Dorinţa de a abandona rugăciunea exterioară

„Mare putere

are

rugăciunea fierbinte

a celui neprihănit!”

Iacov 5:14b

 

Aş dori să subliniez anumite aspecte la care ai putea să te aştepţi să ai de-a face în călătoria spre o relaţie mai profundă cu Domnul tău. În cele din urmă vei ajunge într-un punct din care nu mai poţi continua cu o viaţă a rugăciunii inteligente, sau, cel puţin, doreşti să abandonezi o astfel de rugăciune. Aceasta nu se va întâmpla datorită înclinaţiilor tale naturale, şi nici unei perioade de secetă spirituală, ci mai degrabă este provocată de Domnul Însuşi, adânc înlăuntrul tău. Înclinaţia de a abandona rugăciunea exterioară este sfârşitul normal al unei căutări, şi al foamei după ceva mai profund.

S-ar putea să observi că citirea cărţilor devine plictisitoare. Probabil pentru că ele nu tratează chestiunile lăuntrice. O altă experienţă pe care ai putea-o avea este o conştienţă tot mai mare a naturii sinelui, o  oroare de păcatele tale, şi o înţelegere mai mare a naturii lui Dumnezeu şi a sfinţeniei Lui. Numai Domnul îţi poate da lucrurile după care tânjeşti.

Nu vei cunoaşte întru totul viaţa lăuntrică despre care îţi vorbesc, decât atunci, când vei cunoaşte ce înseamnă ca voinţa ta să se conformeze voinţei divine. Dacă tu, credinciosul, vei avea succes în toate, dacă toate se vor

desfăşura după cum vrei, nu vei cunoaşte niciodată calea păcii.

O astfel de persoană va avea întotdeauna o viaţă amară şi goală, va fi întotdeauna fără odihnă şi deranjat, neajungând niciodată pe calea păcii. Umblarea profundă se face în conformitate deplină cu voinţa lui Dumnezeu.

Mă grăbesc să-ţi spun: conformitatea este un jug plăcut, un jug, care ne conduce în locurile unde se găseşte pace şi odihnă lăuntrică.

Care este cauza neliniştii creştinului?  Rebeliunea propriei sale voinţe este principala cauză. Nu ne supunem jugului plăcut al voinţei divine, şi de aceea, trecem prin multe situaţii deranjante. O, creştinule, dacă îţi supui voinţa -Voinţei Divine, şi poruncilor Lui, ce linişte vei cunoaşte! Ce pace, ce odihnă.  Cuvintele acestea să fie principalul scop al acestei cărţi.

           Şi fie ca lui Dumnezeu să-I facă plăcere să-mi dea lumina Sa divină, pentru ca tu şi cu mine să descoperim cărări care ne conduc spre această cale lăuntrică.

(Ghidul Spiritual de Michael Molinos)