27 August

Geneza 25:19-26

Geneza 25:23: ,,Şi Domnul i-a zis: „Două neamuri sunt în pântecele tău şi două noroade se vor despărţi la ieşirea din pântecele tău. Unul din noroadele acestea va fi mai tare decât celălalt. Şi cel mai mare va sluji celui mai mic.”

Erau doi băieți în pântecele Rebecăi. Viaţa celor doi fraţi ne descoperă atitudinile lor. Înţelegerea atitudinilor celor doi fraţi ne clarifică lupta lor pentru binecuvântări şi drepturi.

Esau, primul născut, este cel păros (25:25). Poate că această descriere anticipează ocupaţia lui viitoare de vânător – a venit pe lume cu o haină de vânătoare, cu păr pe pielea lui roşie. Numele lui de mai târziu este Edom, care înseamnă roşu. Ca şi Ismael, Esau iubea sălbăticia şi spaţiile deschise. Era un expert în jocurile vânătoreşti. Din nefericire, nu apreciază valorile spirituale. Era senzual, materialist şi căuta să-şi împlinească imediat şi cu orice preţ poftele lui fizice. Pentru un blid de linte, şi-a vândut dreptul de întâi născut.

Esau şi-a arătat indiferenţa faţă de valorile lui Dumnezeu şi ale familiei lui atunci când s-a căsătorit. S-a căsătorit cu două femei canaanite, care practicau o religie idolatră. Rebeca a suferit mult în ceea ce priveşte atitudinea lui compromisă. Mai târziu, el realizează că a greşit în căsătorie. Esau a fost neglijent, nu a căutat voia lui Dumnezeu, ci a urmărit dorinţele lui. A crezut că poate să îmbunătăţească situaţia dacă îşi mai ia o soţie, o fată din familia lui Ismael.

Iacov a fost al doilea geamăn. La naştere, l-a urmat pe fratele lui aşa de aproape, încât a părut că îl ţine de picior. Această descriere ne dă o caracteristică predominantă a personalităţii lui. Iacov, ,,cu mâna de călcâiul fratelui său”, este o imagine a luptei care îşi ţine oponentul de călcâi, pănă când îl învinge. Oare nesiguranţa şi necredinţa stau la baza înşelăciunilor lui? Totuşi, după ce Îl întâlneşte pe Dumnezeu, este schimbat şi caută călăuzirea Lui.

Iacov era plin de afecţiune. A iubit-o pe mama lui – Rebeca, pe soţia lui – Rahela, pe doica lui – Debora, pe fiul lui – Iosif. Iacov a fost favoritul mamei lui. Cred că Rebeca i-a spus despre descoperirea lui Dumnezeu cu privire la viitorul lui, dar el nu a aşteptat timpul lui Dumnezeu, ci a căutat prin schemele lui să obţină şi dreptul de întâi născut, şi binecuvântarea. În ciuda înşelăciunii din inima lui Iacov, vedem în caracterul lui o apreciere profundă a promisiunilor lui Dumnezeu. L-a ascultat pe tatăl lui referitor la sfatul pe care l-a primit cu  privire la căsătorie.  Nu s-a plâns când a fost disciplinat de Dumnezeu pentru înşelătoria lui, ci mereu, L-a lăudat pe Domnul pentru ajutor.

Cu cine semeni mai mult: cu Esau sau cu Iacov? Cât de mult şi-au preţuit ei părinţii? Câtă onoare le-au adus prin purtarea lor? Cât de onoraţi sunt părinţii tăi de purtarea ta?

Preţuieşte părinţii pe care ţi i-a dat Dumnezeu!