3 Februarie

Geneza 3:1-6

Geneza 3:6: ,,Femeia a văzut că pomul era bun de mâncat şi plăcut de privit şi că pomul era de dorit ca să deschidă cuiva mintea. A luat, deci, din rodul lui şi a mâncat; a dat şi bărbatului ei, care era lângă ea şi bărbatul a mâncat şi el.”

Care au fost alegerile Evei atunci când şarpele a venit la ea?

1. Eva a ascultat. Eva a ales să asculte şi să se joace cu ispita. Ispita nu este un păcat, dar ea duce la păcat. Din loialitate faţă de Dumnezeu, nu trebuie să ne jucăm cu ispita în gândurile noastre, ci să alergăm la Dumnezeu după ajutor (Iacov 4:7).
2. Eva a privit. Când Eva s-a uitat la fruct, a ales să fie atentă la lucrul interzis. Privirea la lucrurile interzise ne orbeşte ochii şi ne face să nu mai vedem realitatea. Eva a uitat să se bucure de toţi ceilalţi pomi din grădină. Păcatul i-a inundat inima (1 Ioan 2:16). „Bun de mâncat” – trimite (se referă) la pofta firii pământeşti. „Plăcut la vedere” – trimite la pofta ochilor. „De dorit ca să deschidă cuiva mintea” – trimite la lăudăroşenia vieţii. Este imposibil să iubim în acelaşi timp şi lumea, şi pe Dumnezeu. Un copil al lui Dumnezeu încetează să mai iubească lumea şi pofta ei. El nu mai aparţine lumii. Eva a ales să cedeze ispitei, în loc să se supună lui Dumnezeu. Care este alegerea ta? Lumea sau Dumnezeu? Ce spun intenţiile şi acţiunile tale?
3. Eva a luat. Alegerile anterioare au îndepărtat-o pe Eva de Dumnezeu şi distanţa devenea tot mai mare. Ea a apucat fructul cu uşurinţă şi a luat decizia să păcătuiască (Iacov 5:17). Păcatul inimii devine o acţiune exprimată în faptă.
4. Eva a mâncat. Eva a permis păcatului să intre în viaţa ei şi moartea a început să o cuprindă. A murit spiritual. Armonia ei cu Dumnezeu a dispărut. Moartea fizică a devenit inevitabilă. Un singur păcat aduce vinovăţia tuturor oamenilor (Iacov 2:10).
5. Eva a dat. Eva i-a dat şi lui Adam să mânânce şi a păcătuit şi el. Păcatul este contagios. Păcatul nostru personal îi afectează întotdeauna şi pe alţii şi pătrunde în toate relaţiile noastre.

Cum răspunzi ispitei? Ce alegeri faci în ceea ce priveşte: ascultarea, privirea, gândirea, faptele, părtăşia? Alegi voia lui Dumnezeu? Sau alegi să asculţi de dorinţele tale? Este atenţia ta la ceea ce nu ai? Uiţi de binecuvântările pe care le ai?

Alege să rămâi în dependenţă totală de Dumnezeul tău!