Rădăcinile adevăratei credințe

12 Iunie

Matei 13:18-23

Matei 13:18: ,,Ascultaţi, deci, ce înseamnă pilda semănătorului.”

Matei 13:20-21:  ,,Sămânţa căzută în locuri stâncoase, este cel ce aude Cuvântul, şi-l primeşte îndată cu bucurie; dar n-are rădăcină în el, ci ţine până la o vreme; şi, cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvântului, se leapădă îndată de el.”

Pe cine reprezintă pământul pietros? Pământul pietros reprezintă o persoană care judecă lucrurile după prima vedere, după ce se vede; nu este interesată de ce este important; nu se gândeşte la ceea ce este înăuntru, în inima omului; nu are nici o profunzime spirituală; este dezinteresată de personalitatea cuiva şi interesată doar de felul cum arată pe dinafară; nu este în stare să vadă şi să simtă în profunzime.

Unii oameni aleargă după ceea ce este nou şi diferit. Uneori arată mare entuziasm pentru promisiunile Domnului. Se pare că au primit Evanghelia şi au credinţă în Hristos. S-ar putea să răspundă când se iveşte o oportunitate să conducă. Unii conducători chiar par că duc o viaţă exemplară. Totuşi, ei nu arată durerea faţă de păcat, nu se pocăiesc (acestea sunt lucruri esenţiale adevăratei credinţe). Dar vin şi situaţiile grele: poate Dumnezeu nu răspunde la rugăciunea lor conform planurilor lor; poate sunt confruntaţi cu o alegere cu privire la o situaţie financiară sau emoţională; poate trebuie să sacrifice ceva pentru Hristos; poate Dumnezeu le cere o disciplină într-un anumit domeniu; poate interveni o simplă schimbare în programul bisericii etc. Nu contează care este testul, pentru că ei judecă la suprafaţă şi caracterul lor iese la iveală: ei nu au tărie şi profunzime spirituală. Sămânţa Cuvântului lui Dumnezeu nu a prins rădăcini în vieţile lor. Par a avea credinţă, dar se usucă repede. Îţi doreşti numai lucruri pe care lumea le consideră binecuvântări? Crezi cumva că a crede în Hristos înseamnă lipsa suferinţei? Unei asemenea gândiri îi lipseşte ancorarea în rădăcinile adevăratei credinţe.

Doamne, Tată Ceresc, vin cu umilinţă înaintea Ta şi recunosc starea mea. De multe ori judec fireşte: sunt tentată să privesc la aparenţe şi nu am profunzime spirituală. Cuvântul Tău nu a prins întotdeauna rădăcină în inima mea. Mă deranjează multe lucruri şi uneori, cred că inima mea este un pământ pietros. Ajută-mă să fiu interesată de ceea ce este important înaintea Ta. Aminteşte-mi că nu este bine să alerg după ceea ce este nou şi diferit, ci să primesc de la Tine tot ceea ce trimiţi în viaţa mea. Nu vreau să îi judec pe alţii cu superficialitate, dar nici eu nu vreau să fiu superficială nici în lucrurile vieţii, nici în cele spirituale. Tu mă poţi ajuta să văd în testele vieţii, dorinţa Ta de a lăsa Cuvântul Tău să prindă rădăcină în inima mea, ca să îmi dezvolt şi să îmi lucrez pâmântul inimii mele ca să devină un pământ bun în care Cuvântul Tău poate prinde rădăcină şi mă poate pregăti ca să am o statornicie, indiferent de vânturi şi ploi. Vreau să stau tare chiar şi atunci când Tu nu răspunzi rugăciunilor mele, recunoscând că planurile Tale sunt cele mai bune. Vreau să-mi plâng păcatele şi să mă pocăiesc în fiecare zi. Dezvoltă Tu caracterul meu ca să ajung să nu-mi doresc ceea ce lumea consideră ca binecuvântări, ci tot ce Tu vrei să-mi dai, chiar dacă acest lucru aduce o oarecare suferinţă.

Doamne, păzeşte-mă de superficialitate în cele duhovniceşti!

*

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s