Luca 1:46-55

Cântarea Mariei

„Şi Maria a zis: Sufletul meu măreşte pe Domnul şi mi se bucură duhul în Dumnezeu, Mântuitorul meu pentru că a privit spre starea smerită a roabei Sale. Căci iată că de acum încolo toate neamurile îmi vor zice fericită pentru că Cel Atotputernic a făcut lucruri mari pentru mine. Numele Lui este Sfânt şi îndurarea Lui se întinde din neam în neam peste cei ce se tem de El. El a arătat putere cu braţul Lui, a risipit gândurile pe care le aveau cei mândri în inima lor, i-a răsturnat pe cei puternici de pe scaunele lor de domnie şi i-a înălţat pe cei smeriţi. Pe cei flămânzi i-a săturat de bunătăţi şi pe cei bogaţi i-a scos afară cu mâinile goale. A venit în ajutorul robului Său, Israel, căci şi-a adus aminte de îndurarea Sa, cum făgăduise părinţilor noştri, faţă de Avraam şi sămânţa lui în veac.”

Cum te rogi când eşti bucuroasă?

Cum cânţi despre Mântuitorul tău?

Cum măreşte sufletul tău pe Domnul?

Crezi că Dumnezeu priveşte spre starea smerită a robilor Săi?

Te numesc cei din jur fericită pentru că văd minunile celui Atotputernic în viaţa ta?

Cum ţi-a arătat Domnul puterea braţului Său în săptămâna trecută?

Ai văzut pe cei puternici răsturnaţi de pe scaunul lor de domnie?

Ai văzut pe cei smeriţi înălţaţi?

Cum îţi exprimi recunoştinţa pentru ajutorul şi îndurarea Domnului faţă de familia ta?

Sufletul meu măreşte pe Domnul, Mântuitorul meu!