Păstorul meu

1 joyPĂSTORUL  MEU
*
Psalmul 23
*
Domnul e Păstorul meu!
Nici un idol, nici un zeu
nu mă înspăimântă.
El mă paşte-n verzi păşuni
şi mi-e pază în furtuni
prin puterea sfântă.

*

Şi pe ape de cristal
si pe mări, din val în val,
Domnul meu mă poartă.
El mi-e scut. El mi-e balsam.
El e pacea care-o am
şi a vieţii soartă.

*

Sufletu-mi e-nviorat
prin Cuvântul Său curat
care mă susţine.
Chiar de-ar fi să trec prin hău
nu mă tem de nici-un rău,
căci El e cu mine.

*

El m-alină cu-n toiag,
care-mi este-atât de drag,
dar şi cu nuiaua.
El mă spală-n sânge sfânt
şi mă face c-un cuvânt
mult mai alb ca neaua.

*

Traversând şi munţi şi văi
chiar în faţa celor răi
îmi întinde-o masă.
El îmi toarnă untdelemn
şi-mi dă cel mai bun îndemn:
dragostea-I aleasă.

*

Viaţa mea-i un zbor senin
şi paharul meu e plin,
plin de dă întruna.
Eu sunt serv. El mi-e Stăpân.
Vreau cu Domnul să rămân
pentru totdeauna.

*

Şi prin har eu voi trăi
pentru ceruri zi de zi
viaţa care trece.
Iar acolo, sus în Rai,
pe-al iubirii veşnic plai
cu El voi petrece.

*

by Corneliu Livanu

Ferice de cei blânzi

BLÂNDEŢEA

*

Blândeţea lui Isus ne-ajută
Să stăpânim orice impuls
Şi nicidecum mâniei oarbe
Să nu-i mai dăm vreodată curs.

*

Noi nu putem face dreptate
Când suntem agresivi sau răi.
Vrăjmaşu-l dezarmăm c-un zâmbet
Mergând pe-ale iubirii căi.

*

Când nu răspundem la ocară
Sau clevetirilor ce vin
Blândeţea ne va fi podoaba
Iar răul ne va fi străin.

*

Ca Moise vom fi blânzi tot timpul
Sub tirul criticilor tari.
Şi Domnul ne va da răbdarea
Atâtor oameni sfinţi şi mari.

*

Mărimea ni-i determinată
De cât de mult suntem smeriţi.
Pe câţi din jurul nostru oare
Noi i-am făcut mai fericiţi?

*

A învăţa mereu blândeţea
De la Isus, divinul Miel,
Înseamnă să trăieşti în lume
Smerit şi blând cum a fost El.

*

Blândeţea nu-i o opţiune
Ce-o preferăm din când în când.
Ci-i un secret al biruinţei
Când lupţi cu-al răzbunării gând.

*

Blândeţea e recunoscută
Când nu-i din fire, ci-i din Duh,
Aşa cum pasărea ce zboară
Se-nalţă zilnic în văzduh.

*

Cei ce cultivă des blândeţea
Cu-ntregul ei farmec divin
Vor înţelege frumuseţea
Parfumului de proaspăt crin.

*

Nu renunţa la viaţa sfântă
Şi la blândeţea lui Cristos
Chiar dacă într-o încercare
Te-ai prăbuşit sub cruce jos.

*

El vine grabnic, te ridică
Şi pune-n tine noi puteri
Să fii ca Mielul blând în toate
Şi mult mai bun astăzi ca ieri.

*

Corneliu Livanu

Ferice de cei ce plâng

FERICE  DE  OMUL

Psalmul 41

Ferice de omul cel care-ngrijeşte
cu milă de rana oricărui sărac!
Isus pe acela în cer îl primeşte
şi-i dă o cunună ce ţine în veac.

*

Ferice de omul ce-i plin de credinţă
atunci când veghează cu cel suferind!
Isus îi oferă prin har biruinţă,
şi-n suflet deodată făclii i se-aprind.

*

Ferice de omul ce-l poartă iubirea
spre cel care zace sub negrul păcat,
ce-aşterne spre alţii cu drag fericirea
prin fapte smerite din gândul curat!

*

Ferice de omul ce-mparte dreptate
şi nici nu se uită la faţa cuiva,
atunci când ispita în poartă îi bate
s-accepte minciuna cu tot ce e-n ea!

*

Ferice de omul ce sprijin se face
celui care cade sub grele poveri!
Isus îl îmbracă tot timpul cu pace
şi-n boală-i alină cumplite dureri.
Corneliu Livanu