Voi umbla smerit

18 juneIsaia 39-39

Isaia 38:15b

„Acum

voi umbla smerit

până

la

capătul anilor mei.”

*

Mândrie sau umilinţă?

Ezechia a avut un musafir foarte important şi a vrut să-l impresioneze lăudându-se cu bogăţiile lui. Isaia nu s-a bucurat şi i-a spus răspunsul Domnului faţă de lipsa lui de discreţie: poporul „musafirului important” va veni şi va distruge ţara lui Ezechia. Răspunsul lui Ezechia este şocant. El zice: „Cuvântul Domnului este bun”. Pare să fie mulţumit că în vremea lui va fi pace iar după el,…potopul. Mândria spune: mie să-mi fie bine, ce va fi după mine, nu mă interesează.

Ai făcut şi tu o promisiune că vei umbla smerită cu Dumnezeul tău până la capătul anilor tăi? Cum continui să trăieşti viaţa pe care ai primit-o de la Domnul? Cum te rogi pentru sfârşitul vieţii tale aici pe pământ?

Sfârşitul lui Ezechia este trist. Dumnezeu i-a mai dat cincisprezece ani să trăiască şi el a uitat minunile lui Dumnezeu şi promisiunea lui că va lăuda pe Domnul până la sfârşit.

Cred că Ezechia a fost singurul om care a cunoscut anul morţii lui (cincisprezece ani de la boala lui). Ezechia şi-a mutat ochii de la Dumnezeu, la el însuşi, şi a pierdut perspectiva corectă.

Dacă atenţia mea este la mine, şi nu la Domnul, mă îndrept spre calea căderii, calea păcatului. Unde este ţinta ta? Ţi-ai pierdut perspectiva corectă? Unde se uită ochii tăi?

Unde este atenţia ta? La tine sau la Domnul?

Este lipsă de discreţie în viaţa ta? Te lauzi cu ceea ce ai? Vorbeşti mult despre tine? Vorbeşti despre lucruri intime în public? Publici secretele altora?

Protejează familia ta. Nimeni nu poate să te ajute, numai Dumnezeu. Dacă soţul sau copilul tău nu ascultă de Domnul, nu va asculta nici de părinţi, nici de păstor, nici de alţii. Roagă-te pentru ei.

Dacă suntem indiscrete, vom suferi. Sunt urmări pentru indiscreţia noastră.

Eşti tentată să te prezinţi pe tine în loc să-L prezinţi pe Dumnezeu?

Promovarea sinelui nu este niciodată calea păcii şi siguranţei.

Iubirea de sine este mândrie.

Care calităţi ale lui Ezechia ai vrea să le ai şi care nu ai dori să le ai?

Viaţa omului este plină de crize. Unde alergi în crizele din viaţa ta?

Dumnezeu este singura speranţă. Nădăjduiesc să alergi la El.

Cum vei demonstra încrederea ta în Domnul într-o situaţie dificilă?

Doamne, vin cu inima mea înaintea Ta, căci doresc să am o inimă curată în care locuieşte smerenia. Mărturisesc că sunt mândră de multe ori şi mă lupt cu acest păcat ca să nu stăpânească peste mine. Descopere-mi când sunt în pericol sau vinovată ca să îmi cer iertare şi să mă pocăiesc. Te rog ajută-mă prin puterea Ta să biruiesc mândria şi să trăiesc smerită cu Dumnezeul meu.

 

Doamne, dă-mi o inimă smerită!

 

A mulţumit lui Dumnezeu

Ioan 6:1-15

*

Ioan 6:11a

„Isus a luat

pâinile,

a mulţumit

lui Dumnezeu…“

 *

Domnul Isus a mulţumit pentru mâncare.

Învaţă să mulţumeşti pentru mâncare. În povestirea noastră, masa nu a fost întinsă şi nimeni nu s-a plâns de meniu sau de felul în care au fost serviţi. Nimeni n-a vorbit de rău pe cei ce au slujit ci doar atât: „au mâncat şi s-au săturat.“ Au fost la mâncare în jur de cinci mii de bărbaţi, adară de femei şi copii, şi au fost ordonaţi, aşezaţi şi disciplinaţi.

În unele case timpul la masă nu este un timp plăcut. Unul sare să ia primul, altul face figuri că nu-i place mâncarea, altul se ridică de la masă sau face alte lucruri.

Povestea noastră ne ajută să facem câţiva paşi.

Trebuie să plănuim. Băieţelul din povestire a venit pregătit, a adus mâncarea.

Trebuie să avem un loc (la masă, nu în pat, nu la televizor) pregătit (farfurii, şerveţele, tacâmuri, pahare).

Trebuie să stăm pe scaun (nu în picioare, într-un picior, nu culcat), fiecare la locul lui.

Trebuie să mulţumim Domnului pentru mâncare. Prin aceasta recunoaştem că toate lucrurile vin de la Dumnezeu şi El este Musafirul nostru nevăzut la masă.

Împărţirea mâncării se face în mod ordonat. Este bine să ne respectăm la masă. Dacă nu suntem serviţi şi avem ocazia ca noi să ne punem în farfurie, trebuie să avem grijă să nu umplem farfuriile cu mâncare pe care n-o putem consuma.

După mâncare trebuie strânsă masa şi făcut curăţenie. Dacă se poate, să ajute toată lumea sau pe rând.

Nimeni nu se ridică de la masă să facă altceva decât după terminarea mesei.

Timpul la masă trebuie să fie plăcut. Copiii trebuie să înveţe, ei nu ştiu cum să se poarte. Bunele maniere spun ceva despre Dumnezeul nostru.

Cum mulţumeşti tu pentru mâncare?

 

Domnul să fie la masa ta şi să binecuvânteze darurile de mâncare!