Scrisoare către biserica din Efes

Apocalipsa 2:1-7

Apocalipsa 2:7: ,,Cine are urechi să asculte ce zice bisericilor Duhul: Celui ce va birui îi voi da să mănânce din pomul vieții, care este în raiul lui Dumnezeu.”

            Cu toate aprecierile față de biserica din Efes, Domnul are ceva împotriva ei. De fapt este o problemă foarte serioasă: ei au uitat de dragostea dintâi, sau au uitat ce au iubit la început. Odată a venit la Domnul Isus un expert în Legea Mozaică și L-a întrebat care este cea mai mare poruncă. Domnul Isus i-a răspuns: prima poruncă este să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima, cu tot sufletul și cu toată puterea și a doua poruncă este să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți. Expertul a vrut doar o poruncă, dar Domnul i-a dat două. Putem să le separăm? Nicidecum! Toată Legea și Prorocii se bazează pe aceste două porunci fundamentale. Înainte de cruce, Domnul Isus le-a zis ucenicilor: vă dau o poruncă nouă: să vă iubiți unii pe alții; cum Eu v-am iubit, așa și voi să vă iubiți. Prin aceasta vor cunoaște oamenii că suntem ucenicii Domnului.

Biserica din Efes a fost odată o biserică iubitoare. Pavel le-a scris efesenilor că Îi mulțumește Domnului pentru dragostea lor față de toți. O astfel de dragoste curge dintr-o dragoste porfundă față de Dumnezeu. Domnul Isus a văzut că efesenii în timp ce continuau să caute adevărul au pierdut dragostea față de Dumnezeu și față de oameni și motivația lor nu a mai fost dragostea față de aproapele. Să te lupți pentru adevărurile biblice fără dragostea față de Domnul și apoapele înseamnă să pierzi adevărul. Dragostea ar trebui să fie cea mai importantă caracteristică pentru fiecare  credincios și pentru fiecare biserică. Iubești tu mai mult ceea ce înveți din Biblie decât Îl iubești pe Dumnezeu și pe aproapele tău? Cuvântul lui Dumnezeu ne cercetează mințile, dar, de asemenea, ar trebui ca în inimile noastre să ne adâncească dragostea față de Dumnezeu și față de alții. Este dragostea față de Dumnezeu și față de alții o caracteristică importantă pentru viața ta și pentru biserica ta?

Trei porunci sumarizează încurajarea pe care o are Domnul Isus pentru biserica din Efes: adu-ți aminte, pocăiește-te și întoarce-te la faptele dintâi. Cum au putut ei uita dulceața dedicării lor de la început? Oare și-au mai amintit ei de dragostea lor față de Dumnezeu și față de alții pe care au sărbătorit-o și experimentat-o la început? Trebuiau să-și amintească de unde au căzut. Domnul Isus nu le-a spus să încerce să-și schimbe simțirile și emoțiile, ci le-a poruncit să se pocăiască: să se întoarcă înapoi la Dumnezeu cu o minte schimbată, cu o voință schimbată și cu o direcție schimbată. Acest lucru se face prin întoarcerea la lucrurile dintâi, la faptele dintâi ale credinței. Ce trebuiau ei să facă? Poate că Duhul Sfânt intenționat a lăsat această ușă deschisă, pentru ca toți credincioșii să se cerceteze, și să-și vadă starea. Acest lucru include o gândire profundă despre Dumnezeu și harul Lui față de toți; răscumpărarea Lui din dragoste față de omenire și moștenirea pe care a promis-o copiilor Lui. Când pasiunea noastră pentru Hristos scade, trebuie să ne concentrăm toată atenția, gândurile și faptele la Hristos, la ceea ce a făcut, face și va face pentru noi și la ceea ce El ne-a chemat să facem noi. Trebuie într-un mod constant și intenționat să ne amintim și să ne bucurăm de harul Lui.

Doamne, ajută-mă să rămân în dragostea Ta!