poezie

by

Stapanul vietii mele

111

*

STĂPÂNUL VIEȚII MELE

Stăpân iubit al vieții mele
Îți dau onor că nu mă lași
Să fiu purtat de valuri grele,
Să fiu străpuns la os și piele
De cei mai nemiloși arcași.

Constat cum Te-ngrijești de mine,
Cum paza Ta mi-e scut și ghid
M-ajuți, mereu, să pot obține
Conecții pentru stări divine,
Puteri să ocolesc un vid.

Vegherea Ta e permanentă
Să nu m-atingă foc intens
Iar când durerea e prezentă
Și munca nu-i eficientă
Mă-ncurajezi și-mi dai un sens.

Sunt mii de situații-n viață
Când parcă totul e-nnorat
Și-atunci privesc la a Ta față
Și-ndepărtez un văl de ceață
Și iar mă simt înviorat.

Stăpân și prieten; cum se poate?
E-o taină și-s cuprins în ea
Nu pot de Tine-a mă desparte
Căci lumea dă doar stări deșarte
Și-n ea comori nu pot vedea.

Mi-ai pregătit o moștenire
Și vreau s-o văd și vreau s-o am
Călătoresc spre Nemurire
Desprins de lut, desprins de fire
Să fiu unde s-a dus Avraam.

George Cornici/9 Ian. 2014

by

Dacă …

11 frezii*

Dacă poţi să mai crezi când loviturile-s dure,
Când satana speranţa se luptă să-ţi fure,
Dacă poţi, când eşti slab, în picioare să stai
Aţintindu-ţi privirea spre dulcele Rai,

Dacă poţi să fii treaz în credinţă, luptând,
Dezgropând mari comori aflate-n Cuvânt,
Ajutând şi pe alţii să-L urmeze pe Cel
În care tu crezi şi pe care-L slujeşti cu mult zel,

Dacă poţi cu un cuvânt să aduci alinare
Unui om ce se zbate în grea încercare,
Dacă poţi să înalţi rugăciuni către cer
Pentru oameni legaţi în păcat, care pier,

Să ştii că răsplata-ţi va fi mare, când pleci
De aici – şi cu Domnul în ceruri domneşti!

*

by Adina Sas-Simoniak

by

Pentru tine, Mamă…

1 garoafe*

Pentru tine, mamă

*

Parfum de floare şi culoare,
Petale zeci am strâns pe rând,
Dorind ca-n zi de sărbătoare,
Să îţi văd chipul surâzând,
Să te îmbrac mamă, cu ele,
Cu-albastrul de “nu mă uita”
Şi să îţi spun de toate cele,
Cât preţuieşti în viaţa mea,

Privesc măicuţă pe-ndelete
Fotografii ce-n ramă stau,
Îngălbenite, pe-un perete…
Timpu-napoi nu pot să-l dau!
Mă mustru pentru anii-n care,
N-am spus mai des că te iubesc,
Că n-am trimis măcar scrisoare
Din locul unde pribegesc,

Aleargă anii… Calendare
Îşi leapădă file de zor,
Tu mă aştepţi, privind în zare,
Cu sufletul cupris de dor,
Copilul ţi-l doreşti acasă,
Căci timpu-aproape e sfârşit,
Singurătatea te apasă
Şi-ai vrea să ştii că-s fericit,

De aş putea să îmi iau zborul,
Ca vulturul să mă ridic,
Degrabă ţi-aş călca pridvorul
Şi de ce spun nu mă dezic!
Mi-e dor măicuţa mea, de tine,
De ochii-ţi blânzi, de mângâieri,
De glasul ce ştie s-aline
Când sunt căzut şi am dureri,

Dar nu uita că-mi eşti aproape,
Cât inima îmi bate-n piept,
Nimic nu poate să îngroape,
Iubirea mea! Mă rog şi-aştept,
Ca Dumnezeu să ne unească,
Pe toţi la masă, ca atunci,
Când te rugai ca să ne crească
Şi-i binecuvântai pe prunci,

Prin harul Lui, iubită mamă,
Eu sunt ce sunt şi-I mulţumesc,
Trăirea mea nu e o dramă,
De-aceea azi Îl proslăvesc,
I-am dat întreaga mea viaţă…
Aşa cum sunt, El m-a iubit,
Mi-a fost nădejde şi povaţă
Şi m-a iertat când am greşit,

Mamă, e zi de sărbătoare,
În care-aş vrea să-ţi dăruiesc
Cu mâna mea, măcar o floare
Şi să îţi spun că te iubesc,
Dar cum e depărtarea mare
Şi nu putem a ne vedea,
Primeşte sfântă-mbrăţişare,
Cu tot ce Domnul pune-n ea,

Speranţă, dragoste, credinţă
Şi-o bucurie sfântă-n El,
Căci Dumnezeu dă biruinţă,
Prin Fiul Său, Emanuel,
Spre cer să ne-aţintim privirea
Şi dacă-n El suntem uniţi,
Prin har primi-vom mântuirea
Şi-om fi cu toţii fericiţi.

By Luci Boltasu

07/03/14, Barcelona

1 frezii

by

Eliberare

*

NE-AI SCOS, ISUSE…

Ne-ai scos, Isuse, din robie
Și cu Lumina Ta ne-ai uns
Ne-ai dus apoi la Apa vie
Sădit-ai dor de veșnicie
Ne-ai dat să fie de ajuns.

A fost o zi de sărbătoare
Ce o păstrăm în amintiri
A fost acea descătușare
Ce a creat încredințare
Spre minunate răsplătiri.

Eram aproape…foarte-aproape
De locul groaznicei genuni
Și plumb, parcă, aveam pe pleoape
Era pe cale să ne-ngroape
Mesajul proaspetei minciuni…

Dar ai înlăturat dușmanii
Ce ne voiau pe toți zdrobiți
Și au urmat, apoi, betanii
Și fericiți au fost toți anii
De când suntem ai Tăi iubiți.

Acum trăim nu o himeră
Nu rătăcim prin nopți pustii,
Prin lumea rece, efemeră
Ne îndreptăm spre-o atmosferă
Fără zbârciri, intemperii.

Mergând cu Tine pe cărare
Gustăm din stări de Paradis
Primim puteri în încercare,
Vedem splendoarea ce-i în floare
Și împlinim ce am promis.

Nălțăm mereu recunoștință
Că ești cu noi la orice pas.
Când ne-ncovoaie-o suferință,
Când, parcă, nu mai e voință
Din nou pui untdelemn în vas.

George Cornici / 27 Februarie, 2014

by

Ape de odihna

*

Ape de odihna

Dumnezeule Puternic şi Stăpân pe-ntreaga lume,
Voi vesti în adunare pretutindeni al Tău Nume!
Tu, Slăvitule Iehova, singur eşti al meu Păstor,
Care mă conduci la ape de odihnă şi de dor!

Vocea Ta sublim regală, hotărâtă şi duioasă,
Ea mă poartă cu blândeţe în păşunea cea mănoasă.
Nu voi duce niciodată lipsă-n viaţă de nimic
Lângă ape de odihnă şi la umbră de finic.

Pe căi drepte de lumină ochii Tăi mereu veghează
Şi făgăduinţa păcii sufletu-mi înviorează.
În poiana bucuriei mă povăţuieşti cântând,
Lângă ape de odihnă, pentru Numele Tău sfânt.

Chiar prin valea umbrei morţii dac-ar fi să trec odată,
Doamne, ştiu că eşti cu mine, Tu eşti marea mea răsplată.
Când toiagul şi nuiaua Ta mă mângâie blajin,
Lângă ape de odihnă piere orişice suspin.

Masa Tu-mi întinzi în faţa duşmanilor în uimire,
Şi mă ungi cu untdelemnul de iubire şi sfinţire
Da, în Casa Ta paharul îndurărilor voi bea,
Lângă ape de odihnă, fericit la dreapta Ta.

By Valentin Popovici

by

Mai avem puţin …

11heaven*
Mai avem putin de dus
 
Mai avem putin de dus
Pe pamantul “firii noastre”
In curand vom merge sus
Si atunci al nost’ apus
Va fi rasarit in astre!
 
Mai avem putin de-umblat
Prin a “umbrei mortii vale”
In curand sus in Palat
Cu al nostru Imparat
Vom uita de plans si jale.
 
Mai putina…asteptare
Pe-a pacatului planeta
In curand in sarbatoare
Vom canta “noua cantare”
Pe acorduri de trompeta!
 
Mai avem aici un “ceas”,
Zile, ani ,…poate decenii
Vom trai ce-a mai ramas
Fericiti pas dupa pas
Pana vom pasi-n milenii.
 
Mai avem,….dar cine stie
Vine Domnul in curand!
Si atunci o vesnicie
Vom fi plini de bucurie
Adorand pe Cel Prea Sfant!
 
Chicago 02/19/2014
by Marius Alexandru
by

Isus, raza mea de lumina

*

Isus, raza mea de lumină

*
E dimineață! Lumina răzbate pe geam
Și-mi mângâie fața cu blândețe.
Îndoi genunchii, lângă mine să Te am,
Şi pentru o nouă zi, să-mi dai povețe.

Isus, raza mea de lumină în viață,
Sunt gata s-ascult glasul Tău,
Ce coboară iar, dis-de-dimineață,
Să învioreze sufletul meu.

E iarăși dimineață cu zâmbet fecioresc,
Prin raza ce vestește o zi senină.
Inima mea toată îți dăruiesc, Te iubesc,
Isus, raza mea de lumină.

Te simt în pieptul meu, fremătând,
Spre înălțimi mă porți cu iubire.
Și glasul Tău îmi șoptește, blând:
-Îndrăznește! Pășește spre nemurire.

Îți mulțumesc, Domn al vieții mele,
Că inima mea, cu iubire hrănești,
Jertfa Ta, mă-nalţă spre stele,
Și-n neprihănirea Ta, mă creşti.

Amin!

By Dan Viorica

by

Intrând în Noul An

11new*

INTRÂND  ÎN  NOUL  AN

Intrăm cu optimism în Noul An
Deplini încredințați de biruință
Cu hărnicie vom lucra în Lan
Să-ndeplinim a Cerului cerință.

Privim ‘napoi să constatăm
Ce bun a fost cu noi, Păstorul
Și mulțumiri cu drag ‘nălțăm
Că S-a-ngrijit de-ntreg poporul.

Rostim cu toții ”EBEN-EZER”
El ne-a însoțit fără-ncetare
Și-am depășit orice mister,
Ieșit-am din învolburare.

Intrând în Noul An cântăm
Un imn ales de proslăvire
Și vrem, plenar, să ne-angajăm
S-aducem roade în slujire.

Din nou vom înfrunta furtuni
Când vor izbi să ne doboare
Vom mai vedea multe minuni,
Vom birui chiar în cuptoare.

Pornim la drum îmbărbătați
De-acele revelații sfinte
Din nou vom fi orientați
De brațul Tău, o, drag Părinte.

*

By George Cornici / An Nou, 2014

by

2014

1,1 new*

Vine anul fericirii
Cum n-a fost până acum
Când speranțele Iubirii
Îmi vor înflori în drum.

Trandafirii și bujorii
Mângâia-vor orice pas,
Iar chindiile și zorii
O privire-or fi și-un glas.

Viitorul nu s-ascunde,
Ci răsare răsărit
Și oricând și orișiunde
Eu iubesc căci sunt iubit.

Înainte, înainte
Zi cu zi mă vor purta,
Minunatele cuvinte
Vor descrie viața mea.

Tot mai mult în libertate,
Din înalt în sus, mai sus
Altfel viața nici nu poate
Când cu omul e Isus.

Din minune, în minune
Din prezent în nesfârșiri
Voi trăi o rugăciune
Înălțată-n mulțumiri!

by Victor Bragagiu

by

Smerenia întrupării…

Christmas Candle*

N-a fost vreun loc în lume să-Ți găzduiască slava
Cum ieslea cea săracă, Isuse, Te-a primit,
Căci ușile-ncuiate n-au cunosut viața
Ce-o ofereai în dar la sufletul smerit.

N-a fost în lume casă și nici palat de rege
Mai plin de-a Ta Prezență ca sufletul smerit
Ce-alege sacrificiul și crucea grea și rece
Cu voia răstignită de Haru-Ți infinit.

Nu pe-nvățații Legii găsit-ai demni de vestea
Că-n Betleem, în paie, se naște-un Prinț ceresc,
Ci-ales-ai pe păstori, umili, s-audă oastea
Cântând în cor de îngeri pe plaiul pământesc.

Venit-ai Tu pe lume, respins din neștiință,
Chiar nebăgat în seamă de neamul omenesc
Să saturi însetații flămânzi de pocăință
Și tulburând mândria și scaunul regesc.

Te-au cunoscut săracii și orbii și leproșii
Și-atâți bolnavi uitați în deznădejdea lor…
Să înțelegem azi desăvârșita milă
De care n-a fost vrednic un priceput Sobor.

Și azi, Același ești, necunoscut de-atâția…
Respins de cărturari și-ai vremii învățați,
Dar înțeles de-acei ce Ți-au simțit Puterea
Și dragostea ce-odată jertfit-ai pentru frați.

Învață-ne, Isuse, smerenia de la iesle
Și Harul umilirii și crucea din Calvar,
Să-nnobileze viața cu-a revenirii veste
De strămutarea-n slavă din lacrimi și amar.
Amin

by Adelin