Binecuvântare în încercare

blessGeneza 31:1-55

Geneza 31:3: ,,Atunci, Domnul i-a zis lui Iacov: „Întoarce-te în ţara părinţilor tăi şi în locul tău de naştere; şi Eu voi fi cu tine.”

Dumnezeu este cu noi în încercare şi ne ajută să câştigăm înțelepciune și experienţa de care avem nevoie. Prin încercările lui, Iacov a câştigat experienţă și înțelepciune. De-a lungul vieţii, câştigăm multă experienţă și ceva înțelepciune. Experienţa ne şlefuieşte. Dar care este atitudinea mea? Nu sunt o victimă!

Care este motivaţia mea? Să fiu o binecuvântare pentru alţii? Testul, încercarea este un mod al lui Dumnezeu de a ne binecuvânta, de a-Și demonstra  puterea şi grija Lui faţă de noi. Dacă totul este liniştit, ni se pare că așa este normal. Când ajungem la necaz, ne rugăm mai mult, cerem şi căutăm ajutor la alţii. Dumnezeu creează situaţii ca să Îşi demonstreze puterea (El poate să îmi dea un job mie, nu altora care ar fi mai calificaţi), grija (în nevoi) şi mângâierea (când avem nevoie de vindecare trupească sau sufletească).

Nu contează ce fel de încercare vine în viaţa mea, Dumnezeu face un lucru bun pentru mine, dacă răspund prin credinţă! Noi ne rugăm şi El Îşi demonstrează puterea. Dacă nu avem încercări, cum vom înţelege cine este Dumnezeu? Câteodată, nu înţelegem încercările şi acţionăm greşit. Atenţie! Există un pericol: câteodată, când Dumnezeu lucrează în viaţa mea, alţii vin să mă ajute, să mă scape, fără să ştie ce face Domnul în viaţa mea. Uneori, oamenii vor să ne scoată din situaţia în care Dumnezeu ne-a pus ca să Îşi descopere puterea şi grija, să ne pregătească pentru ceva ce alţii nu pot înţelege. Dacă nu lăsăm pe cineva să-şi înveţe lecţia, vom suferi şi persoana în cauză va trebui să mai treacă încă o dată pe acolo. De aceea, relaţia cu Dumnezeu este foarte personală şi fiecare trebuie să audă de la Domnul ce are de făcut. Poate că Dumnezeu are lucrarea cea mai mare în viaţa celor încercaţi şi noi stricăm planul Său. Încercarea este o pregătire dureroasă pentru ceea ce Dumnezeu are în plan.

Dumnezeu are un scop etern şi veşnic prin încercare şi anume: să producă imaginea lui Hristos în noi. El are un scop divin în fiecare încercare. Ştie unde suntem, unde trebuie să ajungem şi ne asistă pe drum. Încercarea este benefică.

Încercarea ne echipează ca să fim o binecuvântare pentru alţii. Dumnezeu vrea să ne echipeze pentru ceea ce avem de făcut. Vreau eu să fiu echipată să ajut pe cineva care trece prin încercare? Fără încercare, nu putem să fim binecuvântări pentru alţii.

2 Corinteni 1:3-4: ,,Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, Părintele îndurărilor şi Dumnezeul oricărei mângâieri, care ne mângâie în toate necazurile noastre, pentru ca, prin mângâierea cu care noi înşine suntem mângâiaţi de Dumnezeu, să îi putem mângâia pe cei care se află în vreun necaz!”

Crezi că se merită să trecem prin încercare pentru ca Dumnezeu să ne facă o binecuvântare pentru alţii, pentru tot restul vieţii?

Doamne, dă-ne înţelepciunea de sus ca să înţelegem încercările vieţii.

Doamne, Tu mă pregăteşti ca să fiu o binecuvântare pentru alţii!

Advertisements

Aleg să mă închin Fiului lui Dumnezeu

jesus*

Matei 26:63-64: ,,Isus tăcea. Şi marele preot a luat cuvântul şi I-a zis: „Te jur, pe Dumnezeul cel viu, să ne spui dacă eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu.” „Da”, i-a răspuns Isus „Sunt!” „Ba mai mult, vă spun că de acum încolo veţi vedea pe Fiul omului şezând la dreapta puterii lui Dumnezeu şi venind pe norii cerului.”

Ce a făcut Domnul Isus în momentele cele mai grele din viaţa lui? Cum a  răspuns la întrebările acuzatorilor? Ce facem noi în crizele vieţii? Putem alege să ne închinăm Celui Sfânt sau putem alege să-L respingem pe Cel Sfânt. Nu există cale de mijloc.

Preotul Ana, preotul Caiafa, Irod, Pilat şi tot Sanhedrinul, au avut ocazia să stea faţă în faţă cu Fiul lui Dumnezeu, Mesia, Salvatorul, dar L-au respins pe Salvatorul lumii.

Dumnezeu dă fiecărui om ocazia să aleagă să I se închine Lui sau să-L respingă. Prin necazurile vieţii avem nevoie de înţelepciune şi experienţă ca să alegem ceea ce este bine. Petru s-a lepădat de Domnul, dar el a avut o credinţă autentică, L-a iubit pe Domnul cu adevărat şi s-a pocăit de păcatul lui. Domnul l-a restaurat, şi Petru a ajuns să vestească Evanghelia la sărbătoarea Cincizecimii, unde peste trei mii de oameni s-au întors la Domnul cu credinţă şi au fost iertaţi de păcatele lor. Care este alegerea ta? Vei alege închinarea faţă de Salvatorul lumii?

Doamne, aleg să mă închin Ție, chiar și atunci când este greu.

Fiii tăi

love1*

Isaia 54:13

„Toţi fiii tăi vor fi ucenici ai Domnului şi mare va fi propăşirea fiilor tăi.”

*

Cine nu şi-ar dori aşa ceva?

Care îţi este cea mai mare dorinţă pentru copiii tăi sau pentru tine? Eu îmi doresc să fim cu toţii ucenicii Domnului.

Cum pregăteşti copilul tău ca să devină ucenic al Domnului?

Cum te gândeşti la propăşirea copiilor tăi? Numai ucenicii Domnului vor avea o mare propăşire, o mare realizare, o mare biruinţă?

Mântuirea este darul fără de plata a lui Dumnezeu pentru toţi cei ce se întorc la El (Efeseni 2:8). Cea mai mare bucurie pe care o poate avea un părinte credincios, este să ştie că toţi copiii lui sunt mântuiţi.

Cum îl înveţi pe copilul tău să se întoarcă la Domnul? Ce ştie copilul tău despre viaţa veşnică?

Viaţa nouă este veşnică (Ioan 3:16; Romani 6:23b). Cum prezinţi viaţa cea nouă copilului tău? Cum explici naşterea din nou?

Părinţii îşi doresc să vadă ziua întoarcerii copiilor lor la Domnul. Totuşi este bine să nu punem presiune asupra lor cu dorinţele noastre. Atenţia noastră trebuie să fie la prezentarea adevărului despre Hristos.  Lucrul cel mai important este să ne rugăm pentru copiii noştri şi să-i ajutăm să se roage şi ei.

Când Duhul Sfânt lucrează în viaţa unui copil, vei observa schimbarea pe care numai Duhul Domnului o poate face.  Atunci el este gata să ia angajamente pentru Hristos şi Împărăţia Lui. Tu fii pregătită să răspunzi copilului. Pe măsură ce creşte copilul, va creşte şi înţelegerea lui în ce priveşte adevărul Bibliei.

Cere Domnului să pregătească inima copilului tău pentru voia Lui. Roagă-te mereu pentru înţelepciune.

Copilul tău trebuie să ştie că omul este păcătos şi a fost nevoie ca cineva să moară pentru ca să ne împace cu Dumnezeu. Prin moartea Lui, Domnul Isus a împlinit cerinţele lui Dumnezeu (păcatul pedepsit). Moartea Domnului Isus a fost de dragul nostru şi în locul nostru.

Doamne, dorinţa cea mai mare pe care o am este ca toţi copiii mei să fie ucenicii Tăi!

 

Doamne, binecuvântează pe toţi cei dragi ai mei, ca să fie ucenicii Tăi !

 

Tăcerea

1Isaia 53:7-9

Isaia 53:7a

„Când a fost chinuit şi asuprit, n-a deschis gura deloc.”

*

Care a fost răspunsul Domnului Isus înaintea acuzatorilor Lui care L-au chinuit şi L-au asuprit? Tăcerea. A îndurat totul fără să spună o vorbă. El a fost Mielul de jertfă pentru noi (Ioan 1:29). Pe noi nu ne-a costat nimic această jertfă, dar pe Domnul Isus L-a costat viaţa. De ce crezi că Domnul nu S-a apărat? Domnul Isus nu a fost un om slab, ci a avut o putere enormă de a răbda.

Ca să poţi să taci, e nevoie de o mare putere. În special în conflicte, tăcerea dovedeşte mai multă  putere decât o vorbire fără înţelepciune şi control.

Eu cred că atenţia Lui a fost la veşnicie, nu la prezent.

Ce facem noi în faţa celor ce ne acuză de anumite lucruri? Crezi că vorba arată puterea ta? Crezi că tăcerea e ca mierea? De ce ne apărăm? Ne apărăm când credem că avem dreptate şi ne apărăm, chiar şi când nu avem dreptate. Mă apăr ca să salvez prezentul? Trebuie să mă gândesc mai mult la veşnicie decât la prezent.

Hristos nu S-a luptat pentru noi, ci de bunăvoie, cu ascultare faţă de Tatăl S-a dus la cruce. A ales să nu se lupte, ci să moară. Care este alegerea ta?

Domnul Isus Hristos, Robul Domnului a ales să nu se apere, ci a ales să sufere în tăcere.

Ce pot să învăţ din acest adevăr?

Care este reacţia mea când alţii mă nedreptăţesc? De cine mă apăr? Cum mă apăr? Cui opun rezistenţă? Este violenţă în vorbirea mea? Este înşelăciune în vorbirea mea? Este vicleşug în vorba mea? Trebuie să renunţ, să tac?

În care situaţie din această săptămână trebuie să tac?

Ce înseamnă că groapa Lui a fost pusă între cei răi? A fost răstignit între doi tâlhari (Matei 27:38).

Ce înseamnă că mormântul Lui a fost la un loc cu cel bogat? Iosif din Arimatea a fost un om bogat şi împreună cu Nicodim L-au îmbălsămat şi L-au aşezat în mormântul bogatului (Matei 27:57-60).

Doamne, ajută-mă să fiu mai atentă la gura mea, mai ales în conflicte. Dă-mi putere să tac!

 

Doamne, pune controlul Tău asupra inimii şi gurii mele!

 

Proverbe 31

31*

Proverbe 31

*

Tată ceresc, Tu mă ajuţi să-mi amintesc cuvintele înţelepciunii şi învăţătura bună pe care mi-o dădea mama mea: ,,Păstrează-ţi curăţia şi nu-ţi da altora vlaga şi nu căuta dezmierdările străinilor care duc la pierderea celor neştiutori; nu se cade să bei vin, nici să umbli după băuturi tari; ca nu cumva, bând, să uiţi legea şi să calci drepturile tuturor celor nenorociţi”.

Se spune: ,,Daţi băuturi tari celui ce piere şi vin, celui cu sufletul amărât; ca să bea să-şi uite sărăcia şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui.”, dar aceasta nu este slujba la care ne cheamă Domnul, ci să ne deschidem gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi; să ne deschidem gura ca să judecăm cu dreptate şi să apărăm pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.

Doamne, ajută-mă să fiu o femeie cinstită, căci ea este mai de preţ decât mărgăritarele; inima bărbatului se încrede în ea şi nu duce lipsă de venituri; ea îi face bine şi nu rău, în toate zilele vieţii sale; ea face rost de haine pentru îmbrăcăminte şi lucrează cu mâini harnice; ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pâinea; ea se scoală dimineaţa devreme ca să dea hrană casei sale şi să organizeze lucrul de peste zi; se gândeşte la ceea ce trebuie să cumpere şi cumpără; din rodul muncii ei slujeşte familia ei; ea îşi încinge mijlocul cu putere şi îşi oţeleşte braţele; vede că munca îi merge bine, lumina ei străluceşte chiar şi în timpul nopţii; ea pune mâna pe lucru şi degetele ei ştiu ce-i de făcut; ea îşi întinde mâna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit; nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărămiziu; ea îşi face învelitori, are haine bune şi preţioase; bărbatul ei este bine văzut între oameni; ea are relaţii bune cu toţi cei harnici şi împreună lucrează spre binele tuturor; ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă şi râde de ziua de mâine; ea deschide gura cu înţelepciune şi învăţături plăcute îi sunt pe limbă; ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei şi nu mănâncă pâinea lenevirii; fiii ei se scoală şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi-i aduce laude zicând: „Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.”

*

Doamne, ajută-mă să nu caut scuze ca să nu lucrez şi nici să mă trag înapoi de la ceea ce trebuie să fac cu mâinile mele. Caut să-mi înving scuzele, să nu mă plâng că sunt prea ocupată, prea obosită pentru că am mult de lucru. Nu mă plâng că nu ştiu ce-i de făcut şi nu am resurse. Caut lucrurile de care am nevoie şi mă duc departe dacă trebuie ca să ajung unde trebuie, pentru nevoile mele. Călătoresc, dacă trebuie, căci voi primi răsplată pentru munca mea. Cred că voi primi laudă şi recunoştinţă pentru munca mea, pentru sacrificial meu. Cel mai mare dar va fi că voi primi aprecierea Domnului.

Nu vreau să obosesc în facerea binelui. Peste ani şi ani, privind în urmă voi culege roadele lucrurilor pentru care am muncit.

Recunosc în fiecare zi că am nevoie de putere şi cunosc pe Cel ce este sursa puterii, Cel ce dă scop şi răsplăteşte pe cei ce-L slujesc.

Tată ceresc, nu vreau să mă tem de o muncă prea grea, ci să mă concentrez la răsplata finală pe care o voi primi de la Tine. Îmi doresc să am o motivaţie bună: să fiu plăcută Ţie, nu oamenilor. Mă păzesc de făţărnicie şi mândrie.

Nu vreau să neglijez lucrurile casei, datoriile zilnice, de aceea Te rog ajută-mă să înţeleg şi să primesc totul ca fiind lucrarea la care Tu m-ai chemat şi să nu mă uit la câştigul imediat, ci să aştept în tăcere ajutorul şi răsplătirile Tale. Dă-mi viziune despre lucrurile importante indiferent cum le vede lumea, căci vreau să fiu plăcută înaintea Ta. Eliberează-mă de frică, lene, descurajare, distragerea atenţiei cu alte lucruri.

Tu mă ajuţi să caut lucrurile de care am nevoie şi să le folosesc cu înţelepciune.

Vreau să cresc în relaţia mea cu Tine, ca să ajung să experimentez credincioşia Ta, purtarea Ta de grijă faţă de mine şi familia mea. Mă încred în Tine pentru nevoile mele, prin care Tu îmi creşti credinţa şi mă înveţi să mă rog şi să aştept răspuns la rugăciunile mele. Caut oportunităţi să slujesc şi aştept călăuzire de la Tine în luptele mele şi în experienţele mele. Îţi cer mereu înţelepciune ca să ştiu cum să folosesc ceea ce Tu mi-ai dat. Mă rog să văd nevoile reale şi felul în care pot implica toată familia în experienţa vieţii, în călătoria credinţei, în aşteptarea împlinirilor.

Vreau să motivez familia mea în slujire, şi mă rog ca ei să vadă o binecuvântare în slujire, nicidecum viziunea lumii. Ajută-ne să avem inimi pline de compasiune şi umilinţă, dorind împlinirea nevoilor altora şi aceasta cu atitudini corecte, fără să căutăm atenţia altora. Să ne amintim ce ai făcut Tu pentru noi, chiar dacă nu am meritat şi fie ca harul Tău să ne inspiră să dăruim şi noi har celor ce nu merită. Vrem să fim responsabili, să motivăm pe alţii la slujire fără să-I manipulăm, ci fiind exemplu de slujire.

Doamne, ajută-ne să ne pregătim pentru viitor, pentru nevoile din viitor şi pentru Împărăţia Ta. Vrem să avem priorităţi clare înaintea ochilor, să nu preţuim câştigul lumii mai presus de bogăţiile spirituale. Învaţă-ne să împărţim ceea ce avem cu alţii care nu au şi să adunăm pentru viitor. Învaţă-ne să ne păzim inima de iubirea de bogăţie şi confort sau securitate, şi să ne încredem în Domnul pentru că El este Susţinătorul şi Dătătorul tuturor lucrurilor bune. Vrem să avem echilibru şi să plănuim viitorul în dependenţă de Tine fără să ne temem de necunoscut sau să ne îngrijorăm. Nu vrem să ne punem energia în controlul circumstanţelor vieţii care ar aduce securiatate financiară sau materială, ci ne rugăm să biruim slăbiciunile umane.

Doamne, ajută-ne să fim creativi în chemarea pe care ne-ai făcut-o. Tu cunoşti darurile şi talentele noastre, de aceea avem îndrăzneală în puterea Ta că ne va ajuta să ducem la bun sfârşit lucrul pentru care Tu ne-ai pregătit. Tu ne creşti şi ne dezvolţi calităţile noastre ca să slujim şi ne ajuţi să fim smeriţi recunoscând puterea Ta în toate.

Inima noastră bate pentru Tine, ca să împlinim scopul Tău şi să ne bucurăm că ne dai dorinţe după voia Ta.

Vrem să lucrăm cu bucurie, căci tu răsplăteşti pe cei ce slujesc cu bucurie. Privim cu bucurie la cer, la răsplătirea tuturor celor credincioşi.

Mulţumim că ne încurajezi când suntem obosiţi şi apăsaţi de povara datoriilor zilnice şi ne întăreşti.

Doamne, preţuiesc teama de Tine mai mult decât dezmierdările vieţii, căci dezmierdările sunt înşelătoare şi frumuseţea este deşartă, dar cei care se teme de Domnul vor fi lăudaţi.

Aştept răsplată de la Tine, căci Tu răsplăteşti rodul muncii mele şi Te rog binecuvântează faptele mele ca să fie făcute în ascultare de Tine.

 

Doamne, binecuvântează-ne cu înţelepciunea care vine de sus!

 

Proverbe 30

30

*

Proverbe 30

*

Doamne, mulţumesc pentru cuvintele scrise în cartea Proverbe; cuvintele înţelepte rostite şi aşezate în scris pentru mulţi, foarte mulţi oameni, dar şi pentru mine.

Nu vreau să fiu prost, ci să am pricepere de om; să învăţ înţelepciunea şi să cunosc ştiinţa sfinţilor.

Eu ştiu cine S-a suit la ceruri şi cine S-a pogorât din ele; cine a adunat vântul în pumnii Lui şi cine a strâns apele în haina Lui; cine a hotărât toate marginile pământului, cum se numeşte El şi cum cheamă pe Fiul Său.

Cred că orice cuvânt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru cei ce se încred în El. Nu adaug nimic la cuvintele Lui, ca să nu mă pedepsească şi să fiu găsit mincinos.

Doamne, îţi cer două lucruri, nu mi le opri, înainte de a muri: depărtează de la mine neadevărul şi cuvântul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pâinea care-mi trebuie; ca nu cumva, în belşug, să mă lepăd de Tine şi să zic: „Cine este Domnul?” Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur şi să iau în deşert Numele Dumnezeului meu.

Nu clevetesc pe un slujitor la stăpânul lui, ca să nu mă blesteme şi să mă fac vinovat, căci este un neam de oameni care blestemă pe tatăl său şi nu binecuvântează pe mama sa; este un neam de oameni care se crede curat şi totuşi, nu este spălat de întinăciunea lui; este un neam de oameni ai căror ochi sunt trufaşi şi care îşi ţin pleoapele sus; este un neam de oameni, ai căror dinţi sunt nişte săbii şi ale căror măsele sunt nişte cuţite, ca să mănânce pe cel nenorocit de pe pământ şi pe cei lipsiţi dintre oameni.

Doamne, păzeşte-mă de lucruri nesăţioase şi nesănătoase şi ajută-mă să mă mulţumesc cu ceea ce primesc de la Tine.

Îmi preţuiesc părinţii şi îmi păzesc ochiul de rău, căci pe ochiul care îşi bate joc de tatăl său şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii de la pârâu şi îl vor mânca puii de vultur.

Sunt trei lucruri mai presus de puterile mele şi chiar patru pe care nu le pot pricepe: urma vulturului pe cer, urma şarpelui pe stâncă, urma corăbiei în mijlocul mării şi urma omului la o fată. Te rog păzeşte-mă de orice păcat sexual, căci calea femeii preacurve duce la moarte.

Sunt trei lucruri care fac să se răscoale o ţară şi patru lucruri pe care omul nu le poate suferi: un rob, care a început să împărăţească; un nebun, care are pâine din belşug; o femeie dispreţuită care se mărită şi o roabă care moşteneşte pe stăpână-sa.

Sunt patru vietăţi mai mici pe pământ şi totuşi din cele mai înţelepte: furnicile, care nu sunt un popor tare, dar îşi pregătesc hrana vara; şoarecii de munte, care nu sunt un popor puternic, dar îşi aşează locuinţa în stânci; lăcustele n-au împărat şi totuşi pornesc toate în cete; păianjenul îl poţi prinde cu mâinile şi se găseşte totuşi în casele împăraţilor.

Sunt trei fiinţe care au o ţinută frumoasă şi patru au mers măreţ: leul, viteazul dobitoacelor, care nu se dă înapoi dinaintea nimănui; calul închingat gata şi ţapul; şi împăratul, căruia nimeni nu-i poate sta împotrivă.

Doamne, îmi cercetez gândurile mele şi vorbele mele. Nu las mândria în inima mea, căci mândria împinge la fapte de nebunie şi gândurile rele duc la răutate, la mânie şi la ceruri.

 

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să avem gânduri şi vorbe înţelepte!

 

 

Proverbe 29

29a*

Proverbe 29

*

Tată ceresc, mulţumesc pentru toate mustrările Tale. Le primesc, şi înţeleg că un om care se împotriveşte tuturor mustrărilor, va fi zdrobit deodată şi fără leac.

Te rog înmulţeşte oamenii buni şi credincioşi în poporul nostru, căci când se înmulţesc cei buni, poporul se bucură, dar când stăpâneşte cel rău, poporul geme.

Iubesc înţelepciunea şi curăţia, căci cine iubeşte înţelepciunea înveseleşte pe tatăl său, dar cine umblă cu curvele risipeşte averea.

Bincuvântează pe conducătorii noştri ca să fie oameni drepţi, căci ţara se întăreşte prin dreptate, dar cine ia mită, o nimiceşte.

Păzeşte-mă de linguşitori, căci cine linguşeşte pe aproapele său, îi întinde un laţ sub paşii lui.

Fie ca înţelepciunea şi bunătatea Ta să biruiască în inima mea, căci în păcatul omului rău este o cursă, dar cel bun biruie şi se bucură; cel bun pricepe pricina săracilor, dar cel rău nu poate s-o priceapă; cei uşuratici aprind focul în cetate, dar înţelepţii potolesc mânia.

Mă depărtez de ceartă, căci atunci când se ceartă un înţelept cu un nebun, să se tot supere sau să tot râdă, căci pace nu se face.

Doamne, pune în jurul meu oameni fără prihană. Ştiu că oamenii setoşi de sânge urăsc pe omul fără prihană, dar oamenii fără prihană îmi ocrotesc viaţa.

Binecuvântează-mă cu înţelepciune şi fereşte-mă de nebunie, căci nebunul îşi arată toată patima, dar înţeleptul o stăpâneşte.

Spun adevărul şi ascult adevărul, dar când cel ce stăpâneşte dă ascultare cuvintelor mincinoase, toţi slujitorii lui sunt nişte răi.

Doamne, luminează-mi ochii ca să judec pe săraci după adevăr. Întăreşte-mă ca să fiu stăpână pe mine însumi.

Binecuvântează copiii din jurul meu şi învaţă-mă cum să-i disciplinez, căci nuiaua şi certarea dau înţelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face ruşine mamei sale.

Cred că atunci când se înmulţesc cei răi, se înmulţeşte şi păcatul, dar cei buni le vor vedea căderea.

Învaţă-mă cum să pedepsesc pe fiul meu, ca să avem odihna şi desfătarea sufletului.

Tată ceresc, dă-mi descoperire duhovnicească, discernământ spiritual şi ajută-mă să păzesc Legea Ta, căci atunci când nu este nici o descoperire dumnezeiască, poporul este fără frâu; dar ferice de poporul care păzeşte legea!

Cred că nu prin vorbe se pedepseşte un rob, căci chiar dacă pricepe, n-ascultă; dacă un om vorbeşte nechibzuit, poţi să nădăjduieşti mai mult de la un nebun decât de la el; slujitorul pe care-l răsfeţi din copilărie, la urmă ajunge de se crede fiu.

Mă rog să fiu eliberată din orice mânie sau furie, căci un om mânios stârneşte certuri şi un înfuriat face multe păcate.

Aleg smerenia şi alung mândria din viaţa mea, căci mândria unui om îl scoboară, dar cine este smerit cu duhul capătă cinste.

Nu mă unesc cu hoţi, nici cu cei ce blestemă, căci cine împarte cu un hoţ îşi urăşte viaţa, aude blestemul şi nu spune nimic.

Mă încred în Tine, Doamne, şi nu mă tem de oameni, căci frica de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în Domnul n-are de ce să se teamă.

Doamne, caut bunăvoinţa Ta, căci mulţi umblă după bunăvoinţa celui ce stăpâneşte, dar Domnul este acela care face dreptate fiecăruia.

Caut neprihănirea şi mă depărtez de nelegiuire, căci omul nelegiuit este o scârbă înaintea celor neprihăniţi, dar cel ce umblă fără prihană este o scârbă înaintea celor răi.

 

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să iubim înţelepciunea şi curăţia inimii!