A mulţumit lui Dumnezeu

Ioan 6:1-15

*

Ioan 6:11a

„Isus a luat

pâinile,

a mulţumit

lui Dumnezeu…“

 *

Domnul Isus a mulţumit pentru mâncare.

Învaţă să mulţumeşti pentru mâncare. În povestirea noastră, masa nu a fost întinsă şi nimeni nu s-a plâns de meniu sau de felul în care au fost serviţi. Nimeni n-a vorbit de rău pe cei ce au slujit ci doar atât: „au mâncat şi s-au săturat.“ Au fost la mâncare în jur de cinci mii de bărbaţi, adară de femei şi copii, şi au fost ordonaţi, aşezaţi şi disciplinaţi.

În unele case timpul la masă nu este un timp plăcut. Unul sare să ia primul, altul face figuri că nu-i place mâncarea, altul se ridică de la masă sau face alte lucruri.

Povestea noastră ne ajută să facem câţiva paşi.

Trebuie să plănuim. Băieţelul din povestire a venit pregătit, a adus mâncarea.

Trebuie să avem un loc (la masă, nu în pat, nu la televizor) pregătit (farfurii, şerveţele, tacâmuri, pahare).

Trebuie să stăm pe scaun (nu în picioare, într-un picior, nu culcat), fiecare la locul lui.

Trebuie să mulţumim Domnului pentru mâncare. Prin aceasta recunoaştem că toate lucrurile vin de la Dumnezeu şi El este Musafirul nostru nevăzut la masă.

Împărţirea mâncării se face în mod ordonat. Este bine să ne respectăm la masă. Dacă nu suntem serviţi şi avem ocazia ca noi să ne punem în farfurie, trebuie să avem grijă să nu umplem farfuriile cu mâncare pe care n-o putem consuma.

După mâncare trebuie strânsă masa şi făcut curăţenie. Dacă se poate, să ajute toată lumea sau pe rând.

Nimeni nu se ridică de la masă să facă altceva decât după terminarea mesei.

Timpul la masă trebuie să fie plăcut. Copiii trebuie să înveţe, ei nu ştiu cum să se poarte. Bunele maniere spun ceva despre Dumnezeul nostru.

Cum mulţumeşti tu pentru mâncare?

 

Domnul să fie la masa ta şi să binecuvânteze darurile de mâncare!