Isaia 49:14-18
Isaia 49:18a „Ridică-ţi ochii de jur împrejur şi priveşte.”
*
Ai zis vreodată: M-a părăsit Domnul şi m-a uitat? Ai obosit să aştepţi ajutorul Lui? Ai uitat promisiunile Lui? Îţi este uşor să-ţi plângi de milă?
Unde se uită ochii tăi? Unde se uită ochii mei?
Este atenţia mea la ruinele vieţii mele sau la gloria lui Dumnezeu?
Când atenţia noastră nu e la Domnul, ci la oameni, situaţii şi lucruri, credem că suntem uitaţi chiar şi de Dumnezeu. Atunci încercăm remediile omeneşti. Dumnezeu vrea să ne ajute să înţelegem dragostea şi grija Lui. Domnul ştie prin ce trecem. Dragostea lui Dumnezeu este superioară dragostei mamei. O mamă care alăptează cunoaşte dependenţa copilului de ea. Tutuşi, o mamă îşi poate abandona copilul, dar Dumnezeu nu-Şi abandonează copiii niciodată. Niciodată nu va uita nevoile lor. Noi suntem în permanenţă (săpaţi) în mâna Lui! Nimic nu ne poate despărţi de Dumnezeul nostru.
Romani 8:35-39 ne spune: „Cine ne va despărţi pe noi de dragostea lui Cristos? Necazul sau strâmtorarea sau prigonirea sau foametea sau lipsa de îmbrăcăminte sau primejdia sau sabia? După cum este scris: „Din pricina Ta suntem daţi morţii toată ziua; suntem socotiţi ca nişte oi de tăiat.” Totuşi, în toate aceste lucruri, noi suntem mai mult decât biruitori prin Acela care ne-a iubit. Căci sunt bine încredinţat că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpânirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, nici înălţimea, nci adâncimea, nici o altă făptură, nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, care este în Isus Cristos, Domnul nostru.”
Cum înţelegi dragostea Tatălui în comparaţie cu dragostea mamei pentru copilul ei?
Doamne, nu vreau să mă îndoiesc niciodată de dragostea Ta şi de purtarea Ta de grijă, căci ceea ce Tu ai spus este adevărat şi vei duce la împlinire toate promisiunile faţă de mine. Mă bucur să fiu sub ocrotirea Ta, căci Tu eşti un Tată bun pentru mine.
Inima mea recunoaşte purtarea Ta de grijă!
Tu nu mă uiţi niciodată!