Uganda

Lumină printre stropi de ploaie

Era o seară ploioasă de octombrie (2013) când am ieşit să ducem unei familii pe care o ştiam foarte săracă ceva haine, o pâine şi o lumânare. Prin băltoace şi noroaie roşiatice, africane care ni se lipeau de păpuci făcându-i grei şi alunecoşi am ajuns la casa pe care o căutam. Era toată din lut şi după ce am intrat am fost cuprinşi de un întuneric cumplit. Într-o clipă oblonul de la fereastră a fost dat la o parte şi o rază slabă de lumină a pătruns înăuntru şi aşa am putut vedea că fusesem înconjuraţi de copilaşi care ne priveau curioşi cu ochii lor negri şi mari. După câteva minute a venit şi mama lor, o femeie cu trăsături frumoase, slabă şi cu degetele tocite de la munca câmpului în urma căreia îşi hrănea cei 5 copilaşi. Nu am stat mult pe gânduri şi am desfăcut hainele, pâinea şi lumânarea în mijlocul strigătelor de bucurie ale femeii şi ale copiilor. Cu faţa plină de zâmbet ne-a spus că fusese pregătită să trimită un copil să ceară bani împrumut să poată cumpăra o lumânare cu care să îşi lumineze casa, dar că acum nu mai era nevoie că primise lumânarea de care aveau nevoie.

Am plecat de acolo cu o mare uimire în inimă gândidu-mă la acest fel de bucurie pe care noi cei care avem de toate am pierdut-o. Cine se mai bucură azi pentru o lumânare sau pentru o pâine? Mai degrabă ne enervăm când nu le avem ca şi cum toate lucrurile ni s-ar cuveni. Am rămas tăcută în mijlocul lor în momente în care am fost copleşită de bucuria şi de umilinţa acestor oameni, atunci când am împărţit cele 1 750 de aparate de radio pe care le-am avut cu noi pentru ca oamenii să poată auzi Cuvântul lui Dumnezeu. Am tăcut pentru că descoperisem cu uimire cât e de adevărat că bucuria nu are nimic a face cu ceea ce ai sau nu ai, ci ţine de inimă. E aşa de frumos să dăruieşti şi să primeşti ca răspuns bucuria. Nu ştiu cât de mult au ocazia aceşti oameni să primească ceva, dar de foarte multe ori am fost surprinsă să văd cum se înseninau la faţă, cum înflorea pe faţa lor un zâmbet larg şi cum nu le venea să creadă că aparatul de radio era un cadou pentru ei, pentru care nu era nevoie să plătească nimic. O femeie ne-a spus că a crezut că îi dăm aparatul de radio şi apoi o arestăm.

Am crezut întotdeauna şi continui să cred că darurile pe care le oferim ne reprezintă. Uneori cumpăram anumite cadouri doar pentru că aşa ceva ne-ar plăcea să primim. Un prieten şi-a aniversat acolo în Africa ziua de naştere şi a primit de la un alt prieten african în dar, o pâine… şi am rămas fără cuvinte…

Trebuie să recunosc că misiunea aceasta în Uganda de unde m-am întors în urmă cu câteva săptămâni nu a fost deloc uşoară. Am fost în permanenţă în pericol şi inima mi s-a strâs de frică de câteva ori între oameni care ne priveau cu suspiciune, pe drumurile lor greu accesibile şi periculoase unde am întâlnit camioane care călătoreau fără lumini când era întuneric, care se înscriau în depăşiri pe contrases şi ne făceau semn să ne retagem undeva din calea lor, sau când ne înconjurau maşina şi îşi lipeau nasurile de geamurile noastre sperând să primească un aparat de radio. Dar acolo pe acel pământ ciudat, diferit de al nostru şi periculos, am descoperit bucuria vieţii. Bucuria pentru lucruri mici care îţi fac inima să tresalte.

By Anca Bordea, RVE- Cluj

ROMANIA, LA MULTI ANI!

Simbata Romania implineste 94 de ani de la Marea Unire! Ii spunem la Multi Ani si cerem binecuvintarile lui Dumnezeu peste ea! E bine pentru o natiune sa-si puna soarta in mina lui Dumnezeu si sa-I ceara calauzirea. Mai ales in aceste vremuri tulburi cind natiunea se framinta cu alegerile. E bine ca Romania sa-si aminteasca ca bunastarea ei depinde de Dumnezeu nu de omul muritor. Politicienii, Executivul, legiuitorii nu i-o pot da. Daca Romania a ajuns la 94 de ani si azi e mai libera, mai in siguranta si mai prospera ca nici o data in istoria ei, asta se datoreaza doar dragostei si milei lui Dumnezeu. Si a faptului ca generatiile de dinaintea noastra, cu mult mai simple si sarace ca noi, au fost credincioase lui Dumnezeu si au pastrat si pretuit valorile crestine.

E frumos, deci, sa ne indreptam gindurile catre Dumnezeu in aceste zile. Zilele trecute Uganda a sarbatorit 50 de ani de independenta. A implinit 50 de ani. In 1962 si-a obtinut independenta de sub tutela britanica. La a 50-a aniversare Uganda si-a intors fata spre Dumnezeu, i-a multumit pentru libertate si i-a cerut calauzirea spre viitor. Nu a celebrat cu festivaluri ori celebrari destrabalate. Dimpotriva, presedintele ei, un crestin, a cerut natiunii sa celebreze cei 50 de ani de libertate cu post si rugaciune, marturisirea pacatele, si sa ceara iertarea lui Dumnezeu. Presedintele si-a marturist propriile pacate in public si a dedicat viitorul natiunii lui Dumnezeu. http://www.wnd.com/2012/11/ugandan-president-repents-of-personal-national-sins/print/

Si Romania are nevoie de astfel de lideri politici. In loc de vulgaritate si murdarie morala, curatenie de inima si moralitate. In loc de murdarie in Parlament, sfintenie si motivarea natiunii la curatie morala. In loc de alergare dupa lucrurile materiale, cautarea si alergarea dupa valorile spirituale crestine.

Ne-am gindit potrivit ocaziei sa publicam din nou, asa cum am facut-o acum un an, o Proclamatie rostita de primul presedinte american George Washington in 1789. Este un mesaj spiritual in care Presedintele aminteste Americii ca isi datoreaza libertatea si bunastarea doar lui Dumnezeu, “dadatorul tuturor lucrurilor bune.” Proclamatia din 1789 a stabilit in mod oficial ultima zi de joi a lui noiembrie ca ,,Zi a Multumirii” pentru intreaga natiune americana. Uram si noi Romaniei binecuvintarile lui Dumnezeu, amintindu-i ca fara El nu se poate astepta la un viitor binecuvintat. Supravietuirea multiseculara cu care ne mindrim se datoreaza in primul rind credintei pe care noi si cei de dinaintea noastra au avut-o in Dumnezeu, si respectului deosebit pe care l-au avut fata de valori, in primul rind viata, familia si casatoria. Doar aceste institutii ne pot asigura supravietuirea si in viitor. Bizuinta pe lucrurile trecatoare ori structurile europene nu se pot substitui acestor garantii incercate de timp.

Proclamatia Prezidentiala a Multumirii (1789)

CONSIDERIND ca este datoria fiecarei natiuni sa recunoasca providenta Dumnezeului celui Atotputernic, sa asculte de voia Lui, sa-I fie multumitoare pentru binecuvintarile Lui, si sa Îi implore in umilinta protectia si bunavointa; si avind in vedere ca ambele Camere ale Congresului, prin comitetele lor comune, mi-au cerut sa “recomand poporului Statelor Unite o Zi Publica a Multumirii si Rugaciunii, sa fie tinuta prin rugaciuni din inimi multumitoare pentru multele si evidentele binecuvintari ale Dumnezeului Celui Atotputernic, in special dindu-le oportunitatea sa-si stabileasca in pace o forma de guvernamint pentru siguranta si fericirea proprie;”

Recomand si desemnez ca Joi, Noiembrie DouaZecisiSase, sa fie devotata de cetatenii acestui Stat in onorarea marei si glorioase Fiinte care este Creatorul binevoitor al tuturor lucrurilor bune care au fost, sunt, si vor fi; ca toti sa ne unim in acea zi sa-I dam rugaciunile noastre sincere si umile pentru purtarea de grija plina de dragoste si protectia oamenilor acestei tari inainte de a deveni o natiune; pentru harul mult si evident si interventiile facute de el in razboiul care tocmai s-a terminat; pentru linistea, unitatea, si bunastarea de care toti am avut parte de atunci incoace; pentru ca am putut in liniste si intelegere sa formam Constitutii pentru guvernare in siguranta si fericire, cit si pentru Constitutia nationala care am adaopta-o recent; pentru libertatea civila si religioasa cu care suntem binecuvintati; pentru mijloacele de care dispunem sa obtinem si sa transmitem invataturi folositoare; si, in general pentru toate binecuvintarile, multe si diferite care El in bunavointa Lui a socotit de bine sa ni le dea.

Iar apoi, ca sa ne unim si in umilinta sa facem rugaciuni si cereri cu reverenta catre marele Domn si Stapin al Natiunilor si sa-L rugam sa ierte pacatele natiunii si altele; sa ne imputerniceasca pe toti, in public sau in casele noastre, sa ne facem datoria fata de societate; sa facem din Guvernul National o binecuvintare pentru toti oamenii, fiind in permanenta un Guvern intelep, drept, si de drept, cu legi drepte care sa fie aplicate in intregime si de buna credinta; sa protejeze si sa calauzeasca toate natiunile (in special pe cele care ne-au aratat bunavointa); si sa le binecuvinteze cu stapiniri bune, pace, si intelegere; sa promoveze cunosterea si practicarea adevaratei religii si virtuti, si sa creasca cunostinta intre ele si noi; si, in general, sa acorde intregii umanitati o prosperitate paminteaca cum El o socoteste mai potrivita.

Data si semnata de mine, in orasul New York, in ziua de Trei Octombrie, in Anul Domnului Nostru, O Mie Sapte Sute Optzeci si Noua.

Gaorge Washington, Presedinte

Statele Unite ale Americii

Versiunea Engleza

WHEREAS it is the duty of all nations to acknowledge the providence of Almighty God, to obey His will, to be grateful for His benefits, and humbly to implore His protection and favor; and Whereas both Houses of Congress have, by their joint committee, requested me “to recommend to the people of the United States a DAY OF PUBLIC THANKSGIVING and PRAYER, to be observed by acknowledging with grateful hearts the many and signal favors of Almighty God, especially by affording them an opportunity peaceably to establish a form of government for their safety and happiness:”

NOW THEREFORE, I do recommend and assign THURSDAY, the TWENTY-SIXTH DAY of NOVEMBER next, to be devoted by the people of these States to the service of that great and glorious Being who is the beneficent author of all the good that was, that is, or that will be; that we may then all unite in rendering unto Him our sincere and humble thanks for His kind care and protection of the people of this country previous to their becoming a nation; for the signal and manifold mercies and the favorable interpositions of His providence in the course and conclusion of the late war; for the great degree of tranquility, union, and plenty which we have since enjoyed; for the peaceable and rational manner in which we have been enable to establish Constitutions of government for our safety and happiness, and particularly the national one now lately instituted;- for the civil and religious liberty with which we are blessed, and the means we have of acquiring and diffusing useful knowledge;- and, in general, for all the great and various favors which He has been pleased to confer upon us.

And also, that we may then unite in most humbly offering our prayers and supplications to the great Lord and Ruler of Nations and beseech Him to pardon our national and other transgressions; – to enable us all, whether in public or private stations, to perform our several and relative duties properly and punctually; to render our National Government a blessing to all the people by constantly being a Government of wise, just, and constitutional laws, discreetly and faithfully executed and obeyed; to protect and guide all sovereigns and nations (especially such as have shown kindness unto us); and to bless them with good governments, peace, and concord; to promote the knowledge and practice of true religion and virtue, and the increase of science among them and us; and, generally to grant unto all mankind such a degree of temporal prosperity as he alone knows to be best.

GIVEN under my hand, at the city of New York, the third day of October, in the year of our Lord, one thousand seven hundred and eighty-nine.

Signed: George Washington
Source: The Massachusetts Centinel, Wednesday, October 14, 1789

(Alianţa Familiilor din România)