Forever better than money and fame is to have God’s joy and peace every day !!!

NOU ! Puteți acum găsi și varianta tipărită a acestor cărți:

Înalta chemare a femeii

Tată pentru totdeauna

Eu vin curând

Deschide-mi ochii

Schimbă-mi inima

Inimi lângă inimi

Biruiește

LA:

Biserica Creștină Baptistă Nr. 3 “Iris”
Str. Sobarilor Nr. 11-15
Cluj-Napoca

bisericairis@gmail.com
(0264) 432 506

La Librăria Isaharus,

https://www.isaharus.ro/index.php?route=product/search&search=ana%20tatar%20andras

Pentru comenzi în USA and Canada, vă rog să scrieți pe adresa: anatatar@yahoo.com

Pentru varianta electronică,

Click aici:

CĂRȚI CREȘTINE

Advertisements

Te rog, dă-mi izbândă astăzi

Geneza 24:1-27

Geneza 24:12: ,,Şi a zis: „Doamne, Dumnezeul stăpânului meu Avraam! Te rog, dă-mi izbândă astăzi şi îndură-Te de stăpânul meu Avraam”.”

Slujitorul lui Avraam s-a rugat şi a cerut călăuzire în călătoria lui. Această călătorie a durat în jur de trei sau patru săptămâni. Nu a fost uşoară, însă Dumnezeu i-a binecuvântat călătoria. Responsabilitatea acestui slujitor a fost mare, dar mai mare a fost călăuzirea Domnului, căci Dumnezeu îi călăuzeşte pe toţi cei care se încred în El. În rugăciunea lui, Eliezer a cerut un semn foarte clar, rezonabil. A vrut ca  Dumnezeu să intervină în misiunea pe care trebuie să o îndeplinească. Dumnezeu aude şi răspunde la rugăciunile celor credincioşi. Poate te întrebi uneori cum îţi va răspunde Dumnezeu la rugăciune. Poţi să îţi imaginezi cum ar fi dacă Dumnezeu ţi-ar răspunde exact aşa cum te rogi? Cum putem cunoaşte că suntem călăuziţi de Dumnezeu în rugăciune şi nu de firea noastră pământească?

Dumnezeu confirmă răspunsul la rugăciune prin diverse circumstanţe şi prin diverse semne. Poate că astăzi trebuie să îi vorbeşti vecinei tale despre Domnul Isus. Cum ştii că trebuie să faci acest lucru? Poţi să te rogi cam aşa: Doamne, fie ca astăzi vecina mea să mă întâmpine pe drum şi prin aceasta voi cunoaşte că trebuie să-i vorbesc despre Domnul Isus! Poate crezi în coincidenţe sau în circumstanţele bine stabilite de Dumnezeu pentru fiecare lucru mic sau mare. Dacă ai pace în inima ta, dovedeşte acest lucru că eşti călăuzită de Domnul în lucrul respectiv? Care este partea mea de lucru şi care este partea lui Dumnezeu? Partea mea este să mă rog specific şi să aştept răspunsul lui Dumnezeu. Cât de specific te rogi tu? Sau cât de general? Cât de mult aştepţi răspuns la rugăciune sau ai şi uitat pentru ce te-ai rugat? Cum continui să te rogi când Dumnezeu nu îți răspunde?

Credincioşii trebuie să se roage specific şi să aştepte răspuns de la Domnul, apoi, să-I dea glorie Domnului pentru răspuns şi ajutor. Cu siguranță te-ai rugat săptămâna aceasta și ai căutat lumină de la Domnul pentru familia ta. De-a lungul vieții ai învățat să transformi rugăciunile generale în rugăciuni personale şi specifice situaţiilor prin care treci. Dacă ar fi să te duci la doctor astăzi, cum te-ai ruga? Poți spune simplu: Doamne, fii cu mine la doctor! Sau poți să te rogi ca Domnul să îi dea înţelepciune doctorului pentru a afla cu uşurinţă problema ta şi mai poți cere ajutor să înţelegi ce îţi spune doctorul și să primeşti tratamentul cel mai bun la care corpul tău să răspundă cu bine. Nu știu cum te rogi pentru soţul tău. Poți să rosteşti o rugăciune simplă sau poți să te rogi pentru fiecare detaliu din viaţa lui. Alege să te adânceşti în rugăciune şi să cercetezi Cuvântul ca să rosteşti rugăciuni după Cuvântul Lui. Domnul îți va da confirmare că ţi-a ascultat rugăciunea și te va călăuzi în rugăciune, căci Dumnezeu dă o călăuzire clară celor care se roagă şi se încred în El. Să te rogi ca să ai direcţii clare şi răspunsuri la rugăciune. Dacă Domnul îţi răspunde la rugăciune, să Îi mulţumeşti, să Îi dai glorie Celui căruia I se cuvine toată închinarea.

Roagă-te Domnului specific şi încrede-te în El!

Un nou început

Geneza 8:20-22: ,,Noe a zidit un altar Domnului; a luat din toate dobitoacele curate şi din toate păsările curate şi a adus arderi de tot pe altar. Domnul a mirosit un miros plăcut; şi Domnul a zis în inima Lui: „Nu voi mai blestema pământul, din pricina omului, pentru că întocmirile gândurilor din inima omului sunt rele din tinereţea lui; şi nu voi mai lovi tot ce este viu, cum am făcut. Cât va fi pământul, nu va înceta semănatul şi seceratul, frigul şi căldura, vara şi iarna, ziua şi noaptea”.”

Ce este un nou început? Ai experimentat un nou început de curând? Când ţi-a dat Domnul un nou început? Poate îţi doreşti chiar acum un nou început, o oportunitate proaspătă. Dacă ai trecut prin probleme de sănătate, prin probleme financiare, prin probleme în relaţii etc., vrei un nou început. Dumnezeu este gata să ne dea un nou început!

Noe a coborât din corabie pe pământ şi astfel a fost un nou început pentru el şi pentru familia lui. Ce a făcut el prima dată? Care a fost prioritatea numărul unu în viaţa lui? Nu s-a grăbit să-şi facă o casă şi o grădină ca să aibă unde să locuiască şi ce să mănânce, ci a adus o jertfă Domnului. A vrut să înceapă noua lui viaţă cu închinare în faţa lui Dumnezeu. Noe a știut că jertfa acoperă păcatul. Nu știu care sunt priorităţile tale. Poate începi ziua ta cu Dumnezeu, căci El ocupă locul întâi în viaţa ta. Noe a vrut să-şi arate recunoştinţa şi mulţumirea pentru ceea ce a făcut Dumnezeu pentru el şi pentru familia lui. A vrut să ceară iertare pentru el şi pentru cei dragi. Recunoştinţa şi închinarea sunt plăcute înaintea Domnului. Care sunt priorităţile noastre la locul de muncă? Începem noi cu Dumnezeu? Toate lucrurile bune încep cu rugăciune! Dacă Dumnezeu este prioritatea numărul unu în viaţa mea şi în a ta, atunci recunoaştem că avem nevoie de Dumnezeu în toate lucrurile, în toate domeniile vieții. Știm care a fost reacţia lui Dumnezeu faţă de jertfa lui Noe: a fost mulţumit şi i-a făcut lui Noe trei promisiuni: i-a spus că nu va mai blestema pământul (nu mai mult decât era deja blestemat), nu va mai lovi tot ce este viu şi nu va mai lăsa ca ciclul naturii să înceteze (semănat şi secerat, frig şi căldură, vară şi iarnă, ziuă şi noapte).

Dumnezeu le dă un nou început celor care cred în El! Dumnezeu Se bucură atunci când omul I se închină. Când nu-L ascultăm pe Dumnezeu, El nu primeşte închinarea noastră. El ne acceptă când venim la El prin credinţa în Domnul Isus Hristos. Nu știu cum este altarul tău. Poate aduci jertfe plăcute Domnului în fiecare zi, nu numai duminica. Domnul vrea ca închinarea mea și a ta să fie un mod de viaţă, o activitate zilnică. Ai nevoie de o prospeţime în închinarea ta zilnică? Cât de des te bucuri de o reală închinare? Fă schimbările necesare în viaţa ta ca să ajungi la o închinare zilnică, plăcută Domnului.

Astăzi poţi avea un nou început în relaţia ta cu Domnul!

Domnul a văzut

Geneza 6:1-7

Geneza 6:5: ,,Domnul a văzut că răutatea omului era mare pe pământ şi că toate întocmirile gândurilor din inima lui erau îndreptate în fiecare zi numai spre rău.”

Cataclismele de pe pământ au cauze naturale şi ele distrug tot ce apare în calea lor. Cutremurele, incendiile, uraganele şi furtunile ne copleşesc cu puterea lor. Unii cred că Dumnezeu le foloseşte ca să ne arate autoritatea Lui sau să-Şi descopere mânia împotriva păcatului omenirii. Alții crezi că dezastrele naturale sunt judecăţile lui Dumnezeu asupra pământului. Potopul din cartea Geneza a fost cea mai mare catastrofă pe care a experimentat-o omenirea. Scriptura foloseşte mai multe pagini pentru a descrie potopul, decât foloseşte pentru a descrie creaţia şi căderea omului. Este marcat sfârşitul unei lumi vechi şi începutul unei lumi noi. Totul începe pe un pământ nou şi, probabil că acesta este doar o umbră a frumuseţii care a fost la început. Potopul reprezintă judecata lui Dumnezeu în lumea veche. Toate civilizaţiile L-au respins pe Dumnezeu, s-au umplut de corupţie; aşa că Dumnezeu le-a distrus. Acest eveniment are o relevanţă solemnă pentru oamenii din ziua de azi care refuză să se pocăiască, care nu vor să creadă în judecata lui Dumnezeu, pe care El o va arăta faţă de toţi cei care umblă pe căi rele. Potopul nu este o istorioară pentru copii, în care sunt prezentate animale salvate într-o barcă. Potopul descrie judecata lui Dumnezeu şi consecinţele ignorării lui Dumnezeu.

Dumnezeu nu ne dă o dată specifică în ceea ce priveşte timpul potopului. În mijlocul judecăţii, Dumnezeu salvează opt persoane: Noe, soţia lui, trei fii şi soţiile lor. Noe a crezut în Dumnezeu când toţi cei din jur L-au ignorat. Să te încrezi și tu în Dumnezeu chiar şi atunci când cei din jurul tău Îl ignoră, ca să experimentezi harul Lui.

Vedem cum este societatea noastră. Vedem interesele copiilor noştri. Practicarea răului în societatea noastră seamănă cu practicarea răului din vremea lui Noe: se înmulţesc cultele satanice, se practică vrăjitoria şi astrologia, se distruge moralitatea, sunt la modă relaţiile sexuale anormale, internetul este plin de pornografie, vedem declinul standardului etic, suntem martori la prăbuşirea familiei şi a valorilor ei, există rebeliune împotriva Cuvântului, observăm respingerea autorităţii lui Dumnezeu în vieţile personale ale oamenilor, ne sperie folosirea drogurilor etc. Poate judecata lui Dumnezeu este mai aproape decât ne imaginăm. Dumnezeu nu va tolera păcatul pentru totdeauna; El va aduce judecata.

Harul lui Dumnezeu ne îndeamnă astăzi la pocăinţă!

*

După ce L-au răstignit

Matei 27:32-44

Matei 27:35: ,,După ce L-au răstignit, I-au împărţit hainele între ei, trăgând la sorţi, ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul care zice: „Şi-au împărţit hainele Mele între ei şi pentru cămaşa Mea au tras la sorţi.”

Cum ai explica suferinţa în trup şi în duh a Domnului Isus? Când păcatul a intrat în lume, Dumnezeu a promis un Eliberator din păcat (Geneza 3:15). La răstignire, Satana a lovit, dar Eliberatorul a zdrobit capul şarpelui (Satana) prin învierea Lui măreaţă. Fiul lui Dumnezeu a devenit om, pentru ca prin Crucea Lui să distrugă puterea Satanaei pe care o are asupra oamenilor. Inspirat de Duhul Sfânt, David scrie despre intensitatea suferinţei Domnului (Psalm 22). Poziţia trupului cauza sufocarea. Oasele I s-au dislocat. Ligamentele şi muşchii erau întinşi la maxim. Fiecare mişcare şi respiraţie era greu de suportat. Sângele curgea. Inima şi plămânii nu mai funcţionau normal. Deshidratarea a produs febră şi sete greu de îndurat. Fruntea era înţepată de spinii coroanei pe care i-au pus-o duşmanii pe cap. Mâinile şi picioarele erau rănite de cuie. Mâinile Lui care au binecuvântat copiii, care au vindecat bolnavii, nu mai puteau atinge pe nimeni. Numai capul Lui era liber. Limba Lui mai putea să rostească puţine cuvinte şi acestea au fost: ,,Tată, iartă-i că nu ştiu ce fac”. Tatăl a împlinit această rugăciune a Fiului la Cincizecime, după 50 de zile de la înviere, când Petru a predicat unei mari mulţimi, spunându-le că ei L-au răstignit pe Domnul Isus, dar Dumnezeu L-a înviat din morţi  şi L-a făcut Domn şi Stăpân. Ei au rămas străpunşi în inimă şi au întrebat: Ce să facem?” Iar Petru, le-a zis: ,,Pocăiţi-vă şi veți primi iertarea păcatelor” (Fapte 2:38-39; 3:17-19). Când o persoană se întoarce la Hristos cu pocăinţă şi credinţă, Dumnezeu îi ascultă rugăciunile. Te-ai gândit vreodată că păcatele tale au fost spini pe fruntea Domnului Isus? Ai realizat că păcatele tale L-au ţintuit pe cruce pe Domnul slavei? Alege credinţa şi pocăinţa în fiecare zi şi experimentează iertarea şi bunătatea Domnului în viaţa ta şi în familia ta.

Biblia descrie faptele şi neprihănirea noastră ca haine pe care le purtăm (Isaia 61:10; Matei 22:11-12; Apocalipsa 19:7-8). Aceasta este o veste tristă: păcatul contaminează tot. Până şi cele mai bune fapte ale noastre sunt ca o haină mânjită înaintea Domnului (Isaia 64:6). Putem să ne acoperim cu hainele frumoase ale faptelor bune (participarea la programele bisericeşti, anumite practici spirituale etc.), dar să nu ne înşelăm. Să nu credem că avem o neprihănire a noastră şi să nu ne bazăm pe ceea ce putem face în firea pământească. Faptele bune își au rolul lor, ele putând dovedi relația noastră cu Domnul, dacă într-adevăr au o motivație bună. Totuși, numai Domnul Isus este fără pată, fără păcat, și El a luat asupra Lui ruşinea noastră (păcatul este rușinea popoarelor). A fost dezbrăcat şi umilit în public. Nici o persoană nu poate să-şi permită să dezbrace pe alţii şi să-i expună la batjocură. Orice om are o demnitate pe care trebuie să i-o respectăm, fără să-l dezgolim în public. Cu toate acestea, criminalii sunt trataţi cu asprime, căci nu au nici un drept. Când Adam şi Eva au păcătuit, Dumnezeu le-a făcut haine să acopere goliciunea. Acum, soldaţii au luat hainele Domnului şi aceasta este o imagine a ceea ce a făcut Domnul Isus pentru credincioşi: 2 Corinteni 5:21: ,,Pe Cel ce n-a cunoscut nici un păcat, El L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să fim neprihănirea lui Dumnezeu în El.” Credincioşii sunt îmbrăcaţi în neprihănirea lui Dumnezeu, singura îmbrăcăminte recunoscută înaintea lui Dumnezeu. Oare cum ne vede Domnul: îmbrăcaţi în zdrenţe sau în frumuseţea lui Hristos? Domnul Isus a fost respins de oameni, părăsit de prieteni, singur. Tatăl tăcea. A suferit mult și greu pentru mine și pentru tine. Cum Îi mulțumim? Cum ne purtăm? Cum ne îmbrăcăm? Cum îi iubim pe cei pentru care a murit Hristos?

Doamne Isuse, cât de mult ai suferit pentru mine. Îţi mulţumesc mult. Tată, Te rog, îmbracă-mă în neprihănirea lui Hristos. Ajută-mă să-i iubesc pe frații mei de credință, Familia Domnului Isus! Vreau să am o purtare vrednică de numele pe care îl port și să nu Te fac de rușine, ci să Te onorez cu vorba și fapta.

Doamne Isuse, Tu eşti Eliberatorul meu!

Oricine

Matei 23:1-39

Matei 23:12: ,,Oricine se va înălţa, va fi smerit; şi oricine se va smeri, va fi înălţat.”

Pentru ultima dată, Domnul Isus le-a vorbit Fariseilor şi le-a expus corupţia, făţărnicia şi rebeliunea împotriva lui Dumnezeu. Cei ce sunt făţarnici trebuie să se vadă aşa cum sunt înaintea lui Dumnezeu, altfel nu pot fi mântuiţi. De asemenea, poporul trebuie să realizeze când conducătorii religioşi sunt orbi, ca să nu meargă pe aceleaşi cărări care duc la distrugere. Trebuie să punem în practică ceea ce vorbim. Domnul Isus a recunoscut autoritatea celor care erau învăţători ai Legii şi le-a spus ascultătorilor: ,,Deci toate lucrurile pe care vă spun ei să le păziţi, păziţi-le şi faceţi-le; dar după faptele lor să nu faceţi. Căci ei zic, dar nu fac.”

Care sunt principiile biblice după care trebuie să trăiască un conducător religios și cei credincioși? Trebuie să trăim ceea ce învățăm şi spunem. Te ascultă cei din jur când începi să vorbeşti despre Evanghelia Domnului nostru Isus Hristos? Dacă trăiești Evanghelia, te vor asculta. Trebuie să căutăm plăcerea lui Dumnezeu, nu a oamenilor. Să cauţi binele fără să atragi atenţia altora asupra ta. Trebuie să recunoaștem faptul că toţi credincioşii sunt egali înaintea lui Dumnezeu! Să nu cauţi un titlu mai mare decât al celor din jur sau mai multe privilegii. Nu putem să-L glorificăm pe Dumnezeu când ne glorificăm pe noi înşine. Să nu prezentăm o învăţătură falsă!  Să nu facem viaţa altora mai dificilă. Să nu împiedicăm pe cineva să-L primească pe Salvatorul. Este  conversaţia noastră bazată pe adevărurile Scripturilor sau vestim evanghelia prosperităţii? Ori de câte ori vorbim ceea ce nu trăim, predicăm o asigurare falsă. Să nu căutăm scuze! Să fim cinstiţi tot timpul. Da, al nostru să fie da; şi nu, să fie nu. Să nu cauţi scuze pentru anumite păcate (bârfa, cearta, nemulţumirea, lenea etc.). Să nu căutăm ceea ce este uşor, neglijând ceea ce este greu. Să nu credem că dacă dăm zeciuiala la Casa Domnului putem neglija dreptatea, mila şi credincioşia. Să nu neglijăm lucrurile importante din cauza lucrurilor urgente. Grija faţă de părinţii şi bunicii noştri bătrâni este mai importantă, decât slujirea în alte domenii. Să nu neglijăm familia pentru misiune. Degeaba facem activităţi religioase dacă există ceartă în casă. Dacă nu este neglijență, ci doar împotrivire venită din firea pământească nesupusă Domnului, să ne rugăm Domnului pentru lumină și ajutor. Să ne depărtăm de ipocrizie. Degeaba folosim cuvinte frumoase când în inimă este mizerie. Cât timp petreci înaintea lui Dumnezeu să îţi cercetezi inima şi să faci curăţenie în ea? Cât de mult te doare păcatul tău sau al altora şi cât de mult cauţi restaurarea ta şi a altora? Cât de mult cauţi pocăinţa ta şi a altora? Gândurile murdare, motivaţiile false, metodele rele, obiceiurile greşite, ascultarea parţială şi uşurătatea în vorbire şi fapte, pot să satisfacă pe oameni, dar nu pe Dumnezeu. Fă-ţi o cercetare înaintea Domnului şi cere-I putere ca să te schimbi aşa cum cere  El.

Doamne, ajută-mă să trăiesc ceea ce învăț și spun, să caut plăcerea Ta și nu a oamenilor, să respect pe toți oamenii, să nu prezint o învățătură falsă, să nu caut scuze pentru purtarea mea rea, să nu caut numai ce este ușor neglijând greul, să nu neglijez familia și să mă depărtez de ipocrizie. Învață-mă să mă păzesc de gânduri murdare, de motivații false, de metode rele, de obiceiuri greșite, de o ascultare de Tine parțială, de ușurătate în vorbire și fapte, ca să trăiesc așa cum Tu ceri.

Doamne, ajută-mă să caut smerenia!

De ce ne rătăcim?

Matei 22:15-33

Matei 22:29: ,,Drept răspuns, Isus le-a zis: „Vă rătăciţi! Pentru că nu cunoaşteţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.”

O, câtă rătăcire există în lume! O, câtă rătăcire există în unele familii! O, câtă rătăcire există în unele biserici! O, ce puţini cunosc Scripturile! O, ce puţini cunosc puterea lui Dumnezeu! Să ne cercetăm zilnic, să vedem dacă suntem rătăciți! În zilele noastre, aparenţa este foarte importantă. Vrem să lăsăm impresii bune despre noi tuturor celor din jur. Presiunea celor din jur în ceea ce priveşte felul în care arătăm pe dinafară, poate cauza neglijarea realităţii ce se ascunde sub ceea ce se vede. Dar pe Dumnezeu nu Îl poate nimeni păcăli. El ne cunoaşte şi ne cere să fim oameni reali. Cerinţele Lui sunt clare şi drepte. Fariseii, cărturarii, saducheii şi învăţătorii Legii au venit la Domnul Isus şi căutau să-L prindă cu vorba. I-au adresat trei întrebări. Răspunsurile şi întrebarea Domnului Isus i-au lăsat fără cuvinte.

Domnul Isus a vorbit în pilde pentru ca oamenii să se cerceteze şi să-şi vadă erorile, păcatele şi falsul în care trăiau. Învăţătorii religioşi ai vremii nu numai că ei erau fără roadă, dar au cauzat căderea naţiunii întregi. Ei au promis că vor sluji Domnului, dar nu L-au slujit. Au refuzat mereu să răspundă la invitaţia Domnului Isus. Cei care s-au recunoscut în pildele prezentate, L-au atacat şi mai mult pe Domnul şi au planificat să-L discrediteze în mod public.

Conducătorii iudei s-au unit împotriva Domnului. Au venit la El afişând un respect fals, chiar L-au flatat cu întrebarea lor: „Învăţătorule, ştim că eşti adevărat şi că înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr, fără să-Ţi pese de nimeni, pentru că nu cauţi la faţa oamenilor. Spune-ne, deci, ce crezi? Se cade să plătim bir Cezarului sau nu?” Au recunoscut integritatea Domnului Isus. Întrebarea părea rezonabilă, dar era o cursă, o şiretenie din partea lor. Au crezut că Domnul Isus va fi un iudeu devotat care va fi împotriva plătirii taxelor către Romani, care îi stăpâneau. Revolta împotriva Romanilor era gata să izbucnească. Dacă ar fi dat un sfat împotriva plătirii taxelor, ar fi fost raportat imediat. Dacă ar fi spus că este drept înaintea lui Dumnezeu să plăteşti taxe, urmaşii s-ar fi putut să-I întoarcă spatele şi să nu-L mai urmeze pe Domnul Isus. Mulţi dintre cei ce au strigat: ,,Osana, Fiul lui David!”, doreau ca Domnul să-i elibereze de sub stăpânirea romană. Naţionaliştii iudei credeau că plătirea taxelor către romani era o insultă la adresa lui Dumnezeu. Dar Domnul Isus nu a fost prins în plasa celor ce Îl flatau, căci le-a cunoscut intenţiile şi a condamnat ipocrizia lor în mod public. A cerut un ban pe care de fapt era chipul Cezarului şi le-a spus că acest ban aparţine Cezarului. De fapt Domnul Isus a făcut mai mult decât să evite înşelăciunea lor. El le-a dat oportunitatea să înveţe un principiu de bază care se aplică şi astăzi în toate ţările. Noi datorăm ţării în care trăim multe lucruri; noi datorăm respectul faţă de legile ţării, legi care nu ne cer să fim împotriva legilor lui Dumnezeu.

Doamne, ajută-mă să înţeleg ce spun Scripturile despre datoriile mele!

Mila

Matei 18:15-35

Matei 18:33: ,,Oare nu se cădea să ai şi tu milă de tovarăşul tău, cum am avut eu milă de tine?”

Cineva a avut milă faţă de tine recent. Cineva te-a iertat recent din toată inima. Cineva are nevoie de iertarea ta. Faţă de cineva ai avut milă recent. Pe cineva ai iertat recent din toată inima ta. Așa ar trebui să fie. Noi credem de multe ori că soţii noştri, copiii noştri sau cei din jur ne sunt datori cu anumite lucruri, vorbe sau atitudini. De multe ori, ne purtăm urât unii cu alţii şi păcătuim unul împotriva altuia. Nu vrem să ne facem datoria. Nu vrem să avem milă, ci judecată şi nemulţumire (păcat). Cum iertăm? Datoria noastră faţă de Dumnezeu este foarte mare şi nici nu putem plăti, dar a plătit Cineva pentru noi, cu sânge sfânt. Suntem iertaţi prin harul lui Dumnezeu, Cel care a avut milă de noi. În textul nostru, un om care avea o datorie foarte mare a fost iertat, dar la rândul lui nu a vrut să ierte o datorie foarte mică. Ne mirăm, dar de câte ori facem şi noi acelaşi lucru?! De multe ori spunem că nu putem ierta, nu putem uita, nu putem vedea pe cineva. Şi dacă am iertat o dată, de două ori, de trei ori, ne-am săturat să mai iertăm. Cât de recunoscători suntem faţă de harul Domnului care ne iartă în fiecare zi, de multe ori pe zi, an după an?

Copiii lui Dumnezeu trebuie să extindă tuturor harul abundent al lui Dumnezeu pentru că ei au primit harul extravagant al lui Dumnezeu. Noi putem ierta numai prin puterea Duhului Sfânt, fiindcă iertarea omului nu este întreagă. Până nu există o transformare interioară a omului pe care numai Duhul Sfânt o poate face, nu putem ierta tot și din toată inima. Poate este amărăciune în inima ta faţă de cineva și te chinuie resentimentele faţă de cel ce ţi-a greşit. Nu poţi să ierţi? Cere Domnului să-ţi vindece inima, ca să poţi extinde harul Lui către cei vinovaţi. Ce faci când un creştin te nedreptăţeşte sau păcătuieşte împotriva ta? Spui altora despre păcatul săvârşit sau te duci să vorbeşti cu persoana vinovată? Biblia este clară. Poţi să alegi să acoperi păcatul cu dragoste, sau să te duci la persoana respectivă cu intenţia de a restaura relaţia lui cu Domnul şi cu tine. Dumnezeu poate restaura orice relaţie din biserică dacă depindem de puterea Lui şi cerem harul Lui spre reconciliere. Ce faci când o persoană îţi cere iertare? Poate eşti superficială şi spui că nu-i nimic. Sau poate alegi să ierţi din toată inima. Pe cine nu ai reuşit să ierţi? Când Crucea lui Hristos nu înseamnă nimic pentru noi, suntem indiferenţi faţă de păcatele noastre şi ale altora care lovesc în Dumnezeu şi în poporul Lui. Când suntem egoişti, vedem păcatele altora mult mai grave decât ale noastre.

Când iertarea pare imposibilă, să ne amintim de harul lui Dumnezeu faţă de noi, pentru că acest lucru aduce umilinţa în viaţa noastră, apoi mila faţă de cei din jur. Pe când Petru asculta vorbirea Domnului Isus cu privire la rezolvarea conflictelor între credincioşi, conflicte pricinuite de păcat, o întrebare i-a ieşit din gură: „Doamne de câte ori să iert pe fratele meu când va păcătui împotriva mea? Până la şapte ori?” Oare a crezut Petru că el este plin de har pentru că se gândeşte la numărul şapte? Alţii nu iartă decât odată, de două ori sau poate de trei ori (învăţătorii Legii). Numai Crucea lui Hristos îi va descoperi lui Petru cât de mult l-a iertat Domnul şi cât de greu a fost păcatul lui pentru Domnul Isus. Încă nu pricepea că numai Fiul lui Dumnezeu poate plăti pentru păcatul lui. Încă nu vedea cât de mare este datoria lui pe care numai Hristos o poate plăti. Mai târziu, când înţelege cât de mult Domnul a suferit pentru păcatul lui, se lasă transformat ca să primească atitudini corecte faţă de cei vinovaţi pe care trebuie să-i ierte. A fost oare Petru şocat când L-a auzit pe Domnul că spune: „Eu nu-ţi zic până la şapte ori, ci până la şaptezeci de ori câte şapte.”? Un lucru făcut de şaptezeci de ori câte şapte este un obicei şi o atitudine.  Vrei să ierţi? Cum îţi dezvolţi acest obicei şi această atitudine? Iată ce scrie Petru în cartea lui: 1 Petru 4:8: ,,Mai pe sus de toate, să aveţi o dragoste fierbinte unii pentru alţii, căci dragostea acopere o sumedenie de păcate.” Cu siguranţă acest adevăr a ajuns o practică importantă pentru Petru. Se cade să avem și noi milă de alții și să iertăm tot și toate.

Doamne, ajută-mă să iert din toată inima!