Isaia 15-18

Isaia 18:4

„Căci aşa mi-a vorbit Domnul:

„Eu privesc liniştit din locuinţa Mea

pe căldura arzătoare

a luminii soarelui

şi pe aburul de rouă,

în vipia secerişului”.”

Lumea în care trăim este într-o schimbare rapidă. Internetul, televizorul, ziarele şi magazinele ne spun acest lucru. Piaţa financiară este în necaz, ne îngrijorează teroriştii, căsătoriile sunt în crize, locurile de muncă tot mai puţine. Ne întrebăm unde este Dumnezeu, şi ce face.

Dumnezeu ţine totul sub controlul Lui. El îşi împlineşte scopul cu fiecare individ şi cu fiecare naţiune. El nu este pasiv. Este implicat într-un mod activ în viaţa mea.

Chiar dacă sunt judecată pentru păcatul meu, ştiu că Dumnezeu este drept.

Judecata lui Dumnezeu aduce consecinţe pentru păcatului meu. Păcatul este pedepsit.

Judecata lui Dumnezeu este întotdeauna spre restaurarea mea. El nu este răzbunător, nici rău. Mă disciplinează în dragoste, ca să mă întorc la El. Dumnezeu nu mă distruge prin pedeapsă pentru că mă încred în El pentru protecţia Lui. El îmi oferă ajutorul Lui, şi vreau să-l accept. Îmi cer iertare pentru mândria şi aroganţa mea care mi-au adus căderea.

Dumnezeu urăşte mândria. Mândria este un păcat grav.

Nu vreau ca mândria mea să încurce planul Domnului în viaţa mea. Aleg să depind de Domnul, nu de ceea ce ştiu eu. Aleg să mă încred în Domnul. Aleg să mă întorc la El ori de câte ori cad. El este tot ce am nevoie. În El singur îmi găsesc siguranţa.

Dumnezeu nu mă va dezamăgi niciodată. Promisiunile Lui sunt da şi amin.

Doamne, ajută-mă să nu mă bazez pe bani, pe prieteni, pe familia mea, pe soţul meu, pe profesia mea, ci numai pe Tine, căci toate celelalte pot cădea, dar Tu rămâi veşnic.

Păzeşte de asemenea pe roaba Ta de mândrie ca să nu stăpânească peste mine. Descoperă-mi dacă se furişează în inima mea şi fă-mă vegheatoare. Aminteşte-mi mereu de umilinţă.

Doamne, dă-mi o inimă veghetoare!