Pecetluit pe pământ

Pecetluit pe pământ

Apocalipsa 7:1-8

Apocalipsa 7:2-3: ,,Şi am văzut un alt înger, care se suia dinspre răsăritul soarelui, şi care avea pecetea Dumnezeului celui viu. El a strigat cu glas tare la cei patru îngeri, cărora le fusese dat să vatăme pământul şi marea, zicând: „Nu vătămaţi pământul, nici marea, nici copacii, până nu vom pune pecetea pe fruntea slujitorilor Dumnezeului nostru”!”

În timp ce Ioan primea descoperiri cu privire la evenimentele din timpul sfârșitului, imaginile cu privire la judecată au încremenit și acest lucru se datorează faptului că Dumnezeu a vrut ca Ioan și noi să vedem destinul celor care Îl iubesc și Îl urmează pe Hristos. Între prezentarea celor șase peceți (capitolul 6) și prezentarea celei de-a șaptea peceți (capitolul 8) avem o pauză în capitolul 7. Pe când Ioan a văzut imaginea cu toți locuitorii lumii încercând să se ascundă de mânia Mielului (6:16-17), s-a auzit o întrebare: Cine poate sta în picioare? Capitolul 7 ne răspunde la această întrebare. Cei ce stau în picioare sunt cei ce aparțin poporului lui Dumnezeu, pentru că ei sunt apărați și în siguranță în prezența Mielului lui Dumnezeu, care a murit pentru ei.

În Vechiul Testament, Dumnezeu a pus semne sau peceți pentru oameni ca să-i protejeze. Chiar și Cain, primul ucigaș, a primit un semn, ca să fie apărat de cei ce ar fi vrut să-l omoare (Geneza 4:15). Israeliții au pus semne la ușile lor (sânge) ca să fie protejați de îngerul morții (Exod 12:1-28).  Noul Testament ne vorbește despre pecetea Duhului Sfânt. Pecețile puse pe fruntea slujitorilor lui Dumnezeu sunt o protecție care îi va apăra în Ziua Judecății. Ezechiel a avut o viziune despre sfârșitul lumii: judecata Domnului asupra închinătorilor la idoli și protecția asupra celor ce au plâns pentru păcatele poporului Israel. Profetul Habacuc a strigat către Dumnezeu ca să facă dreptate (Habacuc 1:1-2:1). De multe ori și noi spunem: Doamne, până când va birui cel rău? Doamne, de ce tolerezi pe cei răzvrătiți? Poate judecata nu va veni în vremea noastră. Cum te rogi pentru orașul și națiunea ta când te gândești la  judecata Domnului? Habacuc 3:2: ,,Când am auzit, Doamne, ce ai vestit, m-am îngrozit. Însufleţeşte-Ţi lucrarea în cursul anilor, Doamne! Fă-Te cunoscut în trecerea anilor! Dar, în mânia Ta, adu-ţi aminte de îndurările Tale!”

Dumnezeu este sfânt. A fost și va fi mereu. El nu va tolera păcatul la nesfârșit. Au fost timpuri de judecată peste pământ (Geneza 6-8; 11:1-9; Exod 7-12; 2 Regi 17:1-23; Ieremia 52:1-30; Zaharia 9:13-17; Matei 24:1-2), dar în viitor va avea loc o judecată finală pentru tot pământul și locuitorii lui (Ioel 3:12-16; 2 Tesaloniceni 1:6-9; 2 Petru 3:7-13; Apocalipsa 6:16-17). Astăzi este ziua mântuirii (2 Corinteni 6:2) și toți cei ce Îl cheamă pe Domnul în ajutor, vor găsi refugiu în El, vor primi pacea Lui (Ioan 16:33) și vor avea viață veșnică (Ioan 3:16). Cum te va ziua judecății? Este Domnul refugiul tău?

Doamne, Tu ești refugiul meu!

Semne înfricoșătoare

Semne înfricoșătoare

Apocalipsa 6:12-17

Apocalipsa 6: 16-17: ,,Şi ziceau munţilor şi stâncilor: „Cădeţi peste noi, şi ascundeţi-ne de Faţa Celui ce şade pe scaunul de domnie şi de mânia Mielului; căci a venit ziua cea mare a mâniei Lui, şi cine poate sta în picioare?”

Pecetea a șasea ne duce cu gândul la imaginea sfârșitului. Intensitatea și magnitudinea semnelor au crescut într-o așa măsură încât universul întreg tremură. Ioan a văzut un mare cutremur de pământ. Ce îți spune un cutremur de pământ? Judecata lui Dumnezeu? Te înfricoșează scena descrisă în aceste versete?

Cutremurul de pământ pe care l-a văzut Ioan a fost urmat de întuneric. Luna s-a prefăcut în sânge, soarele s-a făcut negru, stelele au căzut din cer pe pământ și cerul s-a strâns ca o carte de piele pe care o faci sul. Această prezentare (figurativ sau literar) ne arată o catastrofă majoră și un necaz anormal peste pământ. Sfințenia lui Dumnezeu este demonstrată prin puterea Lui asupra naturii, care va aduce un haos și o confuzie, o agitație și o turbulență de nedescris. Toate acestea vor însoți judecata lui Dumnezeu asupra răului. Păcatul a afectat creația întreagă a Domnului (Isaia 34:4; 24:18-19; Ezechiel 38:19-20; Ioel 2:10; 2:30-31; Ieremia 4: 23-26).

Ce știi despre ziua cea mare a mâniei lui Dumnezeu? Ioan listează toate categoriile din societatea umană: împăraţii pământului, domnitorii, căpitanii oştilor, cei bogaţi şi cei puternici, toţi robii şi toţi oamenii slobozi, care vor fi terorizați de ceea ce se va întâmpla. Ei se vor ascunde în peşteri şi în stâncile munţilor. Vor căuta locuri unde să se adăpostească. Vor vorbi cu munții și cu stâncile și vor fi gata să fie omorâți și striviți. Vor căuta să se ascundă de fața Domnului, de Cel ce șade pe scaunul de domnie. Este tristă această descriere, pentru că deși panica i-a cuprins pe locuitorii pământului, ei nu caută ajutor de la Domnul prin pocăință și credință, ci aleargă să găsească refugiu în munți și stânci.

Toți cei ce întorc spatele lui Dumnezeu cheamă stâncile să cadă peste ei ca să-i acopere și să nu fie posibil să vadă fața Domnului, sfințenia și dreptatea Lui. Judecata lui Dumnezeu împotriva necredincioșilor va fi așa de grozavă, că cei ce se ascund de frica Domnului vor spune: ,,Cine poate sta în picioare?” Nimeni!!! Singurul fel în care cineva poate sta în picioare în prezența Dumnezeului cel Sfânt, este primirea, acceptarea neprihănirii lui Hristos. Nu sunt aceste judecăți înfricoșătoare destul de puternice să ne determine să ne pocăim și să ne întoarcem la Dumnezeu cu toată inima?! Din nefericire, cartea Apocalipsa ne dezvăluie adâncimea răzvrătirii omului, care preferă mai degrabă să refuze oferta lui Dumnezeu și să-și urmeze calea plăcerilor de o clipă a păcatului. Lumea și cu poftele ei vor lovi cu teroare în inimile păcătoșilor și ziua mâniei Domnului îi va găsi nepregătiți.

Cum poate Mielul lui Dumnezeu să fie plin de mânie? De obicei mieii sunt blânzi, dar aici Mielul lui Dumnezeu Își descoperă mânia împotriva tuturor celor ce au refuzat harul Lui. Mânia Lui este o dorință sfântă de a opri răul și o acțiune de dreptate, așa încât sfințenia să triumfe. Dumnezeu este sfânt, plin de dragoste, dar și drept. Domnul Isus este și Jertfa pentru păcat (pentru cei ce se pocăiesc), dar și Judecătorul (pentru cei ce refuză pocăința).

Doamne, Îți mulțumesc pentru harul Tău!

Închinarea față de Dumnezeu

Închinarea față de Dumnezeu

Apocalipsa 4:8b-11

Apocalipsa 4:11:  „Vrednic eşti Doamne şi Dumnezeul nostru, să primeşti slava, cinstea şi puterea, căci Tu ai făcut toate lucrurile, şi prin voia Ta stau în fiinţă şi au fost făcute!”

Glorie, onoare și mulțumiri să-I fie aduse Celui ce veșnic stă pe tron și domnește cu dreptate! Noi Îi dăm slavă Domnului când recunoaștem domnia Lui și când vestim bunătatea Lui. Noi Îi dăm slavă Domnului când ne închinăm cu reverență, când recunoaștem autoritatea Lui, când ne supunem Legilor Lui, când ne pocăim de păcatele noastre și când ascultăm de Cuvântul Lui. Dumnezeu este glorificat când poporul Lui susține cauza Lui în lume. Dumnezeu este onorat atunci când de bunăvoie și cu bucurie, petrecem timp în Cuvânt și rugăciune. Ți se pare că ești datoare să faci anumite lucruri pentru Dumnezeu sau din dragoste Îl slujești în fiecare zi? Cum te bucuri în prezența Domnului?

            Mulțumirea este o recunoștință activă față de Dumnezeu, pentru tot ceea ce face. Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul și Dumnezeu Duhul Sfânt merită închinarea noastră. Câtă mulțumire este în inima ta? Cât de recunoscătoare Îi ești Domnului pentru tot ceea ce a făcut în viața ta?

Te impresionează postura celor 24 de bătrâni? Când a fost ultima dată când ai căzut cu fața la pământ în închinare înaintea Celui Sfânt? Supunerea și închinarea celor 24 de bătrâni ne învață care trebuie să fie atitudinea noastră față de Cel ce stă pe tron. A cădea cu fața la pământ înaintea lui Dumnezeu este mult mai mult decât o poziție fizică. Recunoașterea măreției lui Dumnezeu nu ne dă o altă alternativă decât smerenia înaintea Celui ce este vrednic de adorare. A te pleca înaintea
Domnului înseamnă a părăsi mândria. Lauda la adresa lui Dumnezeu nu este un obicei sau un incident, ci este punctul central în viața celui credincios.

Închinarea înaintea lui Dumnezeu este recunoașterea faptului că Dumnezeu este totul și eu sunt nimic. Suntem într-o totală dependență de El. El este tot ceea ce noi nu suntem și are tot ceea ce noi nu avem. Ce este închinarea pentru tine? O transformare în toate domeniile vieții? Închinarea este o predare continuă, o practică de fiecare zi. Creștinii se închină atunci când se adună și cântă laudele lui Dumnezeu, citesc Cuvântul, se roagă și trăiesc în ascultare de Domnul.

Doamne, inima mea este plină de mulțumire pentru tot ce faci în viața mea!

Dacă Dumnezeu este bun, de ce permite suferința?

Multe dintre noi avem această întrebare. Crucea lui Hristos ne ajută să începem să înțelegem răspunsul lui Dumnezeu la problema suferinței. Pe cruce, Domnul Isus a suferit fizic, mental, emoțional, spiritual, la intensitate maximă.

Evrei 2:9: ,,Dar pe Acela care a fost făcut „pentru puţină vreme mai pe jos decât îngerii” adică pe Isus, Îl vedem „încununat cu slavă şi cu cinste” din pricina morţii pe care a suferit-o; pentruca, prin harul lui Dumnezeu, El să guste moartea pentru toţi.
10  Se cuvenea, în adevăr, ca Acela pentru care şi prin care sunt toate, şi care voia să ducă pe mulţi fii la slavă, să desăvârşească, prin suferinţe, pe Căpetenia mântuirii lor.
11  Căci Cel ce sfinţeşte şi cei ce Sunt sfinţiţi, sunt dintr-unul. De aceea, Lui nu-I este ruşine să-i numească „fraţi”
12  când zice: „Voi vesti Numele Tău fraţilor Mei; Îţi voi cânta lauda în mijlocul adunării.”
13  Şi iarăşi: „Îmi voi pune încrederea în El.” Şi în alt loc: „Iată-Mă, Eu şi copiii pe care Mi i-a dat Dumnezeu!”
14  Astfel, deci, deoarece copiii sunt părtaşi sângelui şi cărnii, tot aşa şi El Însuşi a fost deopotrivă părtaş la ele, pentruca, prin moarte, să nimicească pe cel ce are puterea morţii, adică pe diavolul,
15  şi să izbăvească pe toţi aceia, care prin frica morţii erau supuşi robiei toată viaţa lor.
16  Căci negreşit, nu în ajutorul îngerilor vine El, ci în ajutorul seminţei lui Avraam.
17  Prin urmare, a trebuit să Se asemene fraţilor Săi în toate lucrurile, ca să poată fi, în ce priveşte legăturile cu Dumnezeu, un mare preot milos şi vrednic de încredere, ca să facă ispăşire pentru păcatele norodului.
18  Şi prin faptul că El Însuşi a fost ispitit în ceea ce a suferit, poate să vină în ajutorul celor ce Sunt ispitiţi.

Choices

How many decisions/choices have we already made this morning? There are choices in our life that make a difference.
There is no choice more life altering than whether or not we believe in Jesus. To accept or reject Jesus is a monumental decision and has eternal consequences: eternal life or eternal separation from God.
We are responsible for our choices.
Lord, help me make the right choices every moment.

Change if …

What might change in your home or workplace if you asked God to help you love others and obey Him fully, regardless of your circumstances?

Will you …?

Will you respond to  Jesus’ self-sacrificing love, showing His love and living in His will, instead of trying to fight against Him in confusion concerning His purpose?

The world is broken and unfair. What God considers good and wise, the world considers foolish.  This means conflict for the believer.

Will your light shine in the darkness and bring  glory to God?

Will you deliberately choose to be conformed to His likeness by submitting to the circumstances of God’s choice for you?

God holds us responsible for our choices but sovereignly accomplishes His purposes.

What choices did you make this week because you chose to listen to Jesus?

Mândrie sau smerenie? 20

20. Doamne, vreau să fiu smerită. Te rog să mă ierți și să mă izbăvești de mândrie. Schimbă viața mea. Recunosc că mă lupt cu unele atitudini descrise mai jos, dar doresc din toată inima să fiu smerită. Doamne, iartă-mă că am fost mândră de ceea ce am făcut. Iartă-mă pentru dorința mea de a fi apreciată și observată pentru lucrarea făcută. O, ce mare nevoie am de Tine! Ajută-mă să mă smeresc în toate domeniile vieții, ca Tu să fii onorat și Numelui Tăi să i se aducă slavă.

Mândrie sau smerenie? 19

19. Ferice de cei smeriți care recunosc că sunt nimic fără harul Domnului! Smerenia este binecuvântare și aduce binecuvântări. Smerenia ne ține aproape de Domnul. Smerenia ne crește capacitatea de a iubi și a ne închina.