27 Noiembrie

Geneza 39:21-40:23

Geneza 39:21-23: ,,Domnul a fost cu Iosif şi Şi-a întins bunătatea peste el. L-a făcut să capete trecere înaintea mai marelui temniţei. Şi mai marele temniţei a pus sub supravegherea lui pe toţi întemniţaţii care erau în temniţă. Şi nimic nu se făcea acolo decât prin el. Mai marele temniţei nu se mai îngrijea de nimic din ce avea Iosif pe mână, pentru că Domnul era cu el. Şi Domnul îi dădea izbândă în tot ce făcea.”

Iosif a ajuns prizonier. Un sclav nu se aştepta la îndurare. Ce mare mângâiere a fost prezenţa Domnului pentru el când era în lanţuri! Credinţa lui a fost testată la maxim, dar nimic nu indică un duh mâhnit sau o inimă zdrobită. S-a adaptat la noua lui condiţie şi a ales să folosească toate ocaziile ca să-L slujească pe Domnul. Atitudinea şi purtarea lui ne descoperă un credincios care are o mulţumire interioară pentru că Dumnezeu este cu el în toate necazurile vieţii. Cine are un izvor de pace în inima lui? Din inima cui ies izvoare de apă vie?

Evrei 13:5-6, spune: ,,Să nu fiţi iubitori de bani. Mulţumiţi-vă cu ce aveţi, căci El Însuşi a zis: „Nicidecum n-am să te las, cu nici un chip nu te voi părăsi.” Aşa că, putem zice plini de încredere: „Domnul este ajutorul meu, nu mă voi teme: ce mi-ar putea face omul?”

Dumnezeu a deschis ochii mai marelui temniţei pentru ca el să vadă cine era Iosif ; el l-a pus responsabil peste cei din închisoare. Această responsabilitate l-a ajutat pe Iosif în mijlocul suferinţelor. Dumnezeu l-a mângâiat şi prin faptul că i-a dat succes în toate lucrurile.

Dumnezeu l-a încurajat pe Iosua şi ne încurajează şi pe noi prin următoarele versete din cartea Iosua 1:6-9:  ,,Întăreşte-te şi îmbărbătează-te, căci tu vei da în stăpânire poporului acestuia ţara pe care am jurat părinţilor lor că le-o voi da. Întăreşte-te numai şi îmbărbătează-te, lucrând cu credincioşie după toată legea pe care ţi-a dat-o robul Meu Moise; nu te abate de la ea nici la dreapta nici la stânga, ca să izbuteşti în tot ce vei face. Cartea aceasta a legii să nu se depărteze de gura ta; cugetă asupra ei zi şi noapte, căutând să faci tot ce este scris în ea; căci atunci vei izbândi în toate lucrările tale şi atunci vei lucra cu înţelepciune. Nu ţi-am dat Eu oare porunca aceasta: „Întăreşte-te şi îmbărbătează-te? Nu te înspăimânta şi nu te îngrozi, căci Domnul, Dumnezeul tău, este cu tine în tot ce vei face.” Ţi-a dat Domnul izbândă pentru că ai ales să te încrezi în El?

Oare cum s-a schimbat atmosfera în închisoare atunci când Iosif a fost promovat să conducă toate lucrurile şi să se ocupe de prizonieri?  Ce a însemnat bunătatea lui pentru cei lipsiţi de drepturi? Iosif avea grijă şi respect faţă de fiecare. Pentru paharnic a avut o veste bună: că va fi iertat şi restaurat. Paharnicul însă a uitat de Iosif, dar Dumnezeu nu a uitat de el.

Ce crezi că l-a ajutat pe Iosif să se încreadă în Dumnezeu atunci când oamenii l-au uitat? Crezi tu că Dumnezeu nu te uită niciodată, chiar dacă oamenii cărora le faci bine te uită?

Dumnezeu i Se descoperă lui Iosif şi cei din jur Îl văd pe Dumnezeu în viaţa lui. Ce ai învăţat tu despre scopul pe care Dumnezeu l-a avut în viaţa lui Iosif? Ce anume te ajută cel mai mult când te uiţi la viaţa lui? Vrei să alegi o trăsătură de caracter care îţi place la Iosif şi să te rogi Domnului ca să o dezvolte în viaţa ta?

Domnul nu te uită niciodată, căci te iubeşte!