Pregătiţi calea

1 prayIsaia 56:9-57:21

Isaia 57:14 „Şi El zice:

„Croiţi, croiţi drum,

pregătiţi calea,

luaţi orice piedică

din calea poporului Meu!”

*

Doamne, vin înaintea Ta să mă rog pentru păzitorii şi păstorii din biserica mea. Te rog să îi păzeşti prin puterea Numelui Tău de păcatele descrise în acest capitol. Dacă sunt greşiti, Te rog să le deschizi ochii şi să le dai harul să vadă, să recunoască, să se întoarcă şi să caute neprihănirea şi ceea ce este bine. Dă-le pricepere, ajută-i să fie harnici în lucrul Domnului, să fugă de lăcomie, de băutură, să umble pe calea Domnului, să caute să împlinească nevoile poporului şi să caute foloasele altora. Păzeşte-i de vrăjitorie, curvie, batjocură, minciună, idolatrie, ucidere, nesimţire, mândrie, înşelăciune, necredincioşie, obrăznicie, nepăsare.

Cum te rogi pentru păzitorii şi păstorii din biserica ta?

Doamne, mă rog pentru toată biserica mea ca să fim oameni de bine, oameni care iau aminte, oameni de pace, smeriţi, croind cărări drepte, pregătind calea, alungând toate piedicile de pe calea poporului Domnului.

Cum te rogi pentru credincioşii din biserica ta?

Doamne, Tu vezi pe cei ce plâng şi eşti gata să ne ajuţi. Doamne, mulţumim că încă ne mai vorbeşti şi ne spui că nu vrei să ne cerţi încontinuu, nici să ţii o mânie necurmată, nici să ne loveşti, nici să Te ascunzi, nici să Te superi, ci, să ne tămăduieşti, să ne izbăveşti, să ne mântuieşti, să ne călăuzeşti. Tu vrei să pui lauda Ta pe buzele noastre! Tu vrei să dai pace celui de aproape şi celui de departe!

Cum vezi harul Domnului pentru cei ce plâng?

A pus Domnul lauda pe buzele tale?

Ţi-a dat Domnul pace în inima ta, o pace care întrece orice pricepere omenească?

Doamne, vindecă-mă de răutatea mea ca să nu ajung ca cei răi despre care Tu ai spus: Cei răi nu au pace, nu au linişte, ci numai tulburare (noroi şi mâl).

 

Doamne, păzeşte inima mea de tulburare!

Doamne, umple inima mea cu pacea Ta!

Advertisements

Bucură-te ! (4)

11b*

Isaia 54

Isaia 54:1a „Bucură-te!”

Cine se poate bucura când un dezastru loveşte în casa lui? Ce trebuie să facem când furtunile vin în viaţa noastră?

Imaginea unei cetăţi distruse arată judecata lui Dumnezeu, în timp ce o cetate întărită reprezintă un om salvat de Dumnezeu. Ierusalimul a fost înconjurat de Asiria şi capturat de Babilon, dar până la urmă Dumnezeu a adus restaurare poporului aşa cum a promis. Intenţia finală a lui Dumnezeu este ca Ierusalimul să fie rezidit şi împodobit. Ioan descrie Ierusalimul în ultima carte a Bibliei, în Apocalipsa capitolul 21, ca o cetate veşnică.

Toţi fiii Domnului vor experimenta pacea pentru că Îl urmează pe Domnul. Când Domnul va împărăţi nu va fi frică de nimic. Suveranitatea lui Dumnezeu va fi spre binele lor.

Ai tu pace în sufletul tău în ce priveşte viitorul tău? Te bucuri pentru viitorul tău?

Cum te influenţează comunitatea şi cultura lumii? Contribuie la pacea ta interioară?

Cum influenţezi tu pe cei din jurul tău? Dai din pacea ta şi la alţii?

Este pace în casa ta?

Este pace în sufletul copiilor tăi?

Te rogi pentru pacea sufletului?

Împăcarea noastră cu Dumnezeu trebuie să aducă pace. Pedeapsa care ne dă pacea a căzut peste El şi prin rănile Lui suntem tămăduiţi (Isaia 53:5).

Când este vorba de protecţia poporului Lui, nici o armă, nici o acuzare nu poate sta împotriva Lui. În dragostea Lui faţă de noi, Dumnezeu ne-a dat siguranţa vieţii veşnice şi ne-a aşezat în comunitatea celor credincioşi.

Este pace între tine şi cei credincioşi între care te-a aşezat Dumnezeu?

Cum menţii pacea în relaţiile tale?

Doamne, mulţumesc pentru familia mea şi biserica mea şi Te rog să ne ajuţi să trăim în pace unii cu alţii, bucurându-ne de protecţia Ta asupra noastră şi de viaţa veşnică pe care am primit-o prin credinţă. Viitorul nostru este în mâna Ta şi ne bucurăm că ne-ai salvat din robia păcatului şi Prinţul păcii ne mângâie inimile prin furtunile vieţii.

 

Doamne, inima mea este plină de bucurie şi pace!

Eu am un viitor şi o nădejde!

 

Bucură-te ! (1)

love*

Isaia 54

Isaia 54:1a „Bucură-te!”

Este aceasta o poruncă? Este o încurajare? Cum reactionezi la această încurajare?

De ce să ne bucurăm? Sunt multe lucruri de care se bucură oamenii.

Eu mă bucur de harul Domnului faţă de mine; mă bucur de relaţia mea cu Domnul şi de poruncile Lui care mă învaţă cum să trăiesc. Mă bucur pentru familia mea şi pentru biserica mea. Mă bucur pentru toate binecuvântările cereşti şi pământeşti pe care mi le-a dat Domnul.

Care sunt cele trei imagini folosite pentru descrierea harului şi relaţiei lui Dumnezeu cu poporul Lui din acest capitol?

Prima imagine este imaginea unei femei: femeia fără copii (v. 1), femeia părăsită, izgonită şi întristată de bărbatul ei (v.6) şi cetatea nenorocită, bătută de furtună şi nemângâiată (v.11).

În vremurile vechi, femeia lipsită de copii şi părăsită de bărbat, era în nesiguranţă şi neiubită, în ruşine, fără protecţie şi fără viitor. Mesajul profetului pare neobişnuit, Isaia spune că această femeie o să se bucure şi o să cânte. Fără copii, femeia era considerată nesemnificativă, dar ea va avea copii şi nu puţini. Dumnezeu spune acestei femei: Nu te teme! Ridică-ţi ochii! Eu te voi restaura!

În suferinţa Mântuitorului, pedeapsa a fost purtată, de aceea există bucurie şi cântare.

Care este promisiunea lui Dumnezeu?

Ea va avea mulţi copii. Dumnezeu poate face ceva din nimic. Nu există limite în creşterea poporului.

Ea va fi iubită cu o dragoste veşnică. Ruşinea, mânia, mustrarea vor fi înlocuite cu îndurarea şi compasiunea. Un legământ veşnic de pace va fi stabilit.

Ea va fi împodobită, întărită, va fi la adăpost, va trăi în linişte, va avea putere asupra împotrivitorilor, va propăşi, va avea protecţie, moştenire şi mântuire.

Care este imaginea care te reprezintă şi care crezi că este promisiunea Domnului pentru tine?

Ce anume din ceea ce învăţăm despre Dumnezeu în acest capitol  este un motiv de bucurie şi cântare? Ce anume dă bucurie şi cântare în viaţa ta?

Este cântarea ta însoţită de bucurie?

Darul fără de plată al lui Dumnezeu este un motiv de bucurie şi cântare!

Doamne, inima mea este plină de bucurie şi cântare!

Proverbe 30

30

*

Proverbe 30

*

Doamne, mulţumesc pentru cuvintele scrise în cartea Proverbe; cuvintele înţelepte rostite şi aşezate în scris pentru mulţi, foarte mulţi oameni, dar şi pentru mine.

Nu vreau să fiu prost, ci să am pricepere de om; să învăţ înţelepciunea şi să cunosc ştiinţa sfinţilor.

Eu ştiu cine S-a suit la ceruri şi cine S-a pogorât din ele; cine a adunat vântul în pumnii Lui şi cine a strâns apele în haina Lui; cine a hotărât toate marginile pământului, cum se numeşte El şi cum cheamă pe Fiul Său.

Cred că orice cuvânt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru cei ce se încred în El. Nu adaug nimic la cuvintele Lui, ca să nu mă pedepsească şi să fiu găsit mincinos.

Doamne, îţi cer două lucruri, nu mi le opri, înainte de a muri: depărtează de la mine neadevărul şi cuvântul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pâinea care-mi trebuie; ca nu cumva, în belşug, să mă lepăd de Tine şi să zic: „Cine este Domnul?” Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur şi să iau în deşert Numele Dumnezeului meu.

Nu clevetesc pe un slujitor la stăpânul lui, ca să nu mă blesteme şi să mă fac vinovat, căci este un neam de oameni care blestemă pe tatăl său şi nu binecuvântează pe mama sa; este un neam de oameni care se crede curat şi totuşi, nu este spălat de întinăciunea lui; este un neam de oameni ai căror ochi sunt trufaşi şi care îşi ţin pleoapele sus; este un neam de oameni, ai căror dinţi sunt nişte săbii şi ale căror măsele sunt nişte cuţite, ca să mănânce pe cel nenorocit de pe pământ şi pe cei lipsiţi dintre oameni.

Doamne, păzeşte-mă de lucruri nesăţioase şi nesănătoase şi ajută-mă să mă mulţumesc cu ceea ce primesc de la Tine.

Îmi preţuiesc părinţii şi îmi păzesc ochiul de rău, căci pe ochiul care îşi bate joc de tatăl său şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii de la pârâu şi îl vor mânca puii de vultur.

Sunt trei lucruri mai presus de puterile mele şi chiar patru pe care nu le pot pricepe: urma vulturului pe cer, urma şarpelui pe stâncă, urma corăbiei în mijlocul mării şi urma omului la o fată. Te rog păzeşte-mă de orice păcat sexual, căci calea femeii preacurve duce la moarte.

Sunt trei lucruri care fac să se răscoale o ţară şi patru lucruri pe care omul nu le poate suferi: un rob, care a început să împărăţească; un nebun, care are pâine din belşug; o femeie dispreţuită care se mărită şi o roabă care moşteneşte pe stăpână-sa.

Sunt patru vietăţi mai mici pe pământ şi totuşi din cele mai înţelepte: furnicile, care nu sunt un popor tare, dar îşi pregătesc hrana vara; şoarecii de munte, care nu sunt un popor puternic, dar îşi aşează locuinţa în stânci; lăcustele n-au împărat şi totuşi pornesc toate în cete; păianjenul îl poţi prinde cu mâinile şi se găseşte totuşi în casele împăraţilor.

Sunt trei fiinţe care au o ţinută frumoasă şi patru au mers măreţ: leul, viteazul dobitoacelor, care nu se dă înapoi dinaintea nimănui; calul închingat gata şi ţapul; şi împăratul, căruia nimeni nu-i poate sta împotrivă.

Doamne, îmi cercetez gândurile mele şi vorbele mele. Nu las mândria în inima mea, căci mândria împinge la fapte de nebunie şi gândurile rele duc la răutate, la mânie şi la ceruri.

 

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să avem gânduri şi vorbe înţelepte!

 

 

Proverbe 29

29a*

Proverbe 29

*

Tată ceresc, mulţumesc pentru toate mustrările Tale. Le primesc, şi înţeleg că un om care se împotriveşte tuturor mustrărilor, va fi zdrobit deodată şi fără leac.

Te rog înmulţeşte oamenii buni şi credincioşi în poporul nostru, căci când se înmulţesc cei buni, poporul se bucură, dar când stăpâneşte cel rău, poporul geme.

Iubesc înţelepciunea şi curăţia, căci cine iubeşte înţelepciunea înveseleşte pe tatăl său, dar cine umblă cu curvele risipeşte averea.

Bincuvântează pe conducătorii noştri ca să fie oameni drepţi, căci ţara se întăreşte prin dreptate, dar cine ia mită, o nimiceşte.

Păzeşte-mă de linguşitori, căci cine linguşeşte pe aproapele său, îi întinde un laţ sub paşii lui.

Fie ca înţelepciunea şi bunătatea Ta să biruiască în inima mea, căci în păcatul omului rău este o cursă, dar cel bun biruie şi se bucură; cel bun pricepe pricina săracilor, dar cel rău nu poate s-o priceapă; cei uşuratici aprind focul în cetate, dar înţelepţii potolesc mânia.

Mă depărtez de ceartă, căci atunci când se ceartă un înţelept cu un nebun, să se tot supere sau să tot râdă, căci pace nu se face.

Doamne, pune în jurul meu oameni fără prihană. Ştiu că oamenii setoşi de sânge urăsc pe omul fără prihană, dar oamenii fără prihană îmi ocrotesc viaţa.

Binecuvântează-mă cu înţelepciune şi fereşte-mă de nebunie, căci nebunul îşi arată toată patima, dar înţeleptul o stăpâneşte.

Spun adevărul şi ascult adevărul, dar când cel ce stăpâneşte dă ascultare cuvintelor mincinoase, toţi slujitorii lui sunt nişte răi.

Doamne, luminează-mi ochii ca să judec pe săraci după adevăr. Întăreşte-mă ca să fiu stăpână pe mine însumi.

Binecuvântează copiii din jurul meu şi învaţă-mă cum să-i disciplinez, căci nuiaua şi certarea dau înţelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face ruşine mamei sale.

Cred că atunci când se înmulţesc cei răi, se înmulţeşte şi păcatul, dar cei buni le vor vedea căderea.

Învaţă-mă cum să pedepsesc pe fiul meu, ca să avem odihna şi desfătarea sufletului.

Tată ceresc, dă-mi descoperire duhovnicească, discernământ spiritual şi ajută-mă să păzesc Legea Ta, căci atunci când nu este nici o descoperire dumnezeiască, poporul este fără frâu; dar ferice de poporul care păzeşte legea!

Cred că nu prin vorbe se pedepseşte un rob, căci chiar dacă pricepe, n-ascultă; dacă un om vorbeşte nechibzuit, poţi să nădăjduieşti mai mult de la un nebun decât de la el; slujitorul pe care-l răsfeţi din copilărie, la urmă ajunge de se crede fiu.

Mă rog să fiu eliberată din orice mânie sau furie, căci un om mânios stârneşte certuri şi un înfuriat face multe păcate.

Aleg smerenia şi alung mândria din viaţa mea, căci mândria unui om îl scoboară, dar cine este smerit cu duhul capătă cinste.

Nu mă unesc cu hoţi, nici cu cei ce blestemă, căci cine împarte cu un hoţ îşi urăşte viaţa, aude blestemul şi nu spune nimic.

Mă încred în Tine, Doamne, şi nu mă tem de oameni, căci frica de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în Domnul n-are de ce să se teamă.

Doamne, caut bunăvoinţa Ta, căci mulţi umblă după bunăvoinţa celui ce stăpâneşte, dar Domnul este acela care face dreptate fiecăruia.

Caut neprihănirea şi mă depărtez de nelegiuire, căci omul nelegiuit este o scârbă înaintea celor neprihăniţi, dar cel ce umblă fără prihană este o scârbă înaintea celor răi.

 

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să iubim înţelepciunea şi curăţia inimii!

 

Proverbe 27

27*

Proverbe 27

*

Tată ceresc, ajută-mă să nu mă fălesc cu ziua de mâine, căci nu ştiu ce poate aduce o zi.

Nu vreau să mă laud, ci las pe altul să mă vorbească de bine; nu gura mea, nu buzele mele, ci un străin.

Păzeşte-mă de supărare şi nebunie, căci piatra este grea şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea decât amândouă.

Păzeşte-mă de gelozie, de furie şi de mânie, căci furia este fără milă şi mânia năvalnică; şi cine poate sta împotriva geloziei?!

Primesc mustrarea Ta şi a prietenilor mei, căci mai bine o mustrare pe faţă decât o prietenie ascunsă; rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sunt mincinoase.

Caut să preţuiesc toate binecuvântările Tale, să fiu mulţumitoare şi nu vreau să fiu cu nebăgare de seamă când m-am săturat, căci sătulul nemulţumit calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămând toate amărăciunile sunt dulci.

Binecuvântează pe toţi cei plecaţi de acasă, căci ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

Pune în jurul meu prieteni care îmi dau sfaturi pline de dragoste, căci cum înveseleşte untdelemnul şi tămâia inima, aşa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. Nu părăsesc pe prietenul meu, nici pe prietenul tatălui meu, nu intru în casa fratelui meu în ziua necazului meu, ci îmi plec genunchiul în primul rând să-Ţi cer ajutor şi sfat. Mulţumesc pentru toţi vecinii mei, căci mai bine un vecin aproape decât un frate departe.

Tată ceresc, vreau să fiu înţeleaptă şi o bucurie pentru cei din jurul meu, când răspund celui ce mă batjocoreşte. Vreau să fiu omul chibzuit care vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sunt pedepsiţi.

Tu mă ajuţi să nu fac promisiuni care sunt o cursă pentru mine şi familia mea; să binecuvântez la vreamea potrivită pe cei din jurul meu; să mă feresc de blesteme şi gâlceavă; să nu mă amestec cu cei care nu se pot opri din certuri şi mânie, ca nu cumva să ajung ca şi ei.

Doamne, eu nu pot opri răul aşa cum nu pot opri vântul; nici mânia unui om, dar Te rog nu mă lăsa pe mâna omului care aţâţă mânia altui om.

Îngrijesc de lucrurile pe care Tu mi le-ai dat, ca să mă bucur de lucrarea mâinilor mele şi îmi păzesc sufletul, căci vreau să fiu preţuită de Tine.

Mulţumesc pentru oamenii binecuvântaţi din jurul meu, care răspundem inimii cu bunătate şi îndurare, căci cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului.

Mă desfătez în Cuvântul Tău şi îmi păzesc privirea de vederea lucrurilor deşarte, căci după cum locuinţa morţilor şi adâncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura.

Doamne, dă-mi un nume bun, căci ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om.

Alung nebunia din viaţa mea, căci pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n-ar ieşi din el.

Îngrijesc de casa mea şi de familia mea. Îmi număr binecuvântările şi iau seama la bogăţie, căci nici o bogăţie nu ţine veşnic şi nici cununa nu rămâne pe vecie. Şi natura este în continuă schimbare: după ce se ridică fânul, se arată verdeaţa nouă şi ierburile de pe munţi sunt strânse.

Mulţumesc pentru hrană şi îmbrăcăminte. Mulţumesc pentru toţi banii câştigaţi prin munca mea şi Te rog să binecuvântezi tot ceea ce am.

Mulţumesc pentru casa mea şi pentru puterea pe care mi-o dai cu privire la  lucrările mele şi întreţinerea casei mele.

 

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să fim înţelepţii care primesc mustrarea Ta

şi să fim vorbiţi de bine!

 

 

Proverbe 25

25*

Proverbe 25

*

Doamne, Îţi mulţumesc pentru cartea Proverbele lui Solomon, proverbe strânse de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda.

Cred că slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraţilor stă în cercetarea lucrurilor; înălţimea cerurilor, adâncimea pământului şi inima împăraţilor sunt nepătrunse.

Vreau să fiu un vas ales, de aceea mă uit cum se scoate zgura din argint şi cum argintarul face din el un vas ales, ca să învăţ să mă las în mâinile Olarului să-mi dea forma pe care El o doreşte.

Scot afară răul din mine prin rugăciune şi prin ajutorul Tău, căci doresc să mă întăresc  prin neprihănire.

Nu mă fălesc înaintea altora şi nu iau locul celor mari; căci este mai bine să mi se zică: „Suie-te mai sus!” decât să fiu pogorâtă înaintea celor pe care mi-i văd ochii.

Nu mă grăbesc să mă iau la ceartă, ca nu cumva la urmă să nu ştiu ce să fac, când mă va lua la ocări aproapele meu. Îmi apăr pricina împotriva aproapelui meu, dar nu dau pe faţă taina altuia, ca nu cumva, aflând-o cineva, să mă umple de ruşine şi să-mi iasă nume rău care să nu se mai şteargă.

Sunt atentă la cuvintele pe care le rostesc, căci un cuvânt spus la vremea potrivită, este ca nişte mere din aur într-un coşuleţ din argint; ca o verigă din aur şi o podoabă din aur curat, aşa este înţeleptul care mustră, pentru o ureche ascultătoare; ca răcoreala zăpezii pe vremea secerişului, aşa este un sol credincios pentru cel ce-l trimite: el înviorează sufletul stăpânului său.

Nu mă laud cu dărniciile mele, căci aşa ca norii şi vântul fără ploaie, este un om care se laudă pe nedrept cu dărniciile lui.

Tată ceresc, ajută-mă ca prin răbdare să înduplec pe alţii şi limba mea să fie dulce, căci o limbă dulce poate vindeca oase.

Caut să fiu cumpătată în toate lucrurile. Ajută-mă să mănânc atât cât îmi ajunge, ca să nu mă îmbolnăvesc din poftă nestăpânită şi lăcomie.

Calc rar în casa aproapelui meu, ca să nu se sature de mine şi să nu mă urască.

Spun adevărul, căci ca un buzdugan, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită este un om care face o mărturisire mincinoasă împotriva aproapelui său.

Nu-mi pun nădejdea în oamenii stricaţi, căci ca un dinte stricat şi ca un picior care şchiopătează, aşa este încrederea într-un stricat la ziua necazului.

Doamne, învaţă-mă cum să mă port cu cei ce sunt în nenorocire, căci ca unul care îşi scoate haina pe o zi rece sau varsă oţet pe silitră, aşa este cine cântă cântece unei inimi în nenorocire.

Dacă este flămând vrăjmaşul meu, vreau să-i dau  pâine să mănânce; dăcă-i este sete, vreau să-i dau apă să bea; căci făcând aşa, adun cărbuni aprinşi pe capul lui şi Domnul îmi va răsplăti.

Mă păzesc de clevetire, căci precum vântul de miazănoapte aduce ploaia tot aşa limba clevetitoare aduce o faţă mâhnită.

Dă-mi putere să îmi stăpânesc limba, ca nu cumva să spună cei din casa mea că este mai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş, decât să locuieşti într-o casă mare cu o femeie gâlcevitoare.

Mă bucur să dau veşti bune, căci ca apa proaspătă pentru un om obosit, aşa este o veste bună venită dintr-o ţară depărtată.

Nu mă clatin în faţa celui rău, căci ca o fântână tulbure şi ca un izvor stricat, aşa este cel neprihănit care se clatină înaintea celui rău.

Vreau să am echilibru în toate lucrurile fără să alerg după slava mea însumi.

Tată ceresc, Te rog să dezvolţi în viaţa mea roada Duhului Sfânt: stăpânirea de sine, căci omul care nu este stăpân pe sine, este ca o cetate surpată şi fără ziduri.

 

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să vorbim cuvintele vieţii care izvorăsc dintr-o inimă în care Duhul Sfânt rodeşte!