FORGIVENESS!

FORGIVENESS!

Two people are freed up with forgiveness. I need forgiveness every day of my life. The moment I realize I need forgiveness, it is the moment I realize that I need to forgive.

Not forgiven is like drinking poison and waiting on the other person to die. Forgiveness is expense of getting better.

When you can forgive others, you can be in touch with your real self. We have to forgive in order to be forgiving. Forgiveness is freedom.

În siguranță în cer

În siguranță în cer

Apocalipsa 7:9-17

Apocalipsa 7: 17: ,,Căci Mielul, care stă în mijlocul scaunului de domnie, va fi Păstorul lor, îi va duce la izvoarele apelor vieţii, şi Dumnezeu va şterge orice lacrimă din ochii lor.”

Ce se petrece în cer? Ioan vede o gloată mare pe care nu putea s-o numere nimeni, din orice neam, din orice seminţie, din orice norod şi de orice limbă, care stătea în picioare înaintea scaunului de domnie şi înaintea Mielului, îmbrăcaţi în haine albe, cu ramuri de finic în mâni. Cât de mult te preocupă cei care nu sunt ca tine, din neamul tău, ci de altă limbă? Cât de mult te interesează mântuirea lor? Cât de des ajungi la ei? Poate sunt chiar vecini cu tine, sau poate colegi la școală sau la locul de muncă. Cerul este o experiență multi-culturală. Ramurile de finic reprezintă victoria celor biruitori. Cât de des Îl lauzi pe Domnul pentru victoria Lui?

Această gloată mare a ajuns în cer pentru că este formată din cei răscumpărați care L-au acceptat pe Domnul Isus ca Salvator și Domn al vieții lor. Mântuirea este darul lui Dumnezeu. Îngerii se închină Domnului și Îl laudă pentru că a răscumpărat pe poporul Lui. Închinarea este răspunsul corect față de Dumnezeu, pentru că El dă mântuirea. În ciuda suferințelor, necazurilor, persecuției și durerilor, Dumnezeu este în mijlocul poporului Lui. Domnul este prezent în poporul Lui ca să-Și împlinească promisiunile Lui.

Singurul remediu pentru păcat este credința în Domnul Isus Hristos și jertfa Lui perfectă. Promisiunile lui Dumnezeu ne descriu cum este în prezența lui Dumnezeu. Nu există nici o ezitare, ci o închinare din toată inima pentru că Domnul este adăpostul celor mântuiți. El este refugiu pentru cei în suferință, căci suferința se va sfârși. El este Păstorul cel bun care are grijă de oile Lui. El ne veghează, ne protejează, ne iubește și ne va șterge orice lacrimă din ochi. Cum îți păstrezi nădejdea ancorată în Hristos? Cum biruiești prin dificultățile vieții ca să nu te lași descurajată de greutăți? Greutățile vieții sunt temporare, pentru o vreme scurtă în comparație cu veșnicia. Dumnezeu este veșnic și cei ce cred în El vor fi veșnici. Cum Îi mulțumești Domnului pentru protecție, grijă și siguranța mântuirii?

Această gloată stătea în picioare și se închinau toți înaintea Celui care șade pe scaunul de domnie. În prezența Domnului toți se închină. Îngerii nu obosesc, chiar dacă se închină Domnului zi și noapte. Nimic nu ne va descuraja sau obosi în cer. Acolo va fi pace perfectă, satisfacție totală și securitate deplină. Domnul Isus, Păstorul cel bun, ne cunoaște pe fiecare și va avea grijă de noi cu multă blândețe. Nu va mai fi abuz, răutate, înșelăciune, neînțelegere, foamete, haos, corupție, chimioterapie, terorism, izolare etc., ci numai siguranță, satisfacție, securitate.  Cei ce se încred în Domnul se vor bucura pentru totdeauna, vor fi în siguranță în prezența Mielului și vor fi împliniți în toate felurile.

Domnul este Păstorul meu!

Pecetluit pe pământ

Pecetluit pe pământ

Apocalipsa 7:1-8

Apocalipsa 7:2-3: ,,Şi am văzut un alt înger, care se suia dinspre răsăritul soarelui, şi care avea pecetea Dumnezeului celui viu. El a strigat cu glas tare la cei patru îngeri, cărora le fusese dat să vatăme pământul şi marea, zicând: „Nu vătămaţi pământul, nici marea, nici copacii, până nu vom pune pecetea pe fruntea slujitorilor Dumnezeului nostru”!”

În timp ce Ioan primea descoperiri cu privire la evenimentele din timpul sfârșitului, imaginile cu privire la judecată au încremenit și acest lucru se datorează faptului că Dumnezeu a vrut ca Ioan și noi să vedem destinul celor care Îl iubesc și Îl urmează pe Hristos. Între prezentarea celor șase peceți (capitolul 6) și prezentarea celei de-a șaptea peceți (capitolul 8) avem o pauză în capitolul 7. Pe când Ioan a văzut imaginea cu toți locuitorii lumii încercând să se ascundă de mânia Mielului (6:16-17), s-a auzit o întrebare: Cine poate sta în picioare? Capitolul 7 ne răspunde la această întrebare. Cei ce stau în picioare sunt cei ce aparțin poporului lui Dumnezeu, pentru că ei sunt apărați și în siguranță în prezența Mielului lui Dumnezeu, care a murit pentru ei.

În Vechiul Testament, Dumnezeu a pus semne sau peceți pentru oameni ca să-i protejeze. Chiar și Cain, primul ucigaș, a primit un semn, ca să fie apărat de cei ce ar fi vrut să-l omoare (Geneza 4:15). Israeliții au pus semne la ușile lor (sânge) ca să fie protejați de îngerul morții (Exod 12:1-28).  Noul Testament ne vorbește despre pecetea Duhului Sfânt. Pecețile puse pe fruntea slujitorilor lui Dumnezeu sunt o protecție care îi va apăra în Ziua Judecății. Ezechiel a avut o viziune despre sfârșitul lumii: judecata Domnului asupra închinătorilor la idoli și protecția asupra celor ce au plâns pentru păcatele poporului Israel. Profetul Habacuc a strigat către Dumnezeu ca să facă dreptate (Habacuc 1:1-2:1). De multe ori și noi spunem: Doamne, până când va birui cel rău? Doamne, de ce tolerezi pe cei răzvrătiți? Poate judecata nu va veni în vremea noastră. Cum te rogi pentru orașul și națiunea ta când te gândești la  judecata Domnului? Habacuc 3:2: ,,Când am auzit, Doamne, ce ai vestit, m-am îngrozit. Însufleţeşte-Ţi lucrarea în cursul anilor, Doamne! Fă-Te cunoscut în trecerea anilor! Dar, în mânia Ta, adu-ţi aminte de îndurările Tale!”

Dumnezeu este sfânt. A fost și va fi mereu. El nu va tolera păcatul la nesfârșit. Au fost timpuri de judecată peste pământ (Geneza 6-8; 11:1-9; Exod 7-12; 2 Regi 17:1-23; Ieremia 52:1-30; Zaharia 9:13-17; Matei 24:1-2), dar în viitor va avea loc o judecată finală pentru tot pământul și locuitorii lui (Ioel 3:12-16; 2 Tesaloniceni 1:6-9; 2 Petru 3:7-13; Apocalipsa 6:16-17). Astăzi este ziua mântuirii (2 Corinteni 6:2) și toți cei ce Îl cheamă pe Domnul în ajutor, vor găsi refugiu în El, vor primi pacea Lui (Ioan 16:33) și vor avea viață veșnică (Ioan 3:16). Cum te va ziua judecății? Este Domnul refugiul tău?

Doamne, Tu ești refugiul meu!

Semne înfricoșătoare

Semne înfricoșătoare

Apocalipsa 6:12-17

Apocalipsa 6: 16-17: ,,Şi ziceau munţilor şi stâncilor: „Cădeţi peste noi, şi ascundeţi-ne de Faţa Celui ce şade pe scaunul de domnie şi de mânia Mielului; căci a venit ziua cea mare a mâniei Lui, şi cine poate sta în picioare?”

Pecetea a șasea ne duce cu gândul la imaginea sfârșitului. Intensitatea și magnitudinea semnelor au crescut într-o așa măsură încât universul întreg tremură. Ioan a văzut un mare cutremur de pământ. Ce îți spune un cutremur de pământ? Judecata lui Dumnezeu? Te înfricoșează scena descrisă în aceste versete?

Cutremurul de pământ pe care l-a văzut Ioan a fost urmat de întuneric. Luna s-a prefăcut în sânge, soarele s-a făcut negru, stelele au căzut din cer pe pământ și cerul s-a strâns ca o carte de piele pe care o faci sul. Această prezentare (figurativ sau literar) ne arată o catastrofă majoră și un necaz anormal peste pământ. Sfințenia lui Dumnezeu este demonstrată prin puterea Lui asupra naturii, care va aduce un haos și o confuzie, o agitație și o turbulență de nedescris. Toate acestea vor însoți judecata lui Dumnezeu asupra răului. Păcatul a afectat creația întreagă a Domnului (Isaia 34:4; 24:18-19; Ezechiel 38:19-20; Ioel 2:10; 2:30-31; Ieremia 4: 23-26).

Ce știi despre ziua cea mare a mâniei lui Dumnezeu? Ioan listează toate categoriile din societatea umană: împăraţii pământului, domnitorii, căpitanii oştilor, cei bogaţi şi cei puternici, toţi robii şi toţi oamenii slobozi, care vor fi terorizați de ceea ce se va întâmpla. Ei se vor ascunde în peşteri şi în stâncile munţilor. Vor căuta locuri unde să se adăpostească. Vor vorbi cu munții și cu stâncile și vor fi gata să fie omorâți și striviți. Vor căuta să se ascundă de fața Domnului, de Cel ce șade pe scaunul de domnie. Este tristă această descriere, pentru că deși panica i-a cuprins pe locuitorii pământului, ei nu caută ajutor de la Domnul prin pocăință și credință, ci aleargă să găsească refugiu în munți și stânci.

Toți cei ce întorc spatele lui Dumnezeu cheamă stâncile să cadă peste ei ca să-i acopere și să nu fie posibil să vadă fața Domnului, sfințenia și dreptatea Lui. Judecata lui Dumnezeu împotriva necredincioșilor va fi așa de grozavă, că cei ce se ascund de frica Domnului vor spune: ,,Cine poate sta în picioare?” Nimeni!!! Singurul fel în care cineva poate sta în picioare în prezența Dumnezeului cel Sfânt, este primirea, acceptarea neprihănirii lui Hristos. Nu sunt aceste judecăți înfricoșătoare destul de puternice să ne determine să ne pocăim și să ne întoarcem la Dumnezeu cu toată inima?! Din nefericire, cartea Apocalipsa ne dezvăluie adâncimea răzvrătirii omului, care preferă mai degrabă să refuze oferta lui Dumnezeu și să-și urmeze calea plăcerilor de o clipă a păcatului. Lumea și cu poftele ei vor lovi cu teroare în inimile păcătoșilor și ziua mâniei Domnului îi va găsi nepregătiți.

Cum poate Mielul lui Dumnezeu să fie plin de mânie? De obicei mieii sunt blânzi, dar aici Mielul lui Dumnezeu Își descoperă mânia împotriva tuturor celor ce au refuzat harul Lui. Mânia Lui este o dorință sfântă de a opri răul și o acțiune de dreptate, așa încât sfințenia să triumfe. Dumnezeu este sfânt, plin de dragoste, dar și drept. Domnul Isus este și Jertfa pentru păcat (pentru cei ce se pocăiesc), dar și Judecătorul (pentru cei ce refuză pocăința).

Doamne, Îți mulțumesc pentru harul Tău!

Închinarea față de Dumnezeu

Închinarea față de Dumnezeu

Apocalipsa 4:8b-11

Apocalipsa 4:11:  „Vrednic eşti Doamne şi Dumnezeul nostru, să primeşti slava, cinstea şi puterea, căci Tu ai făcut toate lucrurile, şi prin voia Ta stau în fiinţă şi au fost făcute!”

Glorie, onoare și mulțumiri să-I fie aduse Celui ce veșnic stă pe tron și domnește cu dreptate! Noi Îi dăm slavă Domnului când recunoaștem domnia Lui și când vestim bunătatea Lui. Noi Îi dăm slavă Domnului când ne închinăm cu reverență, când recunoaștem autoritatea Lui, când ne supunem Legilor Lui, când ne pocăim de păcatele noastre și când ascultăm de Cuvântul Lui. Dumnezeu este glorificat când poporul Lui susține cauza Lui în lume. Dumnezeu este onorat atunci când de bunăvoie și cu bucurie, petrecem timp în Cuvânt și rugăciune. Ți se pare că ești datoare să faci anumite lucruri pentru Dumnezeu sau din dragoste Îl slujești în fiecare zi? Cum te bucuri în prezența Domnului?

            Mulțumirea este o recunoștință activă față de Dumnezeu, pentru tot ceea ce face. Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul și Dumnezeu Duhul Sfânt merită închinarea noastră. Câtă mulțumire este în inima ta? Cât de recunoscătoare Îi ești Domnului pentru tot ceea ce a făcut în viața ta?

Te impresionează postura celor 24 de bătrâni? Când a fost ultima dată când ai căzut cu fața la pământ în închinare înaintea Celui Sfânt? Supunerea și închinarea celor 24 de bătrâni ne învață care trebuie să fie atitudinea noastră față de Cel ce stă pe tron. A cădea cu fața la pământ înaintea lui Dumnezeu este mult mai mult decât o poziție fizică. Recunoașterea măreției lui Dumnezeu nu ne dă o altă alternativă decât smerenia înaintea Celui ce este vrednic de adorare. A te pleca înaintea
Domnului înseamnă a părăsi mândria. Lauda la adresa lui Dumnezeu nu este un obicei sau un incident, ci este punctul central în viața celui credincios.

Închinarea înaintea lui Dumnezeu este recunoașterea faptului că Dumnezeu este totul și eu sunt nimic. Suntem într-o totală dependență de El. El este tot ceea ce noi nu suntem și are tot ceea ce noi nu avem. Ce este închinarea pentru tine? O transformare în toate domeniile vieții? Închinarea este o predare continuă, o practică de fiecare zi. Creștinii se închină atunci când se adună și cântă laudele lui Dumnezeu, citesc Cuvântul, se roagă și trăiesc în ascultare de Domnul.

Doamne, inima mea este plină de mulțumire pentru tot ce faci în viața mea!