Gândul care mă frământă

Gândul care mă frământă
Doamne bun şi-ndurător,
E de-a fi, mereu cu Tine
Şi-n ndragoste să Te-ador!

Orice gând care-l concep
O! El să fie-un rob supus,
Prin credinţă-al ascultării
De Tine, Domn bun Isus!

Să mă-ncred, în izbăvirea
Că în harul Tău cel mare,
Gândurile-mi pot conduce
La prea sfânta consacrare.

O! Şi întreagă, fiinţa mea
Suflet ş-inima-mi  arzândă,
Să le pun pe-altarul crucii
Lângă mâna, sângerândă!

Flavius Laurian Duverna
18-24 iunie 2014

Leave a comment