Proverbe 14

Tată ceresc, ajută-mă să fiu o femeie înţeleaptă care îşi zideşte casa, nu o femeie nebună care o dărâmă cu înseşi mâinile ei.

Umblu cu neprihănire, mă tem de Domnul, nu apuc pe căi strâmbe, nu Te nesocotesc, nu las în gura mea nebunie şi mândrie, ci înţelepciunea.

Binecuvântează dar, viaţa mea şi casa mea cu belşug de roade.

Caut să fiu un martor credincios care nu minte şi nu spune minciuni; mă feresc de batjocură şi de batjocoritori care nu găsesc înţelepciunea chiar dacă o caută, mă depărtez de nebun, căci nu pe buzele lui voi găsi ştiinţa.

Dă-mi înţelepciunea Ta ca să fiu omului chibzuit care vede pe ce cale să meargă, căci nebunia celor nesocotiţi îi înşeală pe ei înşişi.

Mă depărtez de cei nesocotiţi care glumesc cu păcatul, şi mă apropiu de cei fără prihană unde găsesc bunăvoinţă.

Binecuvântează inima mea, căci inima îşi cunoaşte necazurile şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei.

Cred că, casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori.

Am citit că multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte; de multe ori chiar în mijlocul râsului inima poate fi mâhnită şi bucuria poate sfârşi prin necaz; cel cu inima rătăcită se satură de căile lui şi omul de bine se satură şi el de ce este în el; omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. De aceea vreau să fiu înţeleaptă, să mă tem de Tine să mă abat de la rău şi de la îngâmfare.

Înţeleg că cine este iute la mânie face prostii şi omul plin de răutate se face urât; cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sunt încununaţi cu ştiinţă; cei răi se pleacă înaintea celor buni şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit; săracul este urât chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni; cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. De aceea nu gândesc răul, ca să nu mă rătăcesc, ci binele ca să lucrez cu bunătate şi credincioşie.

Preţuiesc munca, căci oriunde se munceşte este şi câştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. Caut bogăţia care este o cunună pentru cei înţelepţi, căci cei nesocotiţi n-au altceva decât nebunie.

Sunt martorul care spune adevărul să scape suflete, dar cel înşelător spune minciuni.

Mă tem de Domnul ca să am un sprijin tare în El şi copiii mei să aibă un loc de adăpost la El.

Caut frica de Domnul care este un izvor de viaţă, căci ea ne fereşte de cursele morţii.

Mulţumesc pentru mulţimea poporului Tău care este slava Împăratului şi mă bucur la închinare.

Mă lupt şi mă rog să fiu înceată la mânie ca să am multă pricepere, căci cine se aprinde iute, face multe prostii.

Îmi doresc mult să am o inimă liniştită care este viaţa trupului, căci pizma (invidia) este putrezirea oaselor.

Nu asupresc pe sărac ca să nu batjocoresc pe Ziditorul său, ci am milă de cel lipsit ca să cinstesc pe Ziditorul său.

Mă păzesc de răutate, căci cel rău este doborât de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde.

Vreau să am o inimă pricepută în care înţelepciunea se odihneşte.

Întorc spatele la păcat şi caut neprihănirea, căci neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor.

Nu vreau să fiu un slujitor de ocară pe care îl atinge mânia Împăratului, ci un slujitor chibzuit de care Împăratul meu să aibă plăcere.

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea