26 Aprilie

Geneza 12:10-20

Geneza 12:10: ,,A venit însă o foamete în ţară; şi Avram a coborât în Egipt, ca să locuiască pentru o vreme acolo; căci era mare foamete în ţară.” 

Avraam a căzut la acest test al credinţei. Ce putea să facă diferit? Dacă Avraam nu ar fi plecat în Egipt, ci ar fi căutat călăuzirea lui Dumnezeu în acel timp de foamete, Dumnezeu l-ar fi ajutat să experimenteze purtarea Lui de grijă prin greutăţi. Din Egipt, el s-a întors cu bogăţii şi slujitori care au cauzat neînţelegeri. Una dintre roabele luate din Egipt a fost Agar, cea care a adus multă durere în familia lui Avraam şi apoi în lumea întreagă, prin urmaşii fiului ei, Ismael.

Să nu ne bazăm pe judecata noastră atunci când vine greul. Judecata noastră poate duce la confuzie, la complicaţii şi la insecuritate. Cei din jurul nostru devin nefericiţi când nu ne bazăm pe ajutorul Domnului.

Chiar dacă Avraam a căzut la acest test al credinţei, nu a fost respins de Dumnezeu, nu a fost uitat, nu a fost abandonat. De multe ori, şi noi ne temem că vom fi abandonaţi. Biblia ne spune că Dumnezeu nu-şi abandonează copiii niciodată. El este credincios. Dacă noi cădem, promisiunile Lui rămân în picioare. Cel care a început această lucrare în noi o va duce la bun sfârşit. Să nu ne plângem de milă dacă trecem prin testele credinţei. Dumnezeu ni Se va descoperi într-un fel nou şi vom experimenta binecuvântări.

Vedem harul şi îndurarea Domnului, căci l-a protejat pe Avraam, chiar dacă el nu a ascultat şi nici nu a meritat această protecţie. Chiar dacă noi cădem, El rămâne credincios promisiunilor Lui. În 2 Timotei 2:13, ni se spune: ,,Dacă suntem necredincioşi, totuşi, El rămâne credincios, căci nu Se poate tăgădui singur.”

Orice persoană este responsabilă de credinţa pe care o are.

Orice persoană este responsabilă de ascultarea pe care o are faţă de Dumnezeu.

Dumnezeu îi binecuvântează pe cei credincioşi, pe cei care ascultă de El.

Umblarea cu Dumnezeu este făcută pas cu pas, după cum El ne conduce.

Ascultarea de Dumnezeu înseamnă separare de lume.

Credinţa este încredere în ceea ce nu se vede.

Ce alegeri ai făcut săptămâna trecută şi care dintre ele sunt plăcute Domnului?

Doamne, Dumnezeul meu, de multe ori am căzut şi eu la testul credinţei. Dacă aş fi căutat călăuzirea Ta mai mult, aş fi experimentat purtarea Ta de grijă. Tu m-ai fi ajutat să nu cauzez neînţelegeri şi durere în relaţiile mele. Te rog să mă ierţi pentru că m-am bazat pe înţelegerea şi inteligenţa mea – am văzut că am ajuns la confuzie, nefericire şi nesiguranţă. Nu am fost un exemplu bun pentru cei din jurul meu. Îți mulţumesc pentru că nu m-ai respins şi nu m-ai abandonat,  ci, în credincioşia Ta, mi-ai mai dat o şansă să mă pocăiesc şi să umblu prin credinţă! Recunosc harul, mila şi îndurarea Ta faţă de mine!

Doamne, Îţi mulţumesc pentru protecţia Ta în orice vreme!