Nu te depărta

shFaptele Apostolilor 1:1-11

Faptele Apostolilor 1:4b ,,Să nu se depărteze de Ierusalim, ci să aştepte acolo făgăduinţa Tatălui „pe care” le-a zis El „aţi auzit-o de la Mine.”

Ucenicii au fost oameni simpli, fricoşi, slabi, nu mulţi învăţaţi, nu mulţi seminarişti, nici preoţi, dar Dumnezeu i-a împuternicit pentru lucrarea Lui. Nu s-au depărtat de Ierusalim ci au aşteptat făgăduiţa Tatălui.

Dumnezeu este gata şi astăzi să împuternicească pe credincioşi pentru lucrare.

Ceri tu puterea Lui în ceea ce faci?

Ce îţi cere ţie Domnul să faci?

Îţi cere Domnul să ajuţi la şcoala duminicală? Sau să te rogi?

Îţi cere Domnul să faci pace într-o relaţie grea?

Îţi cere Domnul să ierţi pe cineva care a greşit într-un mod foarte grav faţă de tine? Îţi cere Domnul să iubeşti pe soţul tău care îţi face viaţa grea?

Îţi cere Domnul să dai din pâinea ta celor ce nu au?

Îţi cere Domnul să vorbeşti Cuvântul Lui?

Care este răspunsul tău?

Crezi că eşti nepregătită?

Te gândeşti la ceea ce poţi tu sau la ceea ce poate face Domnul?

Doamne, eu sunt o femeie simplă, nepregătită de multe ori pentru lucrarea la care Tu mă chemi. Vreau să mă rog mai mult, să fac pace cu toată lumea, să iubesc pe soţul meu, să respect pe cei din jur, să dau din pâinea mea celor ce nu au, să spun Cuvântul Tău altora. Nu mă depărtez de cei ce aşteaptă făgăduinţa Ta. Aştept prezenţa şi puterea Duhului Sfânt în inima şi viaţa mea.

 

Nu te depărta de cei ce caută şi aşteaptă făgăduinţa Tatălui!

Advertisement

Cel ce se teme de Cuvântul Meu

isaia 66,2*

Isaia 66:1-16

Isaia 66:2b „Iată spre cine Îmi voi îndrepta privirile: spre cel ce suferă şi are duhul mâhnit, spre cel ce se teme de Cuvântul Meu.”

*

Care este adevărul pe care putem să-l vedem în versetul 1?

Domnul vorbeşte, toate lucrurile sunt ale Lui, totul Îi aparţine, El domneşte peste tot şi peste toate, El este prezent peste tot; nu are nevoie de nimic, mărimea Lui nu poate fi cuprinsă (scaunul Lui de domnie e în cer, iar pământul este aşternutul picioarelor Lui).

Ce înseamnă să fii smerit şi să ai un duh mâhnit? Când recunoaştem că talentele, darurile, averile etc., vin de la Domnul, recunoaştem cine este în control. Ne uităm la El pentru călăuzire în fiecare lucru din viaţa noastră. Suferinţa aduce durere şi mâhnire în viaţa noastră, dar Domnul ne spune să nădăjduim în El când ne este duhul mâhnit. Cum recunoşti tu că totul vine de la Domnul în viaţa ta? Ce faci când îţi este duhul mâhnit şi inima zdrobită? Cum Îl laşi pe Domnul să te mângâie în suferinţa ta? Este inima ta deschisă spre El ca să-L asculţi chiar şi în cea mai grea suferinţă?

Ce înseamnă să te temi (să tremuri) la Cuvântul Domnului? Recunoşti tu când eşti greşită?

Care este respectul pe care-l dai Cuvântului lui Dumnezeu? Este reverenţă faţă de Cuvântul Domnului în inima ta? În casa ta? În biserica ta?

Cum respectăm poruncile Domnului? Cu o teamă sfântă? Faptul că avem biblii peste tot, oare ne împinge la uşurătate faţă de Cuvântul Domnului? Cât de important este Cuvântul Domnului pentru cel smerit care se teme de Domnul? Cum ţi s-a cutremurat inima la citirea cărţii Isaia?

Cum arată omul care se cutremură la Cuvântul Domnului?

Dumnezeu îi binecuvântează pe cei smeriţi, pe cei cu duhul mâhnit care se tem de Domnul!

Doamne, mi s-a cutremurat inima la citirea acestei cărţi când am înţeles sfinţenia şi suveranitatea Ta. Îţi mulţumesc pentru că încă îmi vorbeşti, deşi eu sunt o păcătoasă şi de multe ori nu recunosc că totul vine de la Tine, că totul Îţi aparţine Ţie.

Cred că Tu nu ai nevoie de nimic. Tu eşti nemărginit de mare. Nu Te pot cuprinde cu mintea mea. Mă smeresc înaintea Ta şi vreau să tremur la Cuvântul Tău, recunoscând puterea Ta. Am un respect deosebit faţă de Cuvântul Tău care este puterea şi viaţa mea.

 Cuvântul Tău este bucuria inimii mele!

 

Lutul şi Olarul

1 olarul*

Isaia 45:8-13

Isaia 45:9b

„Oare lutul zice el celui ce-l făţuieste: Ce faci?”

*

Cine se ceartă cu Dumnezeu? Care sunt subiectele de ceartă?

Vai de cei ce întreabă pe Domnul „ce faci?”!

Vai de cei ce se ceartă cu părinţii!

Vai de cei ce pun întrebări lui Dumnezeu ca să-L tragă la socoteală despre ceea ce face.

Vai de cei ce se ceartă cu Făcătorul lor!

Cred că oamenii s-au certat cu Dumnezeu pentru alegerea lui Cir. De ce a fost ales împăratul păgân Cir, ca răscumpărător pentru poporul Israel (v.13)?

Dumnezeu dă răspunsuri la întrebările oamenilor. Ce înveţi tu despre Dumnezeu din răspunsurile Lui? Răspunsul meu este: eu sunt lutul, iar El este Olarul! Care ar fi întrebările bune pe care putem să le punem lui Dumnezeu?

Sunt întrebări acceptabile şi întrebări inacceptabile?

Dacă suntem sinceri şi căutăm adevărul, dacă ne gândim şi ne rugăm pentru lumină în viaţa de credinţă, întrebările noastre ne ajută să-L descoperim pe Dumnezeu.

Dacă întrebările noastre Îl judecă pe Dumnezeu pentru ceea ce face El, nu sunt acceptabile.

Nu trebuie să punem la îndoială felul în care Dumnezeu alege să folosească oamenii în lucrare.

Nu putem să-L întrebăm pe Dumnezeu de ce lucrează aşa. Nu putem să-I spunem lui Dumnezeu ce are de făcut. Noi nu ştim mai bine ce are El de făcut şi pe cine să folosească (ca ajutor sau disciplină) în viaţa noastră. Trebuie să avem mai mult respect faţă de Dumnezeu.

Care sunt întrebările tale? Care întrebări te-ar ajuta să ai mai multă încredere în Dumnezeu?

Când ne îndoim de ceea ce face sau a făcut Dumnezeu, este greşit să punem întrebări.

Când ne îndoim de ceea ce facem sau am făcut noi, uităm cine este Dumnezeu şi ce face El. Noi niciodată nu Îl vom înţelege pe deplin pe Dumnezeu pentru că suntem limitaţi.

Uneori este greu să ducem informaţia de la minte la inimă.

Dumnezeu are tot dreptul să ducă la îndeplinire voia Lui, pentru că voia Lui este bună, plăcută şi desăvârşită, chiar dacă noi nu vedem.

În care domeniu din viaţa ta cauţi voia ta şi neglijezi voia Domnului?

Doamne, Te rog să mă ajuţi să nu mă îndoiesc când e greu în viaţă, ci să cred că Tu m-ai făcut, Tu eşti Creatorul, Tu eşti Tatăl meu şi cunoşti totul despre mine şi problemele mele. Te rog să mă ierţi pentru întrebările mele greşite şi pentru atitudinea mea rea faţă de disciplina Ta. Vreau să am respect faţă de Tine indiferent de ceea ce Tu trimiţi în viaţa mea.

Mulţumesc pentru iertare şi ajutor. Tu mă eliberezi de ceartă şi îndoială. Mulţumesc că mă ajuţi să înţeleg şi cu inima nu numai cu mintea. Cred că voia Ta este cea mai bună şi de aceea o caut.

 

Doamne, păzeşte inima mea de îndoială şi ceartă!

 

Ţine minte!

111 vestescIsaia 42:1-44:23

Isaia 44:21a „Ţine minte aceste lucruri.”

*

Care este lucrul pe care-l ţii minte în ce priveşte viaţa ta de credinţă?

A deveni slujitor este singurul drum spre adevărata libertate.

Oamenii răscumpăraţi de Domnul, Îl glorifică printr-o slujire cu credincioşie şi printr-o închinare cu bucurie.

În contrast marcant cu împăratul Cir, Domnul Isus este blând. Oamenii nu se tem de El. Chiar şi fariseii sunt trataţi cu respect. Cei slabi sunt ajutaţi cu milă şi compasiune. Niciodată Domnul Isus nu stinge mucul care mai fumegă. El reaprinde credinţa celor ce este gata să se stingă.

Dumnezeu ne dă putere să biruim păcatul (temperamentul-mânia şi mândria). Nu ne lasă în întuneric. Ne duce pe un teren nou şi ne ţine de mână. Vrea să înţelegem că El este singura noastră speranţă, că El este singurul nostru Mântuitor.

Dumnezeu a vrut ca poporul Israel să fie o binecuvântare pentru toate naţiunile pământului. El vrea ca noi astăzi să fim o binecuvântare pentru cei din jurul nostru. Ce zic cei din jurul tău despre tine? Se bucură să stea lângă tine sau fug de tine? Ce spun oamenii despre Dumnezeul tău?

Dumnezeu a dat Legea poporului Israel, dar ei nu au ascultat de ea. Dumnezeu ne-a dat şi nouă Cuvântul Lui. Ce facem cu el? Faţă de care adevăr din Scriptură ai un ochi orb şi o ureche surdă? Totuşi, Dumnezeu este bun, chiar când noi nu ne pocăim. Ne trimite suferinţa ca să ne atragă atenţia, să ne amintească cui aparţinem.

Credinţa creşte mai mult prin suferinţă decât prin absenţa ei.

Uneori aducem mai multă glorie lui Dumnezeu prin suferinţă, pentru că ne încredem în El. Este o oportunitate mare ca alţii să vadă o mărturie vie şi să se întărească în credinţă. Noi experimentăm prezenţa lui Dumnezeu prin greutăţile vieţii care pot să mărească credinţa noastră. Gloria lui Dumnezeu se vede prin ceea ce suntem şi facem. Când Îl glorificăm pe Dumnezeu, îndreptăm atenţia altora spre atributele Lui. Către cine arată vorbele şi faptele mele? Către Dumnezeu sau departe de Dumnezeu?

Duhul Sfânt dă înviorare sufletului nostru. Idolatria cere mereu ceva de la noi, niciodată nu ne împlineşte, niciodată nu ne înviorează.

În faţa cui mă plec? În faţa idolatriei sau în prezenţa Duhului Sfânt?

Doamne, vreau să ţin minte că Tu eşti Răscumpărătorul meu. În fiecare zi mă întorc la Tine ca să primesc putere şi să mă bucur. Sunt fericită să stau de vorbă cu Tine şi să citesc Cuvântul Tău. Mulţumesc pentru Duhul Sfânt care aduce adevărata închinare şi adevărata libertate în viaţa mea.

 

Doamne, mulţumesc pentru înviorarea pe care o dă Duhul Sfânt inimii mele!

 

Ce este încrederea aceasta pe care te bizui?

8 iunieIsaia 36

Isaia 36:4b

„Ce este

încrederea aceasta

pe care

te bizui?”

 

Cine a fost Ezechia?

Ezechia a fost împăratul la Ierusalim. El s-a încrezut în Domnul şi a avut succes în lucrul lui. Sanherib, împăratul Asiriei, a cucerit cetăţile întărite ale lui Iuda şi voia să cucerească şi Ierusalimul. A încercat să înşele pe Ezechia spunând că nu are de ales decât să se predea. În vorbirea lui, Sanherib părea înţelept, dar nu era. Pe cine a atacat el de fapt? Pe Ezechia? Nu, ci pe Dumnezeu. A zis poporului: Nu vă încredeţi în Dumnezeu pentru ajutor, căci Dumnezeu mi-a zis să vin împotriva voastră şi să vă nimicesc. Acest lucru nu era adevărat. A mai zis: nu vă încredeţi în Ezechia, ci încredeţi-vă în mine căci vă ofer pacea; nu vă încredeţi în vorbele lui Ezechia care zice că Domnul va aduce izbăvire. Sanherib a vorbit despre Dumnezeu fără să aibă respect faţă de El. Vai de cei ce iau în deşert  (fără respect) Numele lui Dumnezeu!

Poporul a tăcut şi nu a răspuns trimişilor împăratului Sanherib.

Cum reuşeşte lumea astăzi, ca să ne întoarcă ochii de la încrederea noastră în promisiunile lui Dumnezeu, spre încrederea în promisiunile oamenilor?

Aşa se întâmplă şi astăzi, ca în trecut. Oamenii încep să creadă că ei au soluţii şi răspunsuri la problemele vieţii. Vrem şi noi uneori ca să fim importanţi, bogaţi, populari etc., ca şi alţii pe care îi vedem în lume. Alegem uneori ca să nu ne încredem în Domnul şi în planul Lui pentru viaţa noastră.

Cine te ameninţă pe tine? Te învinuieşte cineva? Învinuieşti tu pe cineva?

Cum te amăgeşte cineva cu vorbirea lui? Are propuneri de pace, dar o inimă rea?

Cine vorbeşte folosind Numele lui Dumnezeu fără respect?

Cunoşti oameni care batjocoresc Numele lui Dumnezeu?

Ai auzit vreodată pe cineva spunând: Încredeţi-vă în mine, nu în Dumnezeu?

Vrei ca oamenii să se încreadă în tine sau în Dumnezeu? Crezi că tu ai soluţiile cele mai bune? Îi chemi pe oameni la credinţa ta sau la credinţa în Dumnezeu?

Care este răspunsul tău când alţii te batjocoresc?

Doamne, ajută-mă să mă încred în Tine când sunt ameninţată de duşman. Nu mă lăsa să stau de vorbă cu duşmanul. Pune pe inima mea rugăciunea.

 

Doamne, fereşte-mi inima de confuzie

când sunt ameninţată de duşman!

 

În prezenţa TA

Isaia 6

Isaia 6:3b

*

„Sfânt,

sfânt,

sfânt

este Domnul oştirilor!”

 *

Doamne, vreau să stau în prezenţa sfinţeniei Tale ca să Te văd şi să recunosc păcatele mele pentru care să fiu iertată. În umilinţă vreau să recunosc că sunt pierdută fără de Tine. Mulţumesc că datorită Domnului Isus sunt iertată. El a murit pentru păcatele mele. Mulţumesc că îmi curăţeşti gura şi inima şi mă pregăteşti pentru lucrarea Ta.

Mulţumesc că mi Te descoperi, mă ierţi şi mă foloseşti în lucrarea Ta.

Mă bucur că am o viziune. Mă bucur că am iertarea Ta şi mi-ai dat o misiune.

Dumnezeul Cel sfânt, ne cheamă la o viaţă separată de lume şi în unitate cu El. El fixează standardul pentru gândirea noastră, pentru purtarea noastră, care este foarte diferit de standardele societăţii în care trăim.

Cine îţi fixează ţie standardele: Domnul sau societatea?

Recunoşti tu că Domnul împărăţeşte (este pe scaunul de domnie)?

Crezi că S-a dat o Jertfă pentru tine?

Dacă nu crezi, de ce nu crezi? Nu pierzi nimic, doar câştigi dacă alegi să crezi.

Dacă tu crezi, cum Îi mulţumeşti?

Chemarea lui Dumnezeu nu este numai pentru cei angajaţi de biserică sau pentru cei ce au o slujbă în biserică. Fiecare are o chemare! O viaţă pusă de o parte pentru Domnul, pentru gloria Lui, este chemarea fiecărui credincios.

Ce anume în viaţa ta trebuie curăţit ca să auzi chemarea Lui?

Cum este închinarea ta? Cum este cântarea ta? Cânţi Domnului sau cânţi despre Domnul?

Doamne, în închinarea mea ajută-mă să văd (recunosc) sfinţenia Ta, ca să mă închin cu umilinţă şi respect, cu bucurie şi în adevăr.

Doamne, umple inima mea cu cântare despre sfinţenia Ta!

Rugăciune pentru păstorul meu

Filipeni 1:3-7  ,,Mulţumesc Dumnezeului meu pentru toată aducerea aminte pe care o păstrez despre voi. În toate rugăciunile mele mă rog pentru voi toţi, cu bucurie pentru partea pe care o luaţi la Evanghelie, din cea dintâi zi până acum. Sunt încredinţat că Acela care a început în voi această bună lucrare, o va isprăvi până în ziua lui Isus Hristos. Este drept să gândesc astfel despre voi toţi, fiindcă vă port în inima mea.”

Doamne, mulţumesc pentru păstorul meu. El este darul Tău pentru mine şi pentru biserica mea. Dorinţa inimii mele este să-i fac bine şi nu rău, în fiecare zi a vieţii lui (Proverbe 31:12). De aceea vreau să mă rog pentru el şi să-l încurajez ori de câte ori am ocazia. Învaţă-mă cum să-l respect şi să-l susţin, descopere-mi nevoile lui pentru care să mă rog, căci vreau să caut pacea şi să păstrez unitatea Duhului în biserica noastră. Aminteşte-mi să-l binecuvântez acasă şi în public.

Te rog să binecuvântezi relaţia lui cu Tine. Ea să fie cea mai mare prioritate în viaţa lui.

Tată, Te rog dă-i putere păstorului meu să-şi facă ,,mult, mult, mult timp” să citească Biblia şi să se roage, în fiecare zi. Crează în el o foame şi o sete după Tine căci Tu eşti Pâinea vieţii care satură şi apa vieţii care stâmpără setea sufletească (Ioan 6:35).

Mulţumesc pentru relaţia lui cu toţi credincioşii. Descopere-i Tu nevoile celor credincioşi ca să-i slujească şi să fie model în ceea ce priveşte umblarea lui în ascultare de Tine. Ajută-l să ţină echilibru între dragoste, îndurare, judecată şi disciplină în biserica noastră.

Doamne, binecuvântează slujirea lui în biserică! Ajută-l să se pregătească serios (Cuvânt, post şi rugăciune) şi să trăiască ce spune sau cântă. Învaţă-l să trăiască în pace şi unitate cu toţi credincioşii, iubind şi iertând cu uşurinţă, clădind relaţii sănătoase cu toţi cei cu care colaborează în lucrare. Îmbracă-l Tu cu o inimă plină de îndurare, bunătate, smerenie,  blândeţe, îndelungă răbdare, dragoste şi pace (Coloseni 4:12-15).

Tată, binecuvântează mintea lui. Doamne, păzeşte-i mintea de minciunile celui rău. Dă-i discernământ spiritual ca să recunoască uşor ce nu vine de la Tine. Fereşte-l de confuzie, de îngrijorare, de gânduri negative care nu vin de la Tine (Filipeni 4:6-8). Fie ca el să aducă toate temerile lui înaintea Ta. Mă rog în Numele lui Isus ca frica să nu stăpânească peste păstorul meu. Binecuvântează-l cu un duh de putere, de dragoste şi de chibzuinţă (2 Timotei 1:7). Ajută-l să umble în adevăr şi să se încreadă în Tine. Binecuvântează-l cu un duh de pricepere şi înţelepciune, duh de sfat şi de  tărie, duh de cunoştinţă şi de frică de Domnul (Isaia 11:2).

Mă rog ca păstorul meu să aibă un scop clar în viaţă. Doamne, mă rog să audă chemarea Ta, să ştie cine este el şi la ce l-ai chemat Tu să facă (Efeseni 1:18). Ajută-l să aibă o umblare vrednică de chemarea pe care i-ai făcut-o. Fereşte-l de descurajare, dă-i răbdare, dorinţele lui să fie dorinţele Tale, să caute sfaturi de la Tine şi să Te audă când îi vorbeşti.

Tată, Te rog să binecuvântezi alegerile lui. Doamne, dă-i înţelepciune în fiecare decizie pe care o ia. Deschide-i ochii să vadă consecinţele alegerilor lui înainte de a le face. Pune sfătuitori buni în jurul lui. Sfătuieşte-l în timpul nopţii şi dă-i îndemnuri bune în inimă (Psalmul 16:7).

Tată, binecuvântează pe păstorul meu cu sănătate spirituală. Doamne, binecuvântează pe păstorul meu cu sănătate fizică. Fereşte-l de boală, infirmitate, accidente, cădere, slăbiciune. Dă-i un somn odihnitor (Psalmul 4:8). Dă-i o inimă tare care să nu cedeze. Dacă va ajunge bolnav, fii Medicul lui. Fă să răsară peste el lumina faţei Tale şi dă-i bucurie în inima lui (Psalmul 4:6-7) căci Tu eşti scutul lui, slava lui şi Tu îi înalţi capul (Psalmul 3:3).

Doamne, Te rog să pui protecţia Ta asupra păstorului meu. În călătorie fii alături de el. Tată, Te rog să-l păzeşti de cel rău prin puterea Numelui Tău (Ioan 17:12,15) şi să-l sfinţeşti prin adevărul Tău.

Doamne, Te rog să binecuvântezi pe păstorul meu în toate luptele lui. Tată, dă-i har să aştepte ajutorul Tău, să nu meargă singur (Isaia 40:31).

Tată, fie păstorul meu un om integru după standardul Tău! Ajută-l să stea drept într-o lume strâmbă, fără să cedeze la presiunile din jur. Fie dorinţa lui să asculte de vocea înţelepciunii, să trăiască în adevăr, să fie călăuzit de Duhul Sfânt. Păzeşte-l de înşelăciune şi minciună. Înconjoară-l cu bunătate şi credincioşie (Proverbe 3:3-4).

Doamne, mă rog ca păstorul meu să aibă o reputaţie bună şi să fie respectat în oraşul unde locuim. Păzeşte-l de cei ce se ridică împotriva lui. Păzeşte-l de proceduri legale, de hoţi şi tâlhari. Nu-l lăsa de ruşine niciodată (Psalm 71:1). Mă rog să fie cunoscut ca un om de bine, cinstit, de încredere şi smerit. Ascunde-l de sfaturile celui rău. Astupă gura bârfitorilor.

Doamne, mă rog ca păstorul meu să aibă priorităţi clare în viaţă. Tată, Te rog să-l ajuţi pe păstorul meu să Te aibă pe Tine ca prima prioritate în viaţă (Matei 6:33) şi să se încreadă în Tine pentru toate nevoile lui, crezând promisiunile Tale care sunt ,,DA şi AMIN”.

Doamne, binecuvântează-l pe păstorul meu în toate relaţiile lui. Tată, mă rog să-i dai prieteni înţelepţi care au o influenţă bună asupra lui. Te rog să-l ajuţi să aibă relaţii bune cu toţi credincioşii, cu vecinii şi toţi ceilalţi din jur. Învaţă-l să trăiască în pace cu toţi oamenii şi să ierte cu uşurinţă.

Doamne, eliberează-l pe păstorul meu de toate poverile trecutului. Tată, eliberează-l de amintirile rele sau dureroase ale trecutului (din viaţa lui sau din viaţa credincioşilor). Descoperă-i lucruri noi. Opreşte vocile trecutului. Vindecă rănile lui (Psalm 147:3). Înviorează-i sufletul (Psalmul 23:3).

Doamne, binecuvântează atitudinile lui. Tată, binecuvântează pe păstorul meu cu dragoste, bucurie, linişte şi pace. Fereşte-l de egoism şi ajută-l să accepte ce trimiţi Tu în viaţa lui cu respect. Ajută-l să-şi poarte poverile cu demnitate. Eliberează-l de îngrijorare, anxietate, tulburare, presiune. Pune mulţumirea pe buzele lui (Filipeni 4:11). Pune zâmbetul pe buzele lui. Unge-l cu untdelemnul bucuriei (Isaia 61:3). Ajută-l să rămână sub controlul Duhului Sfânt nu controlat de emoţiile lui.

Tată, mă rog ca păstorul meu să umble în adevăr. Doamne, condu paşii lui ca să umble în prezenţa Ta. Zideşte în el o inimă curată, pune în el un duh nou şi statornic şi nu lua de la el Duhul Tău cel Sfânt (Psalmul 51:10-11).

Doamne, binecuvântează vorbirea păstorului meu. Tată, cer protecţia Ta asupra gurii lui. Binecuvântează-l cu o vorbire care aduce zidire sufletească, pace, încurajare şi viaţă. Dă-i o inimă smerită (Proverbe 15:33). Fă-l să iubească închinarea care aduce transformare şi putere. Dă-i o inimă care tânjeşte după Tine (Psalmul 119:81). Învaţă-l Tu cum să vestească şi să proclame Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos. Umple-l de puterea Duhului Sfânt ori de câte ori îşi deschide gura să vestească Împărăţia Celui ce ne-a scos din întuneric la lumina Sa cea minunată. Dă-i ungerea divină ca să facă lucrarea Ta cu puterea Ta care aduce schimbare în vieţile celor ce cred şi  înviorare tuturor celor ce aud mesajul răscumpărării sufletelor care-L caută pe Domnul.

Tată, păstrează-l pe păstorul meu în credinţa cea adevărată. Mă rog pentru credinţa lui ca să fie bazată pe Cuvântul Tău nu pe cuvântul oamenilor. Vorbeşte-i prin Cuvânt şi prin Duhul Sfânt descopere-i adevărul şi credinţa curată. Doamne, măreşte credinţa lui. Ajută-l să trăiască prin credinţă (Romani 1:17) nu prin vedere.

Doamne, binecuvântează viitorul lui. Tată, dă păstorului meu o viziune clară în ceea ce priveşte viitorul. Ajută-l să-Ţi înţeleagă planurile. Umple-l de înţelepciune şi pricepere în orice cunoştinţă şi lucru bun. Învaţă-l cum să investească în viitor. Ajută-l să aducă roadă şi la bătrâneţe (Psalmul 92:14) şi să-şi sfârşească cu bucurie lucrarea pe care Tu i-ai dat-o aici pe pământ, ca într-o zi să poată spune:  „M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credinţa. De acum mă aşteaptă cununa neprihănirii, pe care mi-o va da în ziua aceea Domnul, Judecătorul cel drept. Şi nu numai mie, ci şi tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui” (2 Timotei 4:7-8). Până atunci Te rog să îl umpli de toată bucuria şi pacea pe care o dă credinţa ca prin puterea Duhului Sfânt să fie tare în nădejde (Romani 15:13).

„Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit!” Iacov 5:14b

Slujeşti cu bucurie?

Ioan 13

Ioan 13:5

„Isus a turnat apă într-un

lighean şi a început să spele

picioarele ucenicilor

şi să le şteargă

cu ştergarul cu care S-a încins.“

*

Domnul Isus a spălat picioarele ucenicilor cu bucurie.

Domnul a dat acest privilegiu părinţilor: să ajute copiii să experimenteze bucurie în slujirea, servirea altora cu o atitudine de umilinţă şi respect. Nu este un impuls natural pentru un copil ca să-i ajute pe alţii. Dă-i ocazii să ajute pe alţii cât poţi de repede. Creşte-i treptat responsabilităţile în casă.

Învaţă-l cum se fac lucrurile, deoarece el nu ştie. Nu uita că vrei să-l înveţi să slujească cu bucurie, nu vrei să pui poveri pe umerii lui. Copilul observă o atitudine egoistă la părinţi şi începe să se plângă, să fie dezinteresat şi nu mai cooperează cu tine. Păzeşte-te de pornirea ta de a face din nou lucrurile făcute de copil. Nu trebuie să fie perfecte sau cum faci tu. Mai degrabă laudă-l că este un ajutor bun.

Fiind blândă cu observaţiile vei încuraja eforturile copilului. Prin practicare îşi va dezvolta aptitudinile.

Cântă cu copilul tău când lucraţi împreună şi vorbeşte cu el despre anumite nevoi. Lucraţi cu bucurie. Roagă-te ca el să observe nevoile altora. Laudă-l când are o iniţiativă bună.

Un copil care învaţă să vadă nevoile altora şi îşi foloseşte responsabil calităţile, deprinderile şi ştiinţa lui, este o plăcere pentru Dumnezeu, pentru părinţi, pentru alţii şi pentru el.

Domnul să te binecuvânteze cu bucurie în slujirea ta!

A mulţumit lui Dumnezeu

Ioan 6:1-15

*

Ioan 6:11a

„Isus a luat

pâinile,

a mulţumit

lui Dumnezeu…“

 *

Domnul Isus a mulţumit pentru mâncare.

Învaţă să mulţumeşti pentru mâncare. În povestirea noastră, masa nu a fost întinsă şi nimeni nu s-a plâns de meniu sau de felul în care au fost serviţi. Nimeni n-a vorbit de rău pe cei ce au slujit ci doar atât: „au mâncat şi s-au săturat.“ Au fost la mâncare în jur de cinci mii de bărbaţi, adară de femei şi copii, şi au fost ordonaţi, aşezaţi şi disciplinaţi.

În unele case timpul la masă nu este un timp plăcut. Unul sare să ia primul, altul face figuri că nu-i place mâncarea, altul se ridică de la masă sau face alte lucruri.

Povestea noastră ne ajută să facem câţiva paşi.

Trebuie să plănuim. Băieţelul din povestire a venit pregătit, a adus mâncarea.

Trebuie să avem un loc (la masă, nu în pat, nu la televizor) pregătit (farfurii, şerveţele, tacâmuri, pahare).

Trebuie să stăm pe scaun (nu în picioare, într-un picior, nu culcat), fiecare la locul lui.

Trebuie să mulţumim Domnului pentru mâncare. Prin aceasta recunoaştem că toate lucrurile vin de la Dumnezeu şi El este Musafirul nostru nevăzut la masă.

Împărţirea mâncării se face în mod ordonat. Este bine să ne respectăm la masă. Dacă nu suntem serviţi şi avem ocazia ca noi să ne punem în farfurie, trebuie să avem grijă să nu umplem farfuriile cu mâncare pe care n-o putem consuma.

După mâncare trebuie strânsă masa şi făcut curăţenie. Dacă se poate, să ajute toată lumea sau pe rând.

Nimeni nu se ridică de la masă să facă altceva decât după terminarea mesei.

Timpul la masă trebuie să fie plăcut. Copiii trebuie să înveţe, ei nu ştiu cum să se poarte. Bunele maniere spun ceva despre Dumnezeul nostru.

Cum mulţumeşti tu pentru mâncare?

 

Domnul să fie la masa ta şi să binecuvânteze darurile de mâncare!