ajutor

by

Beneficiile nesiguranței

Beneficiile nesiguranței

Psalmul 121:1-2: ,,Îmi ridic ochii spre munți … De unde îmi va veni ajutorul? Ajutorul meu vine de la Domnul, care a făcut cerurile și pământul.”

Trăim vremuri de nesiguranță și mulți se simt ca într-o capcană din care nu știu cum să iasă. Nesiguranța este o capcană. Nu știm ce se va întâmpla. Viitorul este secret, nesigur și neclar. Totuși, cum putem trăi ca să câștigăm beneficii în acest timp de criză? Trebuie să ne ridicăm ochii spre Cel ce a creat cerurile și pământul cu tot ce este pe el. El ne ajută și ne învață cum anume să trăim în aceste zile de criză.

Nesiguranța ne scoate din rutină, din normalul vieții. Ne scoate chiar din lucruri bune și ne pune în opoziție. Criza este un semnal de alarmă. Pentru că iubim rutina zilnică, nu vrem să plătim prețul cuvenit atenției față de valori și atunci intuiția scade. Uităm să trăim în mod intenționat pentru ceea ce merită chiar și în zile bune. Acum, în zile grele, suntem obligați și avem timp să fim mai atenți la gânduri, fapte, obiceiuri, atitudini, relații. Putem alege acum să trăim cu atenție și cu intenție bună.

Nu avem nici o idee despre ziua de mâine. Tot ce avem e azi. Nesiguranța de azi aduce oportunități. Ne obligă să ne schimbăm, să ne trezim la adevăratele valori, să dăm ce avem mai bun. Oamenii, azi ca și întotdeauna, au nevoie de călăuzire, speranță, răspunsuri, asigurări. Cum să ajutăm pe alții în momente de criză? Problemele crează oportunități. Noi vedem problema, dar oportunitatea este ascunsă de ochii noștri. Va trebui să o găsim. În orice problemă există o cale de ieșire. Să o găsim. Ce văd eu chiar acum? Atenția mea e la ziua de azi. Ce pot face azi? Pot să am grijă de mine și de cei dragi cum știu mai bine. Ziua de azi e tot ce am. Oare am trăit bine ziua de azi? Cu folos? Dacă trăiesc ziua de azi cu folos, mâine nu voi regreta și nu va trebui să recuperez ziua de azi. Dacă mă pregătesc bine azi, nu voi duce lipsă mâine. Ziua de azi e un dar. Azi am mai mult timp să mă pregătesc. Timpul de azi e comoară. Aleg să clădesc sau pot să mă îngrop în criză.

Criza mă îndeamnă la smerenie. Să nu mai cred că mă descurc singură, ci să mă bazez pe Dumnezeu, Stăpânul care controlează criza. Dumnezeu e ajutorul meu. Viața e mai mult decât știu și înțeleg eu. Smerenia  este virtutea cea mai importantă care mă ajută să evit mândria, să rămân în simplitate, să am o inimă deschisă spre învățare. Smerenia este un pod, o legătură, un echilibru între succes și semnificație. Succesul mă împlinește, mă are în vedere pe mine, dar semnificația îi are în vedere pe alții, este o dăruirea față de alții. În crize nu avem răspunsuri. Oamenii vor răspunsuri și pentru că nu avem răspunsuri nu putem să-i duce pe alții unde nu am mai fost sau unde nu știm. Trebuie să recunoaștem că există Cineva care poate ajuta. Avem nevoie de ajutor de sus, dar și de jos (unii de la alții).

Nesiguranța ne cere să fim creativi pentru noi și pentru alții. Să ne gândim la lucruri noi. Să fim gata să facem schimbările necesare în bine, să fim gata pentru noi posibilități. Uneori, chiar în zile bune trebuie să ieșim din normalul vieții și să facem lucruri noi. Va trebui să creem metode noi de dezvoltare personală cu atât mai mult în zile de criză, când nu mai există normalul pe care l-am știut. Va trebui să găsim resurse noi, metode noi, oportunități noi. Va trebui să ne adaptăm la vremuri noi. Ce putem face acum acasă? Ce înseamnă să trăim o viață nouă? Să avem o gândire nouă? Cum să avem un alt fel de muncă, un alt fel de trai?

Criza ne obligă să ne cercetăm cuvintele pe care altă dată le-am rostit cu ușurătate. Mai ales cu privire la credință, nașterea din nou, umblarea în adevăr, rugăciunea prin Duhul Sfânt, iubirea aproapelui, iertarea, cumpătarea, răbdarea, suferința. În vreme de criză cuvintele devin realitate. Nu ne mai permitem viață dublă pentru că stăm față în față cu judecata lui Dumnezeu. Momentele de criză ne spun să nu separăm teoria de practică pentru că vine vremea când vom da socoteală de viața pe care o trăim aici în trup.

În crize aflăm ce valori avem. Am crezut că îi iubim pe oameni. Criza ne dezvăluie dacă trăim ce am crezut sau am vorbit. Oamenii sunt valori și prioritate chiar dacă pierdem pe plan material. Oamenii ne aud în vremuri bune, dar ne urmăresc ce facem și cine suntem în vremuri grele. Sunt eu cine zic că sunt? Ești tu cine zici că ești?

Ce oferim altora în momente de criză, în perioade de nesiguranță? Nu există o carte pe care o putem dărui. Putem să oferim speranță celor deznădăjduiți. Realitatea înconjurată de speranță ne ajută să mergem mai departe. Optimismul nostru să fie realist. Ținta să fie clară. Speranța împreună cu credința și dragostea ne țin departe de groapa cu lei. Putem să dăurim har, căci oamenii sunt mai dificili în probleme. Mulți nu știu ce să facă și devin pericol pentru ei și alții. Sub presiune nu suntem așa de buni cum credem. Totuși, stresul poate să ne facă mai buni, dacă alegem partea cea bună. Să arătăm compasiune, căci fiecare om are nevoie de o vorbă bună. Să gândim, să ascultăm, să reflectăm, să zidim, să facem decizii bune pentru noi și pentru alții. Să fim răbdători unii cu alții, căci suntem în perioada de ajustare și nu e ușor. Purtarea spune mult. Fii calmă. Stai liniștită. Nu te agita. Nu exagera și nici nu minimaliza. Ia-ți timp să te reechilibrezi emoțional, sentimental, mental, spiritual, fizic. Caută răspunsuri pregătindu-te pentru ceea ce știi că e bine. Vorbește cu grijă. Oamenii caută persoane de încredere. Fii o persoană de încredere. În fiecare zi ajută puțin pe cineva. Acel puțin va crește zilnic și vei descoperi că ai trăit cu folos. Îmbogățind pe alții te îmbogățești pe tine.

Doamne, Te rog ajută-mă să fiu atentă la ceea ce pot face azi ca să trăiesc ziua cu folos. Ajută-mă să rămân smerită ca să-mi păstrez echilibru și să pot oferi speranță, har, compasiune, răbdare celor din jur. Vreau să fiu o femeie de încredere, care zidește pe Stâncă, face decizii și alegeri înțelepte și se pregătește pentru viitor în fiecare zi, îmbogățind pe cei din jur. Mă bucur și Îți mulțumesc Tată ceresc, pentru că Tu ești cu mine în vremuri bune și prin crizele vieții.

by

Decizii

Cine îți controlează deciziile? Cu cât mai multe decizii bune, cu atât furtuna are șanse mai puține să ne distrugă. Stai în legătură cu turnul de comandă. Comunicarea cu specialiștii în vreme de furtună este esențială. Reacția normală este să cerem ajutor în vreme de nevoie. Suntem tentați să ignorăm ajutorul altora, ca să credem că ne-am descurcat singuri.

Domnul Isus ne spune că fără El nu putem face nimic. Rămânerea noastră ca mlădiță în viță este viață. Sunt în siguranță când sunt conectată cu Vița. Suntem ispitiți să credem că anumite lucruri le putem face fără Domnul, dar nu contează vremea cât timp sunt în contact cu Salvatorul. Sunt anumite furtuni care contribuie la o zdrobire interioară.

Doamne, Te chem în furtună ca să mă ajuți să iau decizii bune.

by

Nu te teme !

Do-not-Be-Afraid-Deuteronomy-31-8*

Isaia 1-66

Isaia 41:13a „Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău,

care te iau de mâna dreaptă şi-ţi zic:

„Nu te teme de nimic, Eu îţi vin în ajutor”.”

*

Cine este Isaia? Isaia este profetul Domnului.

Într-un mod repetat acuză pe poporul lui, Israel, că a uitat pe Făcătorul lui, pe Creatorul cerurilor şi al pământului. L-au înlocuit în gândirea şi trăirea lor pe Dumnezeul cel adevărat cu idolii şi lucrurile care nu aduc nici securitate, nici satisfacţie. Isaia declară judecata lui Dumnezeu împotriva idolatriei. Duşmanii lui Dumnezeu vor pedepsi şi vor disciplina pe poporul Domnului. Cruzimea lor va aduce durere tuturor, dar mai ales celor slabi şi celor bătrâni. Isaia le prezintă păcatele în detalii, ca să nu aibă nici o scuză. Isaia pronunţă mânia lui Dumnezeu împotriva duşmanilor Lui. De asemenea pronunţă disciplina plină de dragoste faţă de poporul Lui. Este adevărat că disciplina lui Dumnezeu arată uneori ca şi mânia lui Dumnezeu, numai că scopul este diferit. Disciplina lui Dumnezeu aduce răscumpărare şi restaurare. Mânia este doar pedeapsa meritată. Disciplina lui Dumnezeu dă ceva ce nu este meritat – dragoste, îndurare, har şi mântuire.

Cum răspunzi tu la disciplina lui Dumnezeu?

Isaia proclamă harul şi iertarea pentru cei ce merită disciplina Lui. Din cauza păcatului omului, Dumnezeu a trimis un Rob Salvator care a suferit şi a luat mânia lui Dumnezeu asupra Lui în locul păcătoşilor. Cei ce primesc cu umilinţă şi recunoştinţă această proclamaţie, primesc siguranţă şi speranţă acum şi pentru eternitate.

Cum ai răspuns Salvatorului care a suferit pentru tine?

Isaia prezice un timp când Robul (Salvatorul) care a suferit se va întoarce ca Împărat ca să domnească pe pământ, la Ierusalim, timp de o mie de ani. Oameni din toate seminţiile şi din toate popoarele se vor duce la Ierusalim ca să se închine înaintea Lui. Poporul Domnului se va bucura de prosperitate, pace, securitate cum nu a mai fost niciodată. Nu va mai fi durere, moarte sau păcat. Domnul Însuşi va salva pe oameni de dorinţa de a păcătui. Gloria Lui va fi plăcerea oamenilor şi bucuria Lui va fi răsplata lor. Cum te bucuri de viitorul prezentat de Isaia? Crezi că Dumnezeu te ţine de mână ca să te conducă spre veşnicie?

 Fie inima ta plină de bucuria mântuirii!

Dumnezeu te ţine de mână!

by

Proverbe 9

9*

Proverbe 9

 *

Doamne, cred că  Înţelepciunea zideşte şi lucrează; mă cheamă să părăsesc prostia;  mă îndemnă să  umblu pe calea priceperii; mă mustră când las batjocura şi dispreţul să mă cuprindă; mă îndreptă ca să aleg binele şi mă atenţionează ca să nu mă ajungă ocara.

Vreau să fiu înţeleaptă şi să primesc mustrarea, căci Tu ai spus: Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţelept şi el te va iubi! Dă înţeleptului şi se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel neprihănit şi va învăţa şi mai mult!”

Doamne ajută-mă să cresc în înţelepciune! Cred că începutul înţelepciunii este frica de Domnul; şi ştiinţa sfinţilor, este priceperea. Prin înţelepciune mi se vor înmulţi zilele şi mi se vor mări anii vieţii mele. Dacă sunt înţeleaptă, pentru mine sunt înţeleaptă; dacă sunt batjocoritoare, voi suferi.

Tată ceresc, păzeşte-mă de nebunie, căci nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă şi care nu ştie nimic. Ea şade totuşi la uşa casei sale, pe un scaun, pe înălţimile cetăţii, ca să strige la trecătorii, care merg pe calea cea dreaptă şi caută să-i înşele. Păzeşte-mă de înşelăciune şi ajută-mă să deosebesc glasul înţelepciunii de glasul nebuniei. Nu mă lăsa fără minte. Nu mă lăsa să cred că: „Apele furate sunt dulci şi pâinea luată pe ascuns este plăcută!”

Ocroteşte-mă la umbra aripilor Tale, unde găsesc ajutor şi protecţie.

 

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să auzim glasul Înţelpciunii şi să respingem glasul nebuniei!

by

Binecuvântare sau povară? (3)

1 churchEvrei 13:7, 17 ,,Aduceţi-vă aminte de mai marii voştri, care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu; uitaţi-vă cu băgare de seamă la sfârşitul felului lor de vieţuire şi urmaţi-le credinţa! Ascultaţi de mai marii voştri şi fiţi-le supuşi, căci ei priveghează asupra sufletelor voastre, ca unii care au să dea socoteală de ele; ca să poată face lucrul acesta cu bucurie, nu suspinând, căci aşa ceva nu v-ar fi de nici un folos.”

*

Cum pot să fiu o binecuvântare pentru păstorul meu?

Este bine să mă duc la el cu problemele mele?

Efeseni 4:12  ne prezintă trei motive pentru care Domnul ne dă conducători spirituali: ,,pentru desăvârşirea sfinţilor, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos”.

Păstorul nu doar predică, ci este darul dat de Dumnezeu în folosul meu. Dacă eu aş putea să-mi rezolv toate problemele spirituale, atunci Dumnezeu nu mi-ar fi dat păstor. Îi cer eu ajutor în rugăciune şi sfaturi când ajung în probleme?

Când păstorul îmi dă ajutor şi sfaturi, învăţ să-l respect. Multe probleme s-ar rezolva dacă nu am povesti unii cu alţii, ci ne-am duce la păstor după sfaturi şi ajutor.

Dacă toţi credincioşii din biserica mea ar cere sfat şi ajutor de la  păstorul meu aşa cum fac eu, cum ar arăta biserica mea în următorii cinci ani?

*

Doamne, ajută-mă să cer sfaturi şi ajutor de la păstorul meu!

by

Eu şi numai eu

1 faith*

Isaia 47

Isaia 47:10b „Ziceai în inima ta: „Eu şi numai eu”.”

*

Ce zici tu în inima ta? Care lucruri au pus stăpânire pe tine?

Mândria spune: ,,Eu şi numai eu!” De câte ori mândria vorbeşte prin gura ta? Cum recunoşti acest păcat în viaţa ta sau a altora?

Ce a spus Babilonul despre el?

De ce crezi că fiica Babilonului este numită „fecioară”?

S-a considerat fără păcat? S-a mândrit pentru că nu i-a venit încă pedeapsa şi căderea?

Dumnezeu îi va descoperi păcatul şi va fi pedepsită. Va sta pe pământ fără scaun de domnie. Nu va mai fi numită subţirică şi plăcută. Va măcina făină (va lucra din greu), va fi acoperită de ruşine. Va pierde tot ce are.

De ce? Pentru că nu a respectat autoritatea lui Dumnezeu, nu a avut milă şi a apăsat greu jugul asupra bătrânului. S-a dedat la plăceri, a stat fără grijă, s-a mândrit că nimeni nu o poate atinge şi s-a lăudat că niciodată nu va fi văduvă sau lipsită de copii. A preţuit descântecele, s-a încrezut în răutatea ei şi zicea: „Nimeni nu mă vede”. S-a lăsat amăgită de înţelepciune lumească şi de ştiinţă omenească. S-a închinat la vrăjitori şi la cititori în stele.

Care dintre aceste păcate sunt şi în viaţa ta?

Ai spus vreodată că nu o să se întâmple anumite lucruri rele în viaţa ta (din mândrie)?

Ai spus vreodată că tu nu vei face aşa ceva (un lucru rău pe care alţii l-au făcut)?

Ce practici spirituale experimentezi sau cauţi în afara creştinătăţii?

Ce sfat ai da unei persoane care caută răspunsuri în viaţă, înafara celor descrise în Scripturi?

După mândrie urmează umilirea, căderea.

Doamne, păzeşte-mă de mândrie ca să nu stăpânească peste mine. Ajută-mă să-mi văd păcatul, să-l mărturisesc şi să mă las de el. Tu mă vezi, Tu cunoşti inima mea. Schimbă-mi inima după voia Ta. Tu eşti Răscumpărătorul meu, Domnul oştirilor, Sfântul lui Israel. Voi căuta înţelepciunea de sus care este curată, blândă, paşnică, uşor de înduplecat, plină de îndurare şi roade bune, fără părtinire, nefăţarnică. Voi căuta Legea Ta care mi Te descoperă. Voi sta departe de plăcerile acestei lumi, voi fi atentă la inima mea, voi trăi cu grijă şi voi păzi gura mea ca să nu vorbească cu trufie, căci doresc ca Tu să Te bucuri de viaţa mea. Cred că Tu o să-mi vii în ajutor.

Doamne, păzeşte inima mea de trufie!

by

EU îţi vin în ajutor

1 iulieIsaia 41:11-20

Isaia 41:13

„Căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău,

care te iau de mâna dreaptă

şi-ţi zic:

Nu te teme de nimic,

Eu îţi vin în ajutor!”

*

Dumnezeu mă încurajează să nu mă tem de duşmani, căci ei vor fi înfruntaţi şi acoperiţi de ruşine, vor fi nimiciţi şi vor fi pierduţi.

Cum va purta de grijă Dumnezeu celor săraci şi nevoiaşi, celor nenorociţi şi lipsiţi?

Dumnezeu va da apă celor însetaţi, va face pământul să rodească, vor creşte copaci, şi poporul se va odihni la umbra lor. Dumnezeu va face ca pustia să înflorească.

Domnul are grijă de nevoile noastre: apă, mâncare şi loc de odihnă.

Ţi-aminteşti o situaţie când Domnul a împlinit o nevoie a ta, chiar dacă tu nu ai fost conştientă de ea? Ai tu astăzi nevoie de o amintire a bunătăţii lui Dumnezeu? Este uscăciune în viaţa ta? Este pustiu în relaţiile tale? În trupul tău? Ai tu nevoie de prezenţa Domnului ca să aducă primăvară în sufletul tău? Unde ai nevoie de viaţă? Unde ai nevoie de înviorare?

Doamne, mulţumesc că Tu mă încurajezi să nu mă tem că Tu eşti cu mine ca să mă întăreşti şi să mă sprijineşti.

Mulţumesc că Tu mă aperi de duşmani; Tu Te lupţi pentru mine şi ai grijă de nevoile mele.

Mulţumesc că mă ajuţi să văd, să ştiu, să pricep şi să înţeleg că Tu eşti Sfântul lui Israel care zideşte toate lucrurile, şi mâna Ta lucrează şi este biruitoare.

Mulţumesc că Tu mă ajuţi să văd, să ştiu, să pricep şi să înţeleg planul Tău de răscumpărare. Tu eşti Răscumpărătorul meu! Tu nu eşti departe de mine; eşti cu mine în toate lucrurile pe care le experimentez (bune sau rele). Tu Însuţi ai grijă de mine, nu un înger, nu alţi oameni.

Unde ai nevoie tu de grija Tatălui? Poţi identifica problema ta? Roagă-te specific.

Poate ai nevoie de o sută de lei ca să plăteşti curentul. Spune-i Domnului.

Poate ai nevoie de o măsură dublă de răbdare când soţul tău vine acasă. Cere Domnului.

Poate ai nevoie de înţelepciune în relaţia ta cu copilul rebel. Roagă-te Domnului.

Domnul poartă de grijă!

 

Doamne, Tu înviorezi inima mea prin purtarea Ta de grijă!

by

Eu sunt roaba Ta

1servantIsaia 41:5-10

Isaia 41:9b

„Tu

eşti

robul Meu,

te aleg

şi

nu te lepăd!”

*

Care este răspunsul popoarelor la prezentarea puterii şi autorităţii Domnului?

Au continuat cu lucrurile lor: idolii; deşi văd, tremură şi se tem. Se încurajează unul pe altul să meargă înainte cu viaţa lor.

Cum răspund oamenii când sunt confruntaţi cu situaţii grele?

Unii strigă la Domnul după ajutor, dar nu vor să se pocăiască. Alţii se tem, ajung la panică şi boală. Cei învăţaţi se concentrează la abilităţile lor de a rezolva problema. Oamenii slabi se încred în cei mari. Cum răspunzi tu, şi care este răspunsul corect?

Cu cât străluceşte mai tare adevărul lui Dumnezeu înaintea ochilor noştri, cu atât ne apărăm mai mult de minciuni, filosofii şi lucruri. Dar dacă dumnezeii făcuţi de oameni (autoritatea omenească) sunt tot ce avem ca să interpretăm istoria şi destinul, atunci suntem cei mai nefericiţi dintre muritori.

Iată răspunsul meu (din versetele 8-10):

Doamne, mulţumesc că sunt roaba Ta, sunt aleasă, sunt sămânţa lui Avraam, prietenul Tău. Tu m-ai chemat şi m-ai ales. Tu nu mă lepezi. Tu eşti cu mine, Tu eşti Dumnezeul meu, Tu mă întăreşti, Tu îmi vii în ajutor, Tu mă sprijineşti cu dreapta Ta biruitoare, de aceea nu mă tem şi nu mă îngrijorez.

Ce îţi vei aminti când frica te cuprinde? Vrei să memorezi Isaia 41:10?

Cum se încurajează oamenii din jurul tău în momente de frică?

Cât de mare este dreapta Domnului în viaţa ta?

Cum vezi tu în viaţa ta ,,dreapta Domnului cea biruitoare”?

Pentru mine este ca un steag care înseamnă biruinţă. Când mâna Domnului mă atinge, aduce mângâiere şi biruinţă.

 

Doamne, mulţumesc că Tu alungi teama şi îngrijorarea din inima mea!

 

by

Cât de mare este Dumnezeul tău? (10)

5 bigIsaia 40:12-31

Isaia 40: 18

„Cu cine voiţi să asemănaţi

pe Dumnezeu?

Şi cu ce asemănare

Îl veţi asemăna?”

 *

Cât de mare este Dumnezeul tău?

Ai spus recent: sunt copleşită de situaţia prin care trec? Te lupţi de multă vreme cu o ispită?

Cât de mare este problema ta în comparaţie cu mărimea lui Dumnezeu care ţine stelele şi măsoară oceanele? Te vei ruga pentru problema ta şi te vei încrede în Domnul pentru ajutor?

Ce îngrijorare îţi tulbură mintea de vrei să te închini şi lui Dumnezeu şi altor lucruri?

Te temi că o să pierzi ceva dacă dai totul lui Dumnezeu? Ce vei pune jos la crucea Domnului ca să-L slujeşti pe El mai bine? Ce persoană sau situaţie te intimidează? Te temi de ce va aduce viitorul? Ceri tu autoritatea şi puterea Domnului ca să înfrunţi duşmanul şi să biruieşti?

Pe care lucru din trecutul tău trebuie să-l aduci înaintea Domnului prin rugăciune şi cu încredere că El poate salva şi restaura?

În care relaţie, responsabilitate sau ispită vei cere puterea lui Dumnezeu în ajutor  şi te vei încrede în Dumnezeu că te va ajuta să trăieşti în sfinţenie fără să oboseşti sau să cazi?

Dumnezeu este mare, maiestos, magnific şi El are grijă de mine!

Îţi vei face timp să te închini Lui, Creatorului, prin cuvinte din Isaia 40?

,,Doamne, Tu eşti nemărginit de mare! Tu eşti îmbrăcat cu strălucire şi măreţie! Te înveleşti cu lumina ca şi cu o manta, întinzi cerurile ca un cort. Cu apele Îţi întocmeşti vârful locuinţei Tale, din nori Îţi faci carul şi umbli pe aripile vântului. Din vânturi Îţi faci soli şi din flăcări de foc, slujitori. Tu ai aşezat pământul pe temeliile lui şi niciodată nu se va clătina. Tu îl acoperiseşi cu adâncul cum l-ai acoperi cu o haină. Apele săteau pe munţi, dar, la ameninţarea Ta, au fugit, la glasul tunetului Tău au luat-o la fugă, suindu-se pe munţi şi pogorându-se în văi, până la locul pe care li-l hotărâseşi Tu. Le-ai pus o margine pe care nu trebuie să o treacă, ca să nu se mai întoarcă să acopere pământul.” Psalmul 104:1-9

 

Inima mea spune: Doamne cât de mare eşti!

 

by

Cât de mare este Dumnezeul tău? (8)

4 bigIsaia 40:27-31

„Pentru ce zici tu, Iacove, pentru ce zici tu, Israele: „Soarta mea este ascunsă dinaintea Domnului, şi dreptul meu este trecut cu vederea înaintea Dumnezeului meu?” Nu ştii? N-ai auzit? Dumnezeul cel veşnic, Domnul, a făcut marginile pământului. El nu oboseşte, nici nu osteneşte; priceperea Lui nu poate fi pătrunsă. El dă tărie celui obosit, şi măreşte puterea celui ce cade în leşin. Flăcăii obosesc şi ostenesc, chiar tinerii se clatină; dar cei ce se încred în Domnul îşi înoiesc puterea, ei sboară ca vulturii; aleargă şi nu obosesc, umblă, şi nu ostenesc.”

*

Cât de mare este Dumnezeul tău?

Ai spus vreodată că soarta ta este ascunsă dinaintea Domnului? Crezi că Domnul te-a uitat?

Ai spus vreodată că dreptul tău este trecut cu vederea? Crezi că drepturile tale sunt nebăgate în seamă? Eşti obosită? Eşti ostenită? Te clatini?

Am o veste bună pentru tine. Avem un Dumnezeu care nu oboseşte niciodată! El dă tărie celui obosit. El măreşte puterea celor slabi. El înnoieşte puterea celor ce aleargă. El nu vine şi pleacă, ci, rămâne veşnic. Este gata să ne ajute şi să ne dea odihnă.

Care este cerinţa din partea Domnului ca să primim promisiunea Lui (putere şi tărie)?

Este credinţa în acţiune. Evrei 11:1 şi Evrei 11:6

Trebuie să avem vorbele care să exprime credinţă, căci cuvintele sunt importante. Mărturiseşti credinţa ta? Vorbeşti şi citeşti cu voce tare Cuvântul care dă credinţă?

Noi obosim. Avem nevoie de odihnă. Dumnezeu nu are nevoie de odihnă. Dumnezeu lucrează tot timpul lucruri pe care noi nu le ştim. Când suntem slabi, ne împiedecăm şi cădem. Dumnezeu vine în ajutor şi ne întăreşte.

În care domeniu din viaţa ta ai obosit? Eşti obosită fizic, emoţional? În relaţii? În familie?

În care domeniu din viaţa ta ai căzut? Cum te încurajează acest pasaj din Isaia?

Tată ceresc, cred că soarta mea nu este ascunsă dinaintea Ta şi dreptul meu nu este trecut cu vederea înaintea Ta. Tu mă cercetezi şi mă cunoşti, căci Tu m-ai creat. Doamne, mă uit la Tine când sunt obosită şi aştept ajutorul Tău. Tu eşti bucuria şi tăria mea. Tu mă reenergizezi ca să pot umbla cu Tine. Mă încred în Tine, îmi înoiesc puterea, alerg pe cărarea neprihănirii, umblu în ascultare de Tine şi nu obosesc în facerea binelui. Cred că Tu eşti Cel veşnic, care ai făcut marginile pământului şi poţi să ai grijă de mine. Măreţia Ta este nepătrunsă şi atotputernicia Ta mă păstrează în siguranţă. Stau liniştită la umbra aripilor Tale şi Te laud, căci  mari şi minunate sunt lucrările Tale.

 

Inima mea spune: Doamne cât de mare eşti!