Traian Dorz

by

Ce liniştiţi sunt paşii Tăi

flowerCe liniştiţi sunt paşii Tăi în mine când coboară
şi pe-a iubirii mii de căi fiinţa-mi înconjoară!…
Ca mersul stelelor pe cer, ca răsăritul lunii,
ca luntrea gândului, năier, pe apa rugăciunii,

ca izvorârea din afund a stropilor spre unde,
ca taina harului profund când duhul mi-l pătrunde,
ca roua cerului senin pe iarba aplecată,
ca seara ce-nfăşoară lin pădurea nemişcată,

ca şoapta dulcii adieri prin spicele-nflorite,
ca pacea marilor tăceri pe culmile-nsorite,
ca zvonul paşnicei cântări din sânul primăverii,
ca sfintele înfiorări din noaptea Învierii…

Ca ale iubirii dulci văpăi spre-a inimii comoară…
— Ce liniştiţi sunt paşii Tăi în mine când coboară!…

By Traian Dorz

by

Vin Paştele

1 jesus lives

*

Vin Pastele. Isus, din nou invii si iara
arati la lumea asta de orbi si de orbiti
c-ai ispasit pacatul prin Jertfa Ta amara
si c-ai adus viata la cei neprihaniti.

Privind cu ochii-n lacrimi Faptura Ta mareata
ca mii de sori Isus Te vad mai stralucit
ca-nvii cu Tine-o data Slavita Dimineata
din care fericirea e fara de sfarsit.

Iti vad si-n mine chipul scaldat in foc de soare
cu nimb de mii de lacrimi de drag incununat
si strang in zari de suflet slavita sarbatoare
a zilei cand Isuse si-n mine-ai inviat.

Ti-a fost sapat mormantul de-atatia ani si-n mine
cu-atatea lespezi grele fiind acoperit
atatea straji avut-a strinul langa Tine,
de-atata intuneric ai fost pecetluit…

Dar cand sosit-a ceasul slavit al Invierii
ai rupt si-ntunecarea si lespezi si peceti
si-ai inviat,ca-n locul obidei si durerii
s-aduci minunatia atator frumuseti.

…Era-ntr-o primavara ca asta de senina
cu cer de sarbatoare si strai de ciresar
cand ai adus in mine tot raiul de lumina
cu toata revarsarea belsugului de har.

Iar astazi cand cantarea prin lacrimi mi se cerne
cu sufletul de mana imi vine ruga-n Sus
si bratul plin de crinii lumini-n drum Ti-asterne
prinos al fericirii pe care mi-ai adus.

Si vin cu mine-odata toti vesinii din lume
toti piersicii si merii impodobiti cu flori
s-astearna-n calea-Ti sfanta petalele de spume
podoaba cea mai nouă a Albei Sarbatori.

…Invie iar Isuse cu slava tot mai mare
in sufletele albe a-ntregului norod
ca-n toamnele chemarii azi primul brat de floare
s-aduca-n cale-Ti sfanta pe-atat belsug de rod.

By Traian Dorz

by

Așa Isuse-aș vrea

*

Așa Isus,  așa Isuse-aș vrea
cântarea mea,  cântarea Ta să fie
din cânturile lumii-ntregi
s-o cauți, s-o simți și s-o alegi
să-Ți fie gândul tot in ea
așa Isus, așa Isuse-aș vrea
cântarea mea sa fie.

Așa Isus,  așa Isuse-aș vrea
să-mi fie linistită rugăciunea
ca ascultându-mi-o să vezi
ce mulțumire-Ți datorez
să-aduc recunoștința mea
așa Isus,  așa Isuse-aș vrea
smerita-mi rugăciune.

Așa Isus,  așa Isuse-aș vrea
credința mea statornică să-mi fie
aceeași cum a fost dintâi
precum mi-ai spus Tu să rămai
să cresc mereu, dar tot în ea
șșa Isus,  așa Isuse-aș vrea
să trec în veșnicie.

Așa Isus,  așa Isuse-aș vrea
să-mi fie-a mea iubire-nflăcărată
senină ca un cer senin.
precum a fost iubirea Ta
șșa Isus,  așa Isuse-aș vrea
iubirea mea curata.

Așa Isus,  așa Isuse-aș vrea
nădejdea mea puternică să fie
că fie lupta cât de grea
să cred, s-alerg, să lupt așa
s-ajung la răsplătirea Ta
așa Isus,  așa Isuse-aș vrea
nădejdea tot mai vie.

Așa Isus,  așa Isuse-aș vrea
să-mi fie îndelunga mea răbdare
ca duhul cald și liniștit,
cu zâmbet blând și nesilit
cerească cum a fost a Ta
așa Isus,  așa Isuse-aș vrea
răbdarea-mi iertătoare.

Așa Isus,  așa Isuse-aș vrea
să-mi fie a mea tăcere liniștită
ca pacea harului divin,
ca zarea-ntinsului senin
cu-nțelepciunea Ta în ea
așa Isus,  așa Isuse-aș vrea
tăcerea mea sfințită.

Așa Isus,  așa Isuse-aș vrea
pe veci să tot să pot să-Ți seamăn Ție
cu drag să recunoști că sunt
un strop din viul Tău Cuvânt
o urmă din trăirea Ta
așa Isus,  așa Isuse-aș vrea
să fiu pe veșnicie.

by Traian Dorz

by

Dumnezeu ne cere

*

Dumnezeu ne cere nouă, celor care-L ascultăm,
nu numa-nchinarea noastră, ci viaţa să I-o dăm;
că-nchinarea fără viaţă este searbădă şi grea,
viaţa fără de-nchinare este, iarăşi, tot aşa
*
…şi ne cere-o viaţă plină de-Adevărul Lui frumos:
nici Hristosul fără Cruce, nici Crucea fără Hristos,
căci Hristosul fără Cruce e-un Hristos străin de Har,
Crucea fără El, asemeni, este goală şi-n zadar
*
…şi ne cere şi credinţă, dar şi fapte să avem,
căci credinţa fără fapte moartă-i şi-n zadar o vrem;
faptele fără credinţă sunt şi moarte, şi pustii,
numai când sunt împreună ele-s rodnice şi vii
*
…şi ne cere şi-Adevărul, şi Iubirea s-o trăim,
c-Adevăr fără Iubire în zadar mărturisim;
iar iubirea ne-nţeleaptă, fără adevăr, e-un foc
nestatornic şi nevrednic, fără nici un rost deloc.
*
Dumnezeu ne cere nouă echilibru sănătos
între vorbă şi trăire, după pilda lui Hristos,
căci uşor zici „mântuire”, dar a o avea e greu
şi-o au numai cei ce-ascultă ce ne cere Dumnezeu.

Traian Dorz

by

În pacea serii

how pray

*

Doamne sfinte, Domn Puternic
Tatăl păcii și-al iubirii,

toate Ție Ți se-nchină în cuprinsu-întreg al firii.
toate-n fața Ta se-apleacă și-n tăcerea-nfiorată
Te adoră, Te ascultă și Te recunosc ca Tată.

*

În evlavia ce umple sufletul în pacea serii
Ne-aplecam și noi genunchii către tronul mângâierii
Și ce gânduri luminoase pot în suflet să se-adune,
Toate-n ceasu-acesta, Doamne, se prefac o rugăciune,
Inima ni se topește și se-ntinde să cuprindă
Și s-aducă înainte-Ți toată lumea suferindă.

*

Pe a vântului aripe, Doamne-al slăvilor senine
Glasul rugăciunii noastre se ridică înspre Tine
Și-n toți stropii mulți de rouă răspândiți peste ogoare
Strălucesc a noastre lacrimi jos, la sfintele-Ți picioare,
aplecata-nchinăciune a ogoarelor de grâne
este-a noastră-ngenunchere înaintea Ta, Stăpâne
Glasul liniștit al apei susurat în unde line
E cântarea noastră: suie ca un imn smerit spre Tine.
cu o tainică dorință și-o tăcută închinare
Pentru-atâți sărmani ce-așteaptă
milă, Doamne, și-ndurare.

*

Pentru cei ce mor de foame prin bordeiele uitate,
pentru cei fără lumină din genuni întunecate,
pentru miile de inimi ce cu dor adânc Te cheamă
și Te-așteaptă cum așteaptă, dornici, pruncii după mamă,
pentru cei ce gem sub lespezi de tristețe și păcate
pentru cei ce plâng în lumea de venin și răutate,
pentru cei ce n-au lumina nici în suflet, nici în casă
și pe care munți de beznă și mai spre adânc i-apasă,
pentru cei fără nădejde, pentru cei fără scăpare,
pentru cei ce n-au pe nimeni, cerem, Doamne, a Ta-ndurare !

*

Doamne, cât de-ndepărtată-i omenirea azi de Tine!…
– De păcat și necredință toate inimile-s pline,
Fărdelegea se răsfață și-n bordeie și-n palate
geme, plin cu vârf, pământul de blestem și nedreptate.
Iar Cuvântul stă sub noaptea nepăsării ce ne-apasă
năbușit de-a necredinței și de-a formei coajă groasă.

*

Banul este-al lumii idol, lui se-nchină omenirea
de la el și-așteaptă astăzi mii de oameni izbăvirea
de la el își cer săracii mult râvnita ușurare,
după el aleargă-avuții veșnic fără săturare,
după el doresc și luptă și se zbuciumă, se zbate
omenirea-n două cete: hămesite și-mbuibate,
pentru demonul acesta se frământă și se-omoară
încleștați sub uriașa lăcomiei lor povară.

*

Doamne, vezi că-n clipa asta de-am îngenuncheat în cale
nu vrem pentru noi să-Ți cerem îndurarea feței Tale,
nici  în nopțile cu lacrimi, când cu-a rugăciunii gânduri
ne rugăm, – nu nouă cerem mila Ta-n atâtea rânduri,
ci Ți-o cerem pentru-aceia mulți, ce-n greutăți suspină,
ce cred că li-i dor să beie, dar li-e sete de Lumină,
care gem cu-atâtea sarcini și-Ți cer vremuri mai senine,
ei cred că li-i dor de pâine, dar li-i foame după Tine!
Și, împinși de-această foame ca un tunet de aramă
glasul lor adânc, pe Tine, Doamne, fără-a ști Te cheamă.

*

O, coboară-Ți îndurarea, iarăși, Doamne, din ‘nălțime
peste stinsa, apăsata și sărmana Ta mulțime,
și-n opaițul stins și rece al atâtei neștiințe
Tu aprinde strălucirea sfintei Tale cunoștințe,
iar în locul alergării  dup-o slavă-amăgitoare
fă-i să caute moștenirea slavei ce-i nepieritoare
și când caută fericirea, fără-a o afla vreodată,
fă-i să vadă că doar Tu ești fericirea-adevărată…

*

Pentru ei în seara asta Te rugăm plângând Părinte,
când natura-ntreagă, parcă, în genunchi Îți stă-nainte
și când inimile noastre s-ar întinde să cuprindă
lângă sânul rugăciunii toată lumea suferindă,
nu ne-ndepărta, de-acuma, de la marea Ta-ndurare
Căci ești singura scăpare, Doamne, singura scăpare…

*

Traian Dorz

by

Eu nu ştiu, Doamne

bloom where you.re plantedEu nu ştiu, Doamne, unde încă

îmi vei mai duce paşii mei,

dar ştiu că Tu-mi vei fi oriunde

lumină sfântă pentru ei.

*

Eu nu ştiu, Doamne, ce ispite

vor mai veni în calea mea;

dar ştiu că-n Tine biruinţă

şi ocrotire voi avea.

*

Eu nu ştiu, Doamne, de câţi prieteni

mai pot fi încă părăsit;

dar ştiu că Tu vei fi cu mine

Însoţitor nedespărţit.

*

Eu nu ştiu, Doamne, câte lacrimi

au să-mi mai plângă ochii mei;

dar ştiu că Tu vei fi-alinare

şi mângăiere pentru ei.

*

Eu nu ştiu, Doamne, câte jertfe

mai trebuie s-aduc din greu;

dar ştiu că Tu-mi vei da putere

să-mi sui deplin Calvarul meu.

*

Eu nu ştiu, Doamne, câte rane

voi mai primi de la ai mei;

dar ştiu că Tu-mi vei da răbdare

şi rugăciune pentru ei.

*

Eu nu-mi ştiu, Doamne, viitorul,

dar ştiu că e în Mâna Ta;

— ajută-mi să nu uit aceasta

ca liniştit să-Ţi pot urma.

*

by Traian Dorz

by

Rugăciune, de Traian Dorz

iunieDoamne, Tu, stăpânu-acestui cer nemărginit și-albastru
către Tine mi se-nalță iarăși gândul meu sihastru.

*

Către Tine se ridică iar și glasul rugii mele
Domnul zilelor cu soare, Domnul nopților cu stele.

*

Tu ești Împăratul nostru, Tu ești Domnul nostru mare
Tu ești Stânca păcii noastre, Turnul nostru de scăpare!

*

De nădejdea-n Tine, Doamne, toată viața ni se-alină,
Viața noastră-atât de tristă, suferindă și străină.

*

Mângâierea vieții triste  ni-e Cuvântul Cărții Tale
El ne-a șters de lacrimi ochii, ne-a scos sufletul din jale.

*

Și ne-a fost mereu în viață  adăpost și-nviorare,
călăuză și lumină la-ntunerec de cărare.

*

Azi ne-a-mpresurat durerea cât a mării apă multă,
Nimeni chinul nu ni-l vede, nimeni glasul nu ne-ascultă.

*

Numai Tu ne ești nădejde în aceste clipe grele,
numai Mâna Ta mai poate să ne mântuie din ele.

*

Numai Tu ai milă, Doamne, Dumnezeul nostru mare
Tu ești stânca izbăvirii,- dăruiește-ne scăpare!

by

Anul vechi, Anul nou

2013c Si acum, cand anul vechi de la noi

se duce iara

Si alt An Nou, Isuse Doamne,

sta in prag sa ne rasara,

Ca de-atatea ori si-acuma

in genunchi, cu umilire

Noi Ti-aducem printre lacrimi

rugi fierbinti de multumire!

Multumire, ca si-n anul ce se duce, tu Isuse,

Datu-ne-ai imbelsugarea bucuriilor nespuse!

Si ne-ai ocrotit viata cu puterea mainii Tale

Sa urcam mereu spinoasa dar slavita Crucii Cale.

……………………………………………………………………….

Uneori, ne-ai dat sa plangem lacrimi grele si amare

Sa ne-nseninezi pe urma fata-n dulcea Ta cantare…

…………………………………………………………………….

O, si-acuma, sfinte Doamne, pentru anul care vine

Calda noastra rugaciune se indreapta catre Tine:

Sa-ntaresti dorinta noastra, de-a ramane purtatorii Vestii Bune mai departe,

Mai departe sa calcam pe urma urmei Tale-nsangerate.

Si daca marturisirea dragostei si-a jertfei Tale

Va aduce vietii noastre alte suferinti in cale,

Te rugam atunci, in fata fetei noastre-nlacrimate

Sa rasai pe-o clipa-n slava fericirii minunate!

……………………………………………………………….

Dupa Tine ne-nseteaza inimile-n dor fierbinte!

Tu sa fii a noastra Mama si prieten si Parinte

Tu sa fii a noastra Hrana, Bautura si Avere,

Tu Iubire, Tu Putere, Tu Lumina, Tu Nadejde,

Tu deplina noastra Pace, Tu duioasa Mangaiere……

Ochii nostri, sus, spre slava vesniciei Tu ni-i tine!

Sa purtam cantand amarul astei clipe de suspine,

Stiind bine ca aceasta incercare de-o clipire

Ne urzeste-o vesnicie grea de slavi si fericire.

Si astfel,desfacuti de tina neputintei ce ne tine,

Preschimbati din slava-n slava sa ne contopim cu Tine!

O, privirea noastra scald-o in a cerurilor ape

Sa simtim in orice clipa mai aproape, mai aproape,

Pasul Tau si rasaritul fericirii asteptate!

Astea-s cererile noastre catre Tine inaltate

Glas de inimi ce le afla Anul Nou ingenunchiate….

Traian Dorz

http://www.muzica-crestina.ro/video/8823

by

Nu-i loc mai sfânt

Nu-i loc mai sfânt

Nu-i loc mai sfânt decât acela
unde-i Hristos şi-unde-s ai Săi,
acolo-i Duhul Sfânt putere,
acolo-i dragostea văpăi.
Cuvântul Sfânt acolo-i soare,
credinţa-i umblet fericit,
iar părtăşia sfinţitoare
e-avutul cel mai strălucit.

*

Nu-s stări mai sfinte ca acelea
de pe Taborul luminos,
când e Hristos în toţi ce cântă
şi toţi ce cântă-s în Hristos;
când de Hristos e plin cuvântul
şi-n rugăciune-i plin de El,
atunci şi-afară şi-nlăuntru
Hristos străluce-n orice fel.

*

Nu-i ceas mai sfânt decât acela
în care-s fraţii adunaţi
şi inimi lângă inimi una
în duh se roagă-ngenuncheaţi;
când rugăciunea lor se-nalţă
scăldată-n lacrimi prin Hristos,
îngerii-s fraţi, iar fraţii-s îngeri,
pământu-i sus, iar ceru-i jos.

*

Nu-i har mai sfânt decât acela
să fii cu Domnul şi cu-ai Săi
în rugăciune, şi-n cântare,
şi-n lacrimi lângă fraţii tăi.
Oriunde-s ei, fă tot şi du-te,
oricâţi sunt ei, fă tot şi stai,
oricum sunt ei, fă tot şi-i caută,
că unde-s ei e-un colţ de rai.

( Traian Dorz )

by

Ziua Copilului

Copii ai mulţumirii

*

*

Copii ai mulţumirii, popor de biruinţă,
cât datoraţi voi oare, azi Domnului n-o ştiţi.
— Ce multă mulţumire şi ce recunoştinţă
că-n faţa Lui de-atâtea aţi fost învredniciţi!

*

Copii dragi ai credinţei, popor de biruinţă,
sunteţi puţini şi umili? — fiţi tari şi-ncrezători
— Voi nu pe altă cale, ci numai prin credinţă
putea-veţi pân-la capăt să fiţi biruitori!

*

Copii ai rugăciunii, popor de biruinţă,
supuşi fiţi ca şi Domnul şi blânzi ca nişte miei
slăvită-i rugăciunea făcută-n umilinţă
puternică-i aceasta! — voi fiţi copii ai ei!

*

Copii ai mărturiei, popor de biruinţă,
voi numai cât vesti-veţi pe Domnul veţi trăi
şi veţi pieri în clipa când slaba nevoinţă
s-ar ruşina sau teme de El a mai grăi.

*

Copii ai înfrăţirii, popor de biruinţă,
uniţi-vă-ntr-un suflet, o inimă având,
să-L aşteptaţi pe Domnul şi-a Lui făgăduinţă
căci doar atunci staţi bine,
când sunteţi într-un gând!
Traian Dorz