Forever better than money and fame is to have God’s joy and peace every day !!!

NOU ! Puteți acum găsi și varianta tipărită a acestor cărți:

Înalta chemare a femeii

Tată pentru totdeauna

Eu vin curând

Deschide-mi ochii

Schimbă-mi inima

Inimi lângă inimi

Biruiește

LA:

Biserica Creștină Baptistă Nr. 3 “Iris”
Str. Sobarilor Nr. 11-15
Cluj-Napoca

bisericairis@gmail.com
(0264) 432 506

La Librăria Isaharus,

https://www.isaharus.ro/index.php?route=product/search&search=ana%20tatar%20andras

Pentru comenzi în USA and Canada, vă rog să scrieți pe adresa: anatatar@yahoo.com

Pentru varianta electronică,

Click aici:

CĂRȚI CREȘTINE

Frica accentuează criza

Crizele vieții ne schimbă. Nu rămânem la fel după ce au trecut crizele vieții.

Crizele vieții ne descoperă cine suntem, care sunt valorile noastre. 

Contează ce valori avem astăzi ca să ieșim cu bine din criză. Pentru oamenii care au aceste valori: confortul, distracția, controlul peste alții, libertatea, fericirea etc., nu va fi ușor să iasă din criză. Aceste valori vor crește frica pentru că pot fi pierdute într-o criză.

Pentru cei ce au alte valori ca și acestea: atitudinea cea bună, curajul, integritatea, bunătatea, stăpânirea de sine, cumpătatea, dragostea, smerenia, responsabilitatea etc., va fi mai ușor să treacă prin criză.

Crizele vieții ne descoperă încrederea noastră în cele pământești sau în Dumnezeu.

Să fim realiști. Învățăm să conectăm realitatea cu greutățile vieții. De-a lungul istoriei oamenii au trecut prin greutăți mari și s-au schimbat.

Să vorbim despre crizele vieții cu grijă, cu speranță, ca să fim eficienți. Oamenii devin îngrijorați, fricoși, amărâți, descurajați. Frica accentuează criza. Ce găzduiești în inima ta?

Doamne, nu mă lăsa în frică prin crizele vieții, ci dă-mi putere să găzduiesc în inima mea prezența Ta care aduce liniște, pace, bucurie, încredere, curaj, bunătate, responsabilitate, cumpătare, echilibru. Ajută-mă să fiu pentru alții ceea ce aș vrea ca alții să fie pentru mine.

Doamne, izbăvește-ne de CoronaVirus, distruge Tu Covid19, în Numele Domnului Isus Hristos.

Bogăția cea mai mare

Matei 19:23-20:16

Matei 19:26: ,,Isus S-a uitat ţintă la ei şi le-a zis: „La oameni lucrul acesta este cu neputinţă, dar la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putinţă.”

Trebuie să știm ce este cu neputinţă la oameni şi ce este cu putinţă la Dumnezeu. Domnul Isus a ştiut că realizările personale şi bogăţia dau o siguranță falsă şi duc la o securitate temporară. Pentru mulți, astăzi, orice bogăţie este considerată merit şi suntem tentați să ne băzăm pe faptele noastre, pe meritele noastre. Uneori, ne găsim împlinirea în activităţi religioase, în carieră, educaţie sau relaţii. Dar, cu privire la viaţa veşnică, Domnul Isus ne spune şi nouă, aşa cum a spus şi tânărului bogat, că trebuie să renunţăm la toate lucrurile care ne fură inima şi să-L urmăm. Cei ce cred că au stabilitate, siguranţă şi succes fără Dumnezeu, nu pot să fie devotaţi lui Dumnezeu. Dumnezeu poate să schimbe oameni care sunt mulţumiţi cu lucrurile pământeşti. Nimic nu este imposibil pentru El. Oare ce s-ar fi întâmplat cu tânărul bogat dacă ar fi recunoscut că nu poate să renunţe la bogăţie şi are nevoie de ajutorul Domnului? Domnul ar fi putut să dezlege inima lui de iubirea de bogăţie. Nu era bucurie şi împlinire în viaţa acestui om. De ce s-a întristat? Posesiunile lui erau o falsă siguranţă.

Domnul Isus nu ne spune să renunţăm la bogăţiile noastre ca să intrăm în Împărăţia Lui, dar nu este nici o îndoială că a aparţine Lui, înseamnă viaţă schimbată. Domnul Isus ne cere un devotament serios, din toată inima, faţă de El şi Împărăţia Lui. Iată ce spune Pavel, apostolul, în Filipeni 3:8-14: ,,Ba încă şi acum privesc toate aceste lucruri ca o pierdere, faţă de preţul nespus de mare al cunoaşterii lui Hristos Isus, Domnul meu. Pentru El am pierdut toate şi le socotesc ca un gunoi, ca să câştig pe Hristos, şi să fiu găsit în El, nu având o neprihănire a mea pe care mi-o dă Legea, ci aceea care se capătă prin credinţa în Hristos, neprihănirea pe care o dă Dumnezeu, prin credinţă. Şi să-L cunosc pe El şi puterea învierii Lui şi părtăşia suferinţelor Lui şi să mă fac asemenea cu moartea Lui; ca să ajung cu orice chip, dacă voi putea, la învierea din morţi. Nu că am şi câştigat premiul sau că am şi ajuns desăvârşit; dar alerg înainte, căutând să-l apuc, întrucât şi eu am fost apucat de Hristos Isus. Fraţilor, eu nu cred că l-am apucat încă; dar fac un singur lucru: uitând ce este în urma mea şi aruncându-mă spre ce este înainte, alerg spre ţintă, pentru premiul chemării cereşti a lui Dumnezeu, în Hristos Isus.”

Ucenicii au avut o descoperire dumnezeiască. Domnul Isus nu a spus că este dificil, ci imposibil pentru un bogat (a cărui inimă este legată de bogăție) să intre în Împărăţia cerurilor. Ucenicii erau interesați de situaţia lor, de viitorul lor. Ei cunoşteau din Vechiul Testament că Mesia va domni şi se gândeau deja la domnia lor împreună cu Mesia. Petru a avut curajul să spună ce gândeşte: „Iată că noi am lăsat tot şi Te-am urmat; ce răsplată vom avea?” Domnul Isus a cunoscut sacrificiile ucenicilor şi le-a promis binecuvântări cereşti şi pământeşti. Domnul Isus a promis răsplătiri celor ce renunţă la posesiuni materiale sau la anumite persoane, de dragul Lui. Cei ce renunţă la anumite lucruri de dragul Domnului Isus şi de dragul Evangheliei, nu au nici un motiv să se plângă. Mulţi creştini renunţă la anumite lucruri ca să fie o bucurie, o binecuvântare pentru alţii, şi vor primi răsplată, căci Dumnezeu nu trece cu vederea sacrificiul pentru Hristos. Cei care sunt respinşi în familie sau în unele relaţii, cei ce îşi pierd statutul social sau venitul (locul de muncă), învaţă şi experientează purtarea de grijă a Domnului în toate nevoile vieţii. Domnul Isus nu ascunde faptul că cei ce Îl urmează vor fi persecutaţi. A-L urma pe Domnul, înseamnă renunţare, dar şi experimentarea purtării Lui de grijă şi a prezenţei Lui în persecuţie.

Doamne, Tu-mi eşti bogăţia cea mai mare!

Generozitate

Definiția lui Dumnezeu este bunătate. Bunătatea dăruiește. Bunătatea este generozitate. Lumânarea ta nu se stige când aprinzi alte lumânări. Nimeni nu este onorat pentru ceea ce primește, ci pentru ceea ce dăruiește. Generozitatea este cel mai înalt mod de trăire.

Biblia spune că e mai ferice să dai decât să primești. Faptele Apostolilor 20:35: ,,În toate privinţele v-am dat o pildă, şi v-am arătat că, lucrând astfel, trebuie să ajutaţi pe cei slabi, şi să vă aduceţi aminte de cuvintele Domnului Isus, care Însuşi a zis: „Este mai ferice să dai decât să primeşti.” Această calitate începe în inimă. Când te gândești la oamenii generoși, cine îți vine în minte?

Acum îmi vin în minte cei ce au grijă de bolnavii din toate spitalele. Și mă rog pentru toți cei din sistemul sanitar ca să dăruiască bunătate tuturor bolnavilor, chiar dacă pentru ei este sacrificiu. Fie mâna Domnului peste toți bolnavii și peste îngrijitorii lor.

Doamne, ai milă!

Te rugăm, îndură-Te!

La un virus distanță…

paşi spre lumină

M-am trezit azi dimineață cu o întrebarea care mi-a tulburat noaptea nedormită. De ce l-a întrebat Domnul nostru pe Petru dacă-L iubește mai mult decât ceilalți? Cum de a pus o astfel de întrebare, la care ucenicul n-ar fi putut răspunde cinstit? Cum poți știi că iubești pe cineva mai mult decât îl iubesc alte persoane? Cum putea Petru cântări, sau măsura, dragostea celorlați, ca să declare că a lui era mai mare? A pus oare Isus o astfel de întrebare, sau a întrebat altceva?

Nu am pretenția să lămuresc lucrurile, de altfel nici nu este acesta scopul acestor rânduri. O simplă consultare a ediției Cornilescu cu numere Strong, ne spune că pronumele demonstrativ folosit aici este un genitiv plural, masculin sau neutru. Cu alte cuvinte, traducerea putea foarte bine să fie: “Simone, fiul lui Iona, Mă iubești tu mai mult decât acestea? Probabil că Domnul a arătat spre corăbiile…

View original post 404 more words

Fii o stâncă !!!

Azi dimineață mi-am amintit cântarea:

1. E o Stâncă ce de veacuri
Stă în valuri ca un far
Adăpost oricărui suflet
Care-i dus de-al vieţii val.

R: /: Stânca mea, a mea cetate
Locul meu de adăpost,
Al meu sprijin în necazuri
E Isus, Isus Hristos. : /

2. Urlă marea-nfuriată,
Vântul şuieră-mprejur
Însă eu stau fără teamă
Pe-a mea Stâncă veşnică.

3. În zadar furtuna bate,
’Geaba-i noapte-n jurul meu
Liniştit eu stau pe Stâncă
Zorii zilei aştept eu.

4. Spune-mi suflet dus de valuri:
E Isus şi Stânca ta?
Dacă nu, vino degrabă
Şi-L ia ca Mântuitor.

Și am cântat cântarea cu lacrimi. Îmi doresc să fiu o stâncă. Îmi doresc Hristos să fie Stânca mea și refugiul meu până va trece furtuna.
M-am gândit la faptul că omul se gândește mai puțin la ,,a fi” și mai mult la a avea, a ști, a acumula, a face. Pentru vremurile pe care le trăim și în pauza care ne-a fost dată fără acordul nostru, să ne încurajăm să ne ocupăm de ,,a fi”. A fi este caracter, este relație cu Creatorul, e bogăție sufletească. Crizele vieții nu ne formează neapărat caracterul, dar cu siguranță îl dezvăluie. Totuși, acum, putem să mai prindem trenul și să ne ocupăm de sufletul nostru. Perspectiva contează. Felul în care vedem criza contează. O criză ne obligă să facem lucruri pe care nu am vrut să le facem de bună voie. Ne place rutina, dar criza nu ne lasă în rutină. O criză ne crește atenția la priorități. Elimină ce nu e esențial și păstrează-ți atenția la esențial. O criză ne obligă să luăm poziție, să creem ceva nou. Fă acest verset nou în viața ta ca o aplicație zilnică:
Isaia 26:4:  ,,Încredeţi-vă în Domnul pe vecie, căci Domnul Dumnezeu este Stânca veacurilor.”

Crizele vieții

Crizele vieții ne obligă să ne schimbăm. Nu ne lasă să rămânem la fel. Ori ne schimbăm, ori ne rupem în bucăți. Vrem să ne întoarcem la normal, dar oare se mai poate? Viața nu va mai fi la fel. Școala nu va mai fi la fel. Biserica nu va mai fi la fel. Familia nu va fi la fel. Va fi diferit și va trebui să definim o altă realitate în care schimbarea e inevitabilă. Viața merge înainte chiar dacă e mizerie, greu sau dificil. Chiar dacă se pierde controlul peste tot, controlează-te pe tine însuți. Controlează viața ta, gândirea ta, lăuntrul tău. Nu trăi în baza emoțiilor și a sentimentelor, ci în baza Adevărului. Fă ca rațiunea să biruiască. Ia decizii să te dezvolți, să crești, să înveți și să dai mai departe un model de viață trăită prin credință. Va trebui să ne lăsăm mintea transformată, să facem din adversitate oportunități. Să facem parte din comunitatea celor care îmbunătățesc pe alții spiritual în aceste vremuri. Avem timp să ne rugăm, să citim Cuvântul, să memorăm Scriptura. Să ne rugăm la telefon. Să spunem o vorbă bună oricui. Fă un bine azi, cuiva de aproape sau de departe. Fă-ți ție un mare bine și ocupă-te de creșterea și dezvoltarea ta, a sufletului tău. Stai aproape de Cel ce a zis: Eu sunt Calea, Adevărul și Viața.

Vă mulțumesc pentru că ați citit acest mesaj. Fiți binecuvântați de Cel ce ține în mâna Lui totul și care lucrează chiar în criză, acum și aici, în viețile noastre.