de cei ce clădesc pe altă temelie, alta decât Cristos. Ei se duc spre dezastru.

Cine este temelia ta şi cum clădeşti?

Temelia mea este Cristos! Credinţa mea este în Cristos! Încrederea mea este în Cristos.

Dumnezeu pregăteşte o Cale de ieşire din probleme.

Calea de ieşire din probleme este o Piatră, Piatra din capul unghiului. Cine este această Piatră? 1 Petru 2:4-24 afirmă: ,,Apropiaţi-vă de El, Piatra vie, lepădată de oameni, dar aleasă şi scumpă înaintea lui Dumnezeu. Şi voi, ca nişte pietre vii, sunteţi zidiţi ca să fiţi o casă duhovnicească, o preoţie sfântă şi să aduceţi jertfe duhovniceşti, plăcute lui Dumnezeu, prin Isus Hristos. Căci este scris în Scriptură: „Iată că pun în Sion o Piatră din capul unghiului, aleasă, scumpă; şi cine se încrede în El, nu va fi dat de ruşine.” Cinstea aceasta este, deci, pentru voi care aţi crezut! Dar pentru cei necredincioşi „Piatra pe care au lepădat-o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului”; şi „o piatră de poticnire şi o stâncă de cădere”. Ei se lovesc de ea, pentru că n-au crezut Cuvântul şi la aceasta sunt rânduiţi. Voi însă sunteţi o seminţie aleasă, o preoţie împărătească, un neam sfânt, un popor pe care Dumnezeu Şi l-a câştigat ca să fie al Lui, ca să vestiţi puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată; pe voi, care odinioară nu eraţi un popor, dar acum sunteţi poporul lui Dumnezeu; pe voi, care nu căpătaserăţi îndurare, dar acum aţi căpătat îndurare. Preaiubiţilor, vă sfătuiesc ca pe nişte străini şi călători, să vă feriţi de poftele firii pământeşti care se războiesc cu sufletul.  Să aveţi o purtare bună în mijlocul Neamurilor, pentru ca în ceea ce vă vorbesc de rău ca pe nişte făcători de rele, prin faptele voastre bune pe care le văd, să slăvească pe Dumnezeu în ziua cercetării. Fiţi supuşi oricărei stăpâniri omeneşti, pentru Domnul: atât împăratului, ca înalt stăpânitor, cât şi dregătorilor, ca unii care sunt trimeşi de el să pedepsească pe făcătorii de rele şi să laude pe cei ce fac bine. Căci voia lui Dumnezeu este, ca, făcând ce este bine, să astupaţi gura oamenilor neştiutori şi proşti. Purtaţi-vă ca nişte oameni slobozi, fără să faceţi din slobozenia aceasta o haină a răutăţii, ci ca nişte robi ai lui Dumnezeu. Cinstiţi pe toţi oamenii, iubiţi pe fraţi; temeţi-vă de Dumnezeu; daţi cinste împăratului! Slugilor, fiţi supuse stăpânilor voştri cu toată frica, nu numai celor ce sunt buni şi blânzi, ci şi celor greu de mulţumit. Căci este un lucru plăcut, dacă cineva, pentru cugetul lui faţă de Dumnezeu, sufere întristare şi sufere pe nedrept. În adevăr, ce fală este să suferiţi cu răbdare să fiţi pălmuiţi, când aţi făcut rău? Dar dacă suferiţi cu răbdare, când aţi făcut ce este bine, lucrul acesta este plăcut lui Dumnezeu. Şi la aceasta aţi fost chemaţi; fiindcă şi Hristos a suferit pentru voi şi v-a lăsat o pildă, ca să călcaţi pe urmele Lui. „El n-a făcut păcat şi în gura Lui nu s-a găsit vicleşug”. Când era batjocorit, nu răspundea cu batjocuri; şi, când era chinuit, nu ameninţa, ci Se supunea dreptului Judecător. El a purtat păcatele noastre în trupul Său, pe lemn, pentru ca noi, fiind morţi faţă de păcate, să trăim pentru neprihănire; prin rănile Lui aţi fost vindecaţi.”

Care este învăţătura ta?

Doamne, vreau că inima mea să fie atentă

la adevărata învăţătură,

la adevăratele porunci

 şi la adevărata credinţă!

Read Full Post »

14aIsaia 15-18

Isaia 18:4

„Căci aşa mi-a vorbit Domnul:

„Eu privesc liniştit din locuinţa Mea

pe căldura arzătoare

a luminii soarelui

şi pe aburul de rouă,

în vipia secerişului”.”

 

Lumea în care trăim este într-o schimbare rapidă. Internetul, televizorul, ziarele şi magazinele ne spun acest lucru. Piaţa financiară este în necaz, ne îngrijorează teroriştii, căsătoriile sunt în crize, locurile de muncă tot mai puţine. Ne întrebăm unde este Dumnezeu, şi ce face.

Dumnezeu ţine totul sub controlul Lui. El îşi împlineşte scopul cu fiecare individ şi cu fiecare naţiune. El nu este pasiv. Este implicat într-un mod activ în viaţa mea.

Chiar dacă sunt judecată pentru păcatul meu, ştiu că Dumnezeu este drept.

Judecata lui Dumnezeu aduce consecinţe pentru păcatului meu. Păcatul este pedepsit.

Judecata lui Dumnezeu este întotdeauna spre restaurarea mea. El nu este răzbunător, nici rău. Mă disciplinează în dragoste, ca să mă întorc la El. Dumnezeu nu mă distruge prin pedeapsă pentru că mă încred în El pentru protecţia Lui. El îmi oferă ajutorul Lui, şi vreau să-l accept. Îmi cer iertare pentru mândria şi aroganţa mea care mi-au adus căderea.

Dumnezeu urăşte mândria. Mândria este un păcat grav.

Nu vreau ca mândria mea să încurce planul Domnului în viaţa mea. Aleg să depind de Domnul, nu de ceea ce ştiu eu. Aleg să mă încred în Domnul. Aleg să mă întorc la El ori de câte ori cad. El este tot ce am nevoie. În El singur îmi găsesc siguranţa.

Dumnezeu nu mă va dezamăgi niciodată. Promisiunile Lui sunt da şi amin.

Doamne, ajută-mă să nu mă bazez pe bani, pe prieteni, pe familia mea, pe soţul meu, pe profesia mea, ci numai pe Tine, căci toate celelalte pot cădea, dar Tu rămâi veşnic.

Păzeşte de asemenea pe roaba Ta de mândrie ca să nu stăpânească peste mine. Descoperă-mi dacă se furişează în inima mea şi fă-mă vegheatoare. Aminteşte-mi mereu de umilinţă.

Doamne, dă-mi o inimă veghetoare!

Read Full Post »

28 fIsaia 8:10b

*

„Căci

Dumnezeu

este

cu

noi

(Emanuel).”

*

Vei alege tu să crezi Cuvântul? Sau te vei împiedeca în necredinţă?

Pentru cine este Domnul Isus o piatră de poticnire? Pentru cei necredincioşi? Când te poticneşti? Vrei tu să faci ce spune Domnul?

Pentru cine este Domnul un locaş sfânt? Este Domnul un locaş sfânt pentru tine? Eşti tu pusă de o parte pentru Domnul? Trăieşti tu înţelept? Cum este închinarea ta? Este El refugiul şi scăparea ta?

Pentru cine este Domnul o stâncă de păcătuire? Este Domnul o stâncă de păcătuire pentru tine? Stânca, care ar trebui să fie protecţie şi ajutor poate să devină o cursă, sau un laţ, sau un prilej de cădere?

Cine este Domnul pentru tine? Toate cele de mai sus? Care imagine reprezintă viaţa ta?

Cum ai putea ajuta pe alţii să-L vadă pe Cristos?

Ai un exemplu prin care poţi arăta cum oamenii se îndepărtează de Cristos? Ce-i de făcut? Cum renunţăm la exemplul rău? Unele circumstanţe sunt grele şi nu putem să arătăm spre Cristos pentru că suntem fireşti. Alteori cunoştinţa multă ne întunecă mintea şi nu mai suntem în stare să arătăm spre Domnul. De multe ori suntem mai spirituali în biserică decât acasă sau în viaţă.

Ce ţi-a spus Domnul despre viaţa ta?

În care domeniu al vieţii tale nu-L crezi pe Dumnezeu?

Ce schimbare îţi spune Domnul să faci în gândirea sau viaţa ta?

Cum te rogi ca să aplici aceste adevăruri la viaţa ta?

Eşti deschisă pentru lucrarea Duhului Sfânt în inima ta?

Umbli tu cu Domnul sau o iei înaintea Lui?

Te temi de Domnul sau de problemele vieţii?

Ce influienţă poţi avea tu în societate? Dacă vrei să fii crezută trebuie să crezi cuvintele Domnului, să fii atentă, să stai liniştită, să nu te temi, să nu-ţi pierzi inima şi să te încrezi în puterea şi planurile lui Dumnezeu care conduce istoria.

Stai drept în toate timpurile (criză sau linişte).

Toată puterea şi înţelepciunea oamnenilor se va pleca înaintea puterii şi înţelepciunii lui Dumnezeu. Ce mare bucurie să ştim că Dumnezeu este cu noi.

Doamne, linişteşte-mi inima în prezenţa Ta!

Read Full Post »

Isaia 1:10-18

*

Isaia 1:18a

„Veniţi totuşi

să ne judecăm,

zice Domnul.”

*

 

Care sunt cerinţele lui Dumnezeu de la mine?

Oare spune Domnul despre mine ce a spus despre poporul Israel?

1:11 „Ce-mi trebuie Mie mulţimea jertfelor voastre?”

1:12 „Cine vă cere astfel de lucruri?”

1:13 „Nu mai aduceţi…mi-e scârbă…nu vreau nelegiuirea unită cu sărbătoarea!”

1:14 „Urăsc…mi-au ajuns o povară, nu le mai pot suferi.”

1:15 „Oricât v-aţi ruga, nu ascult.”

 

Cum ţi-ar fi inima dacă Domnul ţi-ar spune aceste lucruri?

Păcatul este întoarcerea spatelui către Dumnezeu şi trăirea după dorinţa omului.

 

Ai întors tu spatele lui Dumnezeu? Cum? Care sunt domeniile din viaţa ta unde ai fost rebelă? Poate ai un spirit critic, aduci multă nemulţumire în jurul tău. Poate bârfa este în gura ta, distrugi reputaţia, bunul nume al altora. Poate iei în deşert Numele Domnului prin nerăbdarea ta etc.

Ce vei face tu? Vei striga la Domnul după ajutor? Vei asculta Cuvântul? Vei recunoaşte păcatul tău? Vei renunţa la el? Ce vei alege: rebeliunea (răzvrătirea) sau pocăinţa?

Domnul este bun şi are compasiune pentru mine şi pentru tine. Ne iartă. De ce nu aş avea şi eu compasiune pentru cei ce mi-au greşit? Când iertăm pe alţii suntem liberi.

Noi ca şi poporul Domnului suntem un popor ales prin har. Nu tot poporul (întregul) va fi salvat ci numai o rămăşiţă (o parte din întreg), cei care aleg să nu se asemene cu Sodoma şi Gomora, cei care nu merg pe drumul care duce la distrugere. Suntem în pericol când activităţile sunt (devin) mai importante decât scopul. Dacă nu suntem curaţi, El nu ne ascultă.

 

Doamne, dă-mi harul să-mi văd inima şi să mă schimb!

 

Read Full Post »

Ioan 4:15-24 

*

Ioan 4:15

„Doamne,

dă-mi

această

apă…“

*

Femeia a cerut apă de la Domnul chiar dacă nu a înţeles bine despre ce fel de apă este vorba.

Ce ceri tu de la Domnul? Sau aştepţi până înţelegi totul ca să ceri ceva?

Când femeia şi-a deschis inima pentru oferta Domnului, abia atunci Domnul a început să-i reveleze marea ei nevoie.

Când noi ne deschidem pentru oferta Domnului, abia atunci Domnul începe marea lucrare de schimbare în noi.

Deşi Domnul a cunoscut trecutul păcătos al acestei femei, nu a condamnat-o ci i-a arătat dragoste, oferindu-i apa vieţii.

Te uiţi tu cu dispreţ la oamenii care trăiesc în păcat sau îi iubeşti şi te rogi pentru ei?

Domnul a vrut să o ajute pe femeia aceasta.

Eşti tu gata să ajuţi pe cineva oferindu-i Evanghelia?

Să nu fii descurajată dacă după ce te-ai întors la Domnul vin diferite circumstanţe în viaţa ta, care îţi arată anumite păcate la care să renunţi. Domnul foloseşte multe căi ca să ne arate cum să îndreptăm ce este strâmb. Să nu te întristezi dacă te vezi astăzi mai păcătoasă decât ieri. Duhul Domnului te ajută să te maturizezi.

După ce Domnul a ajutat-o pe femeie să înţeleagă că este păcătoasă, a mers mai departe să o înveţe ce este închinarea.

Închinarea trebuie să devină centrul vieţii noastre.

Pentru femeia aceasta era o mare confuzie în ce priveşte închinarea. Şi pentru noi astăzi este la fel. Ne întrebăm care este adevărata închinare. Închinarea nu este un ritual. Închinarea în duh înseamnă închinare de la Duhul Sfânt. Închinarea în adevăr implică sinceritatea inimii dar şi cunoaşterea şi ascultarea de Dumnezeu, revelat în persoana Domnului Isus, care este Adevărul din Scriptură.

 

Fie inima ta deschisă mereu pentru oferta Domnului!

Read Full Post »

Biserica părinţilor şi bunicilor

Ioan 2:17b

*

„Râvna

pentru

Casa

Ta

mănâncă.“

*

Care este amintirea ta (din copilărie) despre biserica părinţilor tăi?

Cu cât înaintez în vârstă îmi doresc tot mai mult părtăşia cu fraţii aşa cum mi-o amintesc din copilărie. Este o mare schimbare în toate bisericile noastre.

Iată care este amintirea pe care au avut-o cei din poporul Domnului care au ajuns robi în Babilon.

„Pe malurile râurilor Babilonului şedeam jos şi plângeam când ne aduceam aminte de Sion. În sălciile din ţinutul acela ne atârnaserăm arfele. Căci acolo biruitorii noştri ne cereau cântări şi asupritorii noştri ne cereau bucurie, zicând: „Cântaţi-ne câteva din cântările Sionului!“ Cum să cântăm noi cântările Domnului pe un pământ străin? Dacă te voi uita, Ierusalime, să-şi uite dreapta mea destoinicia ei! Să mi se lipească limba de cerul gurii, dacă nu-mi voi face din Ierusalim culmea bucuriei mele!“ Psalmul 137

Adu-ţi aminte de noi, Doamne, şi scapă-ne de vrăjmaşi ca să ne bucurăm în Casa Ta.

*

Doamne,

mă rog pentru biserica mea, ca Tu să ai ochii deschişi asupra ei zi şi noapte, să asculţi rugăciunile robilor Tăi. Binevoieşte şi ascultă-ne când strigăm către Tine şi ne iartă. Când străinul care nu este din poporul Tău va veni dintr-o ţară depărtată pentru Numele Tău, căci se va şti că Numele Tău este mare şi braţul Tău este întins, când va veni să se roage în casa Ta, ascultă-l din ceruri, ca să se teamă de Tine şi poporul Tău să ştie că Numele Tău este chemat peste biserică.

Te rogi pentru biserica ta?

Roagă-te pentru biserica ta!

Respectă şi iubeşte biserica părinţilor şi bunicilor!

Read Full Post »

Ioan 2:1-11

Ioan 2:9 „Apa a fost schimbată în vin.“

Ioan 2:11

,,Acest început al semnelor Lui l-a făcut Isus

în Cana din Galilea.

El Şi-a arătat slava Sa

şi ucenicii Lui au crezut în El.“

 *

Învaţă pe copilul tău sau al altora că trebuie să se schimbe dintr-un copil egoist într-un copil care se gândeşte şi la alţii. Acest lucru e posibil doar cu ajutorul Domnului. Domnul Isus a schimbat apa în vin şi El poate să schimbe un copil egoist într-unul care are grijă de alţii. Acesta este de fapt un proces de o viaţă (şi noi ne schimbăm) dar pentru cei mici este minunat să înceapă în copilărie pentru că pot fi scutiţi de multe rele când vor creşte şi apoi toată viaţa.

Copiii învaţă prin exemplu. Tu poţi să fii un exemplu de bunătate, generozitate, îngrijire etc.

Te vede copilul tău că eşti bucuroasă să ajuţi o vecină?

Te vede copilul tău că ai grijă de o bătrână? Sau că vizitezi un bolnav?

Învaţă pe copil ce spune Domnul despre felul cum trebuie să ne purtăm unii cu alţii. Domnul spune să ne purtăm frumos cu alţii, fără nici un interes ascuns. Oamenii fără Cristos se poartă frumos din interes, ca să obţină ceva.

Pregăteşte ocazii (într-un mod regulat) în care copilul tău să ajute pe cineva.

Învaţă-l onestitatea. Dacă greşeşte, ajută-l, nu striga la el. Laudă-l când face bine un lucru; copiilor le place aprobarea părinţilor. Găseşte metode să-l răsplăteşti (o îmbrăţişare, un bănuţ, un lucru mic pe care şi l-a dorit).

Roagă-te pentru copilul tău să fie transformat de Domnul.

Roagă-te pentru copilul tău să aibă credinţă.

Roagă-te pentru alţii împreună cu copiii tăi.

Poate copiii tăi sunt mari sau chiar plecaţi de acasă. Dacă nu s-au împăcat cu Domnul, să ştii că Domnul poate face şi astăzi o minune, o mare transformare. Crede numai, şi continuă să te rogi.

Numai Domnul poate schimba inima omului!

 

Roagă-te pentru schimbarea inimii tale!

 

Read Full Post »

Older Posts »

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 72 other followers

%d bloggers like this: