crucea lui Hristos

Crucea lui Hristos are putere de eliberare din orice robie. Totuși, trebuie să ne luptăm ca să fim eliberate din robie. Bătălia este spirituală, căci dorințele noastre nu sunt numai fizice. Chiar dacă este o dependență de alcool sau medicamente, televiziune sau jocuri electronice, sau orice altceva, noi avem o problemă mult mai adâncă. Nu avem doar o problemă emoțională, ci una spirituală. Se întâmplă uneori că rezistăm pentru o perioadă de timp și apoi cădem din nou. Credem că umblăm în victorie și apoi realizăm că neputința ne învinge. Doar un moment în care nu veghem (o relație care ne ispitește, o confuzie, o dezamăgire, o frustrare) ne este de ajuns ca să ajungem să ne dorim să murim. Parcă nu mai putem duce bătăliile vieții. Parcă nu mai vrem să trăim învinse. Vrem să murim. De fapt asta trebuie să facem, dar nu moartea fizică, ci moartea de sine. Ajungem la un punct în care realizăm că fără Hristos nu putem trăi. Trebuie să învățăm să gândim și să trăim.

Opriţi-vă, harfe, chimvale, timpane,
Tăcere deplină în ceruri să fie!
Se roagă-n Jilava, cuprinsă-n prigoane,
Şi-n lanţuri, o oaste de sfinţi pe sub glie…

Iubitule David, opreşte-ţi cântarea!
Tu, Moise, stai şi ascultă o clipă!
Cu sunet de bucium sfidând închisoarea,
O rugă din umbrele reci se-nfiripă…

Mai sunt melodii care vin din canale,
Şi temniţe-adânci cu pereţi care cântă,
Bătăi de ciocan ce se schimbă-n urale,
Şi lanţuri ce spun o istorie sfântă.

Tăcere! În ceruri se face tăcere!
Se-aud rugăciuni şi cântări ce palpită
Din locul de beznă, de chin şi durere:
Se roagă Biserica sfântă unită.

Şi fiii lui Core-au lăsat să-amuţească
În ceruri a treptelor dulce cântare:
Se-aude o doină acum, românească,
O rugă venind din necazul cel mare!

By Valentin Popovici

Crucea lui Hristos

Crucea este, inima contradictiilor si ciocnirilor cosmice. “Crucea este un paradox”…. bratele ei se intind liber in cele patru vanturi, imbratisand Universul, fara ca sa isi schimbe forma sau centrul.

Crucea este simbolul mangaierii si sperantei noastre la incrucisarea drumurilor vietii.

Crucea este imaginea omului cu bratele intinse in gestul eliberarii si al rastignirii fata de tot si toate, simbolul robiei voluntare in alegerea Stapanului.

Crucea, este rana mortala a domniilor Intunerecului, pe care Isus le-a dezbracat de putere lor acceptand suferinta si le-a facut de rasul si ocara Lumilor Lui Dumnezeu (Coloseni 2:15) . Iata de ce nu omul orchestreaza razboiul impotriva Crucii lui Hristos, el este doar un mercenar.

De 2000 de ani, ca si astazi, Crucea lui Hristos este “o nebunuie, pentru cei care sunt pe calea pierzarii, dar pentru noi, credincioşii, ea este puterea Lui Dumnezeu“ (1Corinteni 1:18).

Kierkegard, filosoful danez, declara clipa singura realitate a vietii; el imagineaza clipa ca si (o cruce) “strapungerea verticala a liniei orizontale si continuă a timpului”. Clipa este o smulgere o ţâşnire din obisnuitul lucrurilor, spre Dumnezeu.

Astazi “este vremea potrivita,… este ziua cercetarii” . Destinul nostru veşnic, mantuirea noastra, depinde de “o clipa”, de o smulgere din obisnuitul si firescul lucrurilor, o ţâşnire catre Tatal Luminii, fauritorul Mântuirii noastre prin Crucea lui Hristos, Domnul nostru. (fg) Florian Guler