ucenicii

by

Făgăduinţa Tatălui

holy-spirit-by-power5*

Faptele Apostolilor 1:1-11

Faptele Apostolilor 1:4b ,,Să nu se depărteze de Ierusalim, ci să aştepte acolo făgăduinţa Tatălui „pe care” le-a zis El „aţi auzit-o de la Mine.”

Ai primit făgăduinţa Tatălui?

De ce este important că Domnul Isus Cristos a înviat în trup?

Cum descrii dovezile despre învierea Domnului menţionate în Luca 24 şi Ioan 20:19-29?

Domnul Isus a apărut, a mâncat, le-a arătat mâinile, a deschis mintea ucenicilor.

S-au împlinit profeţiile întocmai?

Crezi adevărul prezentat de ucenici?

De ce crezi că Domnul a petrecut patruzeci de zile cu ucenicii şi apoi S-a înălţat la cer?

Eu cred că ucenicii au fost pierduţi. Patruzeci de zile este un timp de tranziţie, un timp de învăţare şi înţelegere (Numărul 40 este un timp de testare?).

Creştinismul se bazează pe învierea Domnului. Ucenicii au văzut pe Domnul înviat. Au văzut şi au crezut. Când vezi, crezi. A vedea înseamnă a crede.

Ce trebuiau să aştepte ucenicii înainte de a pleca din Ierusalim?

Cum s-a schimbat relaţia ucenicilor cu Domnul Isus după primirea Duhului Sfânt?

Ce face Duhul Sfânt pentru un credincios?

Este posibil ca Duhul Sfânt să fie cu noi dar nu în noi? De ce?

Aceasta este părerea mea: cred că Duhul Sfânt poate să fie cu mine în anumite lucrări faţă de alţii, dar când este în mine, lucrează în mine, locuieşte în mine. Când Duhul Sfânt trăieşte în mine sunt o nouă creaţie. Sunt împuternicită să fac şi să spun lucruri care nu pot fi făcute decât de Duhul Sfânt.

Care este descrierea ta? Duhul Sfânt este cu tine sau în tine?

Mă bucur să ştiu că Domnul lucrează în viaţa mea.

 

Domnul lucrează în viaţa ta!

 

by

Lumina Ta

Isaia 2

*

Isaia 2:5

*

„Veniţi

să umblăm

în lumina Domnului.”

*

 

Ce se întâmplă cu noi acum? Dacă suntem ucenicii Lui avem pace în inima noastră de la El.

Îl cunoşti tu pe Cel ce este sursa păcii?

Îl cunoşti tu pe Salvatorul?

În care domenii din viaţa ta nu ai pace?

În relaţii, în durere, la lucru, la biserică, financiar etc? Vei cere tu pacea Lui?

În timp ce aştepţi pacea Lui, umblă în lumina Lui, urmează căile Lui, încrede-te în El. Omul nu te poate ajuta (Isaia 2:22).

Te simţi vinovată că ai părăsit pe Domnul şi ai intrat în alianţe nesănătoase?

Te bazezi tu mai mult pe ajutorul omului decât pe ajutorul Domnului?

Pe ce se bazează lumea? Pe armată? Pe prietenii? Într-o zi totul va cădea.

Încrede-te în Domnul, El nu te va lăsa, nu te va părăsi niciodată.

Domnul va judeca lumea din cauza păcatului, din cauza vorbelor rele şi a faptelor rele. Cum sunt vorbele şi faptele tale? Care păcate sunt nemărturisite şi neiertate?

Este speranţă pentru credincioşi. Nu te teme de condamnare căci vei mânca din rodul faptelor tale. Isaia 3:10 ne spune: „Bine de cel neprihănit! Lui îi va merge bine, căci se va bucura de rodul faptelor lui.”

Vai de cel rău! Domnul va judeca pe conducătorii care duc poporul în rătăcire, calcă în picioare, apasă şi pradă pe cel sărac.

Doamne, aleg să umblu în lumina Ta ca să mă bucur de rodul faptelor mele făcute în ascultare de Tine. Mă încred în Tine, nu în oameni. Mă bazez pe ajutorul Tău.

 

Doamne, inima mea caută lumina Ta!

 

by

Datori

Ioan 13

Ioan 13:14

„Deci, dacă Eu,

Domnul şi Învăţătorul vostru,

v-am spălat picioarele

şi voi sunteţi datori

să vă spălaţi picioarele unii altora.“

*

Doamne Isuse,

Tu i-ai iubit pe ucenicii Tăi până la capăt. Din iubire pentru ei Te-ai plecat să-i slujeşti. Le-ai spălat picioarele.

Doamne, vreau şi eu din dragoste pentru alţii să-i slujesc. Cum aş putea să-i ajut pe alţii să fie mai curaţi? Învaţă-mă pentru că nu ştiu.

Te rog să mă ierţi că de multe ori motivaţia mea nu este corectă în slujire şi uneori chiar vreau ca alţii să mă slujească pe mine.

Vreau să am bucurie şi dragoste în slujire, pentru ca cei slujiţi să nu fie o povară nici pentru mine nici pentru ei.

Mă gândesc cum ar putea slujirea mea să aducă o curăţire fizică sau spirituală în viaţa altora. Dă-mi, Te rog, ochi să văd, urechi să aud, inimă să simt ce se poate face.

Doamne, şi eu am nevoie de curăţire. Te rog să nu mă laşi să-mi ascund păcatul sau să nu îl recunosc. Mustră-mă şi ceartă-mă căci vreau să rămân pe calea cea dreaptă. Mai bine în mâna Ta decât în mâna duşmanilor.

 

Fie inima ta plină de bucurie şi dragoste în slujire!

 

by

Slujeşti cu bucurie?

Ioan 13

Ioan 13:5

„Isus a turnat apă într-un

lighean şi a început să spele

picioarele ucenicilor

şi să le şteargă

cu ştergarul cu care S-a încins.“

*

Domnul Isus a spălat picioarele ucenicilor cu bucurie.

Domnul a dat acest privilegiu părinţilor: să ajute copiii să experimenteze bucurie în slujirea, servirea altora cu o atitudine de umilinţă şi respect. Nu este un impuls natural pentru un copil ca să-i ajute pe alţii. Dă-i ocazii să ajute pe alţii cât poţi de repede. Creşte-i treptat responsabilităţile în casă.

Învaţă-l cum se fac lucrurile, deoarece el nu ştie. Nu uita că vrei să-l înveţi să slujească cu bucurie, nu vrei să pui poveri pe umerii lui. Copilul observă o atitudine egoistă la părinţi şi începe să se plângă, să fie dezinteresat şi nu mai cooperează cu tine. Păzeşte-te de pornirea ta de a face din nou lucrurile făcute de copil. Nu trebuie să fie perfecte sau cum faci tu. Mai degrabă laudă-l că este un ajutor bun.

Fiind blândă cu observaţiile vei încuraja eforturile copilului. Prin practicare îşi va dezvolta aptitudinile.

Cântă cu copilul tău când lucraţi împreună şi vorbeşte cu el despre anumite nevoi. Lucraţi cu bucurie. Roagă-te ca el să observe nevoile altora. Laudă-l când are o iniţiativă bună.

Un copil care învaţă să vadă nevoile altora şi îşi foloseşte responsabil calităţile, deprinderile şi ştiinţa lui, este o plăcere pentru Dumnezeu, pentru părinţi, pentru alţii şi pentru el.

Domnul să te binecuvânteze cu bucurie în slujirea ta!

by

Înainte

Ioan 13:1-17

„Înainte de praznicul Paştelor, Isus, ca Acela care ştia că I-a sosit ceasul să plece din lumea aceasta la Tatăl şi fiindcă îi iubea pe ai Săi, care erau în lume, i-a iubit până la capăt. În timpul cinei, după ce diavolul pusese în inima lui Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, gândul să-L vândă, Isus, fiindcă ştia că Tatăl Îi dăduse toate lucrurile în mâini, că de la Dumnezeu a venit şi la Dumnezeu se duce, S-a sculat de la masă, S-a dezbrăcat de hainele lui, a luat un ştergar şi S-a încins cu el. Apoi a turnat apă într-un lighean şi a început să spele picioarele ucenicilor şi să le şteargă cu ştergarul cu care era încins. A venit, deci, la Simon Petru şi Petru I-a zis: „Doamne, Tu să-mi speli mie picioarele?“ Drept răspuns, Isus i-a zis: „Ce fac Eu tu nu pricepi acum, dar vei pricepe după aceea.“ Petru I-a zis: „Niciodată nu-mi vei spăla picioarele!“ Isus i-a răspuns: „Dacă nu te spăl Eu, nu vei avea parte deloc cu Mine.“ „Doamne,“ i-a zis Simon Petru „nu numai picioarele, dar şi mâinile şi capul!“ Isus i-a zis: „Cine s-a scăldat n-are trebuinţă să-şi spele decât picioarele, ca să fie curat de tot; şi voi sunteţi curaţi dar nu toţi.“  Căci îl ştia pe cel ce avea

să-L vândă, de aceea a zis: „Nu sunteţi toţi curaţi.“  După ce le-a spălat picioarele şi-a luat hainele, S-a aşezat iarăşi la masă, şi le-a zis: Înţelegeţi voi ce v-am făcut Eu? Voi Mă numiţi: „Învăţătorul şi Domnul“, şi bine ziceţi, căci sunt. Deci, dacă Eu, Domnul şi Învăţătorul vostru v-am spălat picioarele, şi voi sunteţi datori să vă spălaţi picioarele unii altora. Pentru că Eu v-am dat o pildă, ca şi voi să faceţi cum am făcut Eu. Adevărat, adevărat vă spun că robul nu este mai mare decât domnul său, nici apostolul mai mare decât cel ce l-a trimis. Dacă ştiţi aceste lucruri, ferice de voi dacă le faceţi.“

Vrei să te gândeşti la o persoană care are mare nevoie de ajutor, de slujire sau de curăţire, şi să faci paşii pe care i-a făcut Domnul?

(S-a sculat de la masă) Fii gata de acţiune.

(S-a dezbrăcat de hainele lui) Îmbracă-te cu smerenie.

(A luat ştergarul) Plănuieşte ce faci.

(A turnat apă într-un lighean) Cercetează cazul. Roagă-te.

(A spălat picioarele ucenicilor) Pune mâna şi lucrează.

Cine iubeşte, slujeşte!

Cum arăţi tu altora că eşti o pildă (exemplu) de slujire?

Domnul Isus te iubeşte până la capăt (sfârşit)!

by

O gloată mare

Ioan 12:12-19

„A doua zi, o gloată mare, care venise la praznic, cum a auzit că vine Isus în Ierusalim, a luat ramuri de finic şi I-a ieşit în întâmpinare, strigând: „Osana! Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului, Împăratul lui Israel!“ Isus a găsit un măgăruş şi a încălecat pe el, după cum este scris: „Nu te teme, fiica Sionului. Iată că Împăratul tău vine călare pe mînzul unei măgăriţe.“ Ucenicii Lui n-au înţeles aceste lucruri de la început, dar, după ce a fost proslăvit Isus şi-au adus aminte că aceste lucruri erau scrise despre El şi că ei le împliniseră cu privire la El. Toţi cei ce fuseseră împreună cu Isus, când îl chemase pe Lazăr din mormânt şi-l înviase din morţi, mărturiseau despre El. Şi norodul I-a ieşit în întâmpinare, pentru că aflase că făcuse semnul acesta. Fariseii au zis, deci, între ei: „Vedeţi că nu câştigaţi nimic, iată că lumea se duce după El!“

 

Deşi oamenii strigau „Osana“, erau ignoranţi în ce priveşte persoana şi misiunea Domnului Isus.

Ce anume nu cunoaştem noi despre persoana şi misiunea Domnului?

Putem să spunem ceva cu gura, dar inima şi mintea noastră să nu priceapă.

Ce anume din ceea ce spun sau cânt trebuie adus în armonie cu inima şi mintea mea?

Nici ucenicii n-au făcut legătura dintre aceste evenimente şi profeţiile Vechiului Testament. Cum înţeleg eu Vechiul Testament? Am nevoie de ajutor?

Unul din lucrurile pe care le face Duhul Domnului este să ne facă de cunoscut Vechiul Testament şi să ni-L reveleze pe Cristos chiar şi în Vechiul Testament.

Fie ruga ta: Doamne, vreau ca gura mea să fie în armonie cu inima şi mintea mea, ca Tu să fii onorat.

 

Tu veghează asupra inimii tale!

 

by

De ce?

Ioan 12:1-11

*

Ioan 12:5

*

„De ce nu s-a vândut

acest mir

cu trei sute de lei,

şi să se fi dat săracilor?“

*

Ce zici despre critică şi nemulţumire?

Maria din Betania L-a iubit mult pe Domnul Isus.

Ea a făcut un gest frumos; a adus un dar foarte preţios Domnului ca expresia dragostei ei pentru Domnul, şi El a apreciat-o foarte mult.

Ucenicii nu o acceptă, o necăjesc, o judecă, o condamnă şi o critică. Ei cred că ştiu mai bine ce au alţii de făcut. Nu este vorba de păcat, ci de un gest frumos, neaşteptat.

Respectul este foarte important şi necesar în relaţiile dintre oameni.

Problema ta nu este o scuză pentru purtarea rea sau atitudinea nepotrivită.

Nu te scuza când greşeşti, ci recunoaşte că ai greşit şi că trebuie să te schimbi.

Care este atitudinea ta când cineva face o lucrare cu care tu nu eşti de acord?

Crezi că tu ştii mai bine ce au alţii de făcut? Crezi că tu faci mai bine o lucrare decât alţii? Crezi că ideile şi cunoştinţele tale sunt mai valoroase? Ai curajul să-i înfrunţi pe alţii?

Cum vorbeşti despre lucrarea altuia? Cum îi respecţi pe cei din jur?

Apreciezi tu şi recunoşti valoarea altora pentru care a murit Cristos?

Încurajezi tu pe alţii?

Fie ruga ta: Doamne, mulţumesc că Tu mă ajuţi să-i apreciez, să-i încurajez şi să-i respect pe toţi cei ce sunt în jurul meu.

 

Învaţă respectul în toate relaţiile!

 

 

by

Darul preţios

Ioan 12:1-11

„Cu şase zile înainte de Paşte, Isus a venit în Betania, unde era Lazăr care fusese mort şi pe care îl înviase din morţi. Acolo I-au pregătit o cină. Marta slujea, iar Lazăr era unul din cei ce şedeau la masă cu El. Maria a luat un litru cu mir de nard curat, de mare preţ, a uns picioarele lui Isus şi I-a şters picioarele cu părul ei; şi s-a umplut casa de mirosul mirului. Unul din ucenicii săi, Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, care avea să-L vândă, a zis: „De ce nu s-a vândut acest mir cu trei sute de lei şi să se fi dat săracilor? “ Zicea lucrul acesta nu pentru că purta grijă de săraci, ci pentru că era un hoţ şi ca unul care ţinea punga, lua el ce se punea în ea. Dar Isus a zis: „Las-o în pace, căci ea l-a păstrat pentru ziua îngropării Mele. Pe săraci îi aveţi totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveţi totdeauna.“ O mare mulţime de Iudei au aflat că Isus era în Betania şi au venit acolo nu numai pentru Isus ci ca să-l vadă şi pe Lazăr, pe care-l înviase din morţi. Preoţii cei mai de seamă au hotărât  să-l omoare şi pe Lazăr. Căci din pricina lui mulţi Iudei plecau de la ei şi credeau în Isus.“

 

Întâlnirile în familii sunt frumoase. Relaţiile se întăresc şi părtăşia rămâne de neuitat. Atenţia noastră în orice întâlnire trebuie să fie îndreptată spre Domnul Isus. Chiar dacă nu avem studiu biblic sau rugăciune, prin vorbirea noastră şi prin lucrul nostru trebuie să creştem în trăirea după adevărurile biblice pe care le ştim. Să fim gata în orice vreme să auzim şoapta Duhului Sfânt ca să fim o binecuvântare unii pentru alţii. S-ar putea să fie lângă noi sau printre noi şi oameni ca Iuda Iscarioteanul. Roagă-te Domnului să te păzească de cel rău. Domnul l-a mustrat. Tu ce ai face?

Ai tu o familie de prieteni care vizitează casa ta? Cine este în centrul atenţiei? Voi sau Domnul? Sunteţi o binecuvântare unii pentru alţii? Cum? Care este darul tău preţios pentru prietenii tăi? Care este darul tău preţios pentru Domnul?

 

Inima ta este darul tău cel mai preţios pentru Domnul!

 

by

Lazăr din Betania

Ioan 11:1-19

„Un oarecare Lazăr din Betania, satul Mariei şi al Martei, sora ei, era bolnav. Maria era aceeea care a uns pe Domnul cu mir şi I-a şters picioarele cu părul ei şi Lazăr cel bolnav era fratele ei. Surorile au trimis la Isus să-I spună: „Doamne, iată că acela pe care-l iubeşti, este bolnav.“ Dar Isus când a auzit vestea aceasta, a zis: „Boala aceasta nu este spre moarte, ci spre slava lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu să fie proslăvit prin ea.“ Şi Isus iubea pe Marta, şi pe sora ei, şi pe Lazăr. Deci, când a auzit că Lazăr este bolnav, a mai zăbovit două zile în locul în care era; şi în urmă le-a zis ucenicilor: „haideţi să ne întoarcem în Iudea.“ „Învăţătorule,“ I-au zis ucenicii, „acum de curând căutau Iudeii să te ucidă cu pietre şi te întorci în Iudea?“ Isus a răspuns: „Nu sunt douăsprezece ceasuri în zi? Dacă umblă cineva ziua nu se poticneşte, pentru că vede lumina lumii acesteia, dar dacă umblă noaptea, se poticneşte, pentru că nu are lumina în el.“ După aceste vorbe, le-a zis: „Lazăr, prietenul nostru, doarme, dar mă duc să-l trezesc din somn.“ Ucenicii I-au zis: „Doamne, dacă doarme, are să se facă bine.“ Isus vorbise despre moartea lui, dar ei credeau că vorbeşte despre odihna căpătată prin somn. Atunci Isus le-a spus pe faţă: „Lazăr a murit.“ „Şi mă bucur că n-am fost acolo, pentru voi, ca să credeţi. Dar acum haideţi să mergem la el.“ Atunci Toma, zis Geamanul a zis celorlalţi ucenici: „Haideţi să mergem şi noi să murim cu El!“ Când  a venit Isus, a aflat că Lazăr era de patru zile în mormânt. Şi fiindcă Betania era aproape de Ierusalim cam la cincisprezece stadii, mulţi din Iudei veniseră la Marta şi Maria, ca să le mângăie pentru moartea fratelui lor.“

 

Este aşa de multă suferinţă şi boală în societatea noastră. Spitalele sunt pline de bolnavi. De multe ori nu ştim cum să ne raportăm la ei. Nu ştim ce să spunem. De multe ori suntem greşiţi în afirmaţiile noastre. Dacă ai ocazia să stai lângă un bolnav, cel mai bun lucru este să citeşti din Biblie sau să te rogi. Credinţa este esenţială. Crede până în ultima clipă că Domnul poate face o minune.

Este şi mai greu când cineva moare. Cuvintele noastre nu pot aduce mângâiere.

Roagă-te pentru cei bolnavi şi pentru cei ce au pierdut pe cineva drag.

Pregăteşte-te pentru vremuri grele. Boala şi moartea vin şi în viaţa ta. Este un lucru normal pe care Domnul l-a lăsat pe pământ.

Cum vei mângâia tu pe cei în suferinţă?

 

Fii o mângâiere pentru cei ce au pierdut pe cineva din familie.

 

by

Credincioasă Adevărului

Ioan 6:60-71

„Mulţi din ucenicii Lui, după ce au auzit aceste cuvinte, au zis: „Vorbirea aceasta este prea de tot, cine poate să o sufere?“ Isus, care ştia în Sine că ucenicii Săi cârteau împotriva vorbirii acesteia, le-a zis: „Vorbirea aceasta este pentru voi o pricină de poticnire? Dar dacă aţi vedea pe Fiul omului suindu-Se unde era mai înainte? Duhul este acela care dă viaţă, carnea nu foloseşte la nimic. Cuvintele pe care vi le-am spus Eu, sunt duh şi viaţă. Dar sunt unii din voi care nu cred.“ Căci Isus ştia de la început cine erau cei ce nu cred şi cine era cel ce avea să-L vândă. Şi a adăugat: „Tocmai de aceea v-am spus că nimeni nu poate să vină la Mine dacă nu i-a fost dat de Tatăl Meu.“ Din clipa aceea, mulţi din ucenicii Lui s-au întors înapoi şi nu mai umblau cu El. Atunci Isus a zis celor doisprezece: „Voi nu vreţi să vă duceţi?“ „Doamne“ I-a răspuns Simon Petru „la cine să ne ducem? Tu ai cuvintele vieţii veşnice. Şi noi am crezut şi am ajuns la cunoştinţa că Tu eşti Cristosul, Sfântul lui Dumnezeu.“ Isus le-a răspuns: „Nu v-am ales Eu pe voi cei doisprezece? Şi totuşi unul din voi este un drac“, vorbea despre Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul, căci el avea să-L vândă, el, unul din cei doisprezece.“

 

Ai fost vreodată dezamăgit de învăţătura Domnului? Ai spus vreodată „vorbirea aceasta este prea de tot”? Te-ai poticnit vreodată?

Noi suntem foarte slabi şi uneori nu înţelegem, ba chiar cădem. Să ne amintim că toate cuvintele lui Dumnezeu sunt duh şi viaţă. Cuvântul lui Dumnezeu are putere să ne ridice şi să ne restaureze. Trebuie să credem. Cine nu alege credinţa, alege trădarea. Unde să mergem dacă nu la Domnul? El are cuvintele vieţii veşnice!

Ai ajuns tu la cunoştinţa că Domnul Isus este Cristosul, Sfântul lui Dumnezeu?

Cât de credincioasă eşti Adevărului?

Domnul să te ajute să fii statornică pe cale

 şi credincioasă adevărului!