by

Martori

hsFaptele Apostolilor 1:8  ,,Ci voi veţi primi o putere, când Se va pogorî Duhul Sfânt peste voi, şi-Mi veţi fi martori în Ierusalim, în toată Iudea, în Samaria şi până la marginile pământului.”

În biserica primară, faptele erau făcute cu puterea Duhului Sfânt. Orice lucru făcut cu energie umană, chiar bun fiind, este ,,fân, paie, trestie” care va arde în ziua judecăţii. Chiar şi Domnul Isus a fost uns de Duhul Sfânt şi de putere ca să ducă lucrarea până la sfârşit (Fapte 10:38). Noi nu avem putere să mărturisim despre Cristos până nu am primit promisiunea Duhului Sfânt prin iertarea păcatelor, datorită sângelui Domnului Isus care a murit pe cruce pentru păcătoşi.

Ai primit iertarea păcatelor prin credinţa că Domnul Isus Cristos a fost pedepsit şi a murit pe cruce pentru tine? Dacă ai crezut, ai primit Duhul Sfânt ca să locuiască în tine. Aceasta este mărturisirea, dar este nevoie şi de lucrarea şi victoria Duhului Sfânt în noi. Rugăciunea aduce putere în viaţa noastră. Duhul Sfânt face minuni, schimbă vieţi, vindecă spiritual. Victoria vine prin suferinţa cu Cristos.

Duhul Sfânt lucrează prin noi când noi ne predăm total Lui.

Ce lucrare ţi-a dat Domnul ţie?

Ce aştepţi să experimentezi?

Ceri şi aştepţi să-Şi împlinească promisiunile Lui?

Istoria bisericii este istoria oamenilor care o formează.

Cât de mult se predau Domnului şi lucrării Duhului Sfânt oamenii din biserica ta?

Cât sunt de plini de Duhul Sfânt?

Cum se roagă?

Cum trec prin necazuri?

Cum îşi prezintă victoriile?

 

Fie inima ta predată Duhului Sfânt!

by

Cheia

holy spiritFaptele Apostolilor 1:8  ,,Ci voi veţi primi o putere, când Se va pogorî Duhul Sfânt peste voi, şi-Mi veţi fi martori în Ierusalim, în toată Iudea, în Samaria şi până la marginile pământului.”

Ce înseamnă să fii creştin? Să-L urmezi pe Cristos?

De ce creştinii au nevoie de Duhul Sfânt?

Mă ajută cunoaşterea istoriei creştinismului primar ca să înţeleg cum ar trebui să fie viaţa mea de credinţă?

Cum mă ajută cunoaşterea istoriei bisericii primare să beneficiez de o învăţătură curată?

Dumnezeu a fost credincios poporului Lui când Domnul Isus a trăit, a murit, a fost îngropat şi s-a înălţat la cer. Aşa cum a fost credincios faţă de primii creştini este credincios şi faţă de creştinii care trăiesc astăzi. Bucuriile şi necazurile primilor creştini sunt descrise în această carte. Descrierea dramatică a expansiunii bisericii este prezentată de trei ori şi crescândă de fiecare dată. Duhul Sfânt a împuternicit pe apostoli să facă lucruri imposibile din punct de vedere uman. Trei apostoli au fost aleşi ca să continue lucrarea Domnului.

Cheia trăirii unei vieţi cu putere şi roditoare este umplerea constantă, continuă a credinciosului cu Duhul Sfânt.

Este cel mai măreţ privilegiu. Porunca Domnului este ca fiecare credincios să fie plin de Duhul Sfânt (Efeseni 5:18). Aceasta este o viaţă normală de credinţă. Un alt fel de viaţă nu este normal pentru un credincios.

Cum pot fi plină de Duhul Sfânt? Ce se întâmplă când Duhul Sfânt mă umple? Cum ştiu că sunt plină de Duhul Sfânt? Cum mă călăuzeşte Duhul Sfânt şi cum cunosc scopul pe care Dumnezeu îl are pentru mine?

Te frământă aceste întrebări?

Cunoaşterea Duhului Sfânt este importantă dar şi experimentarea puterii lui Dumnezeu în adâncurile noastre. Sunt oameni care nu recunosc puterea Duhului Sfânt dar discută despre ea. Sunt ei ipocriţi?

Cum te călăuzeşte şi cum te transformă Duhul Sfânt?

 

Fie inima ta plină de Duhul Sfânt!

 

by

Mesajul Domnului

pray teachFaptele Apostolilor 1:8  ,,Ci voi veţi primi o putere, când Se va pogorî Duhul Sfânt peste voi, şi-Mi veţi fi martori în Ierusalim, în toată Iudea, în Samaria şi până la marginile pământului.”

Responsabilitatea de a învăţa noua generaţie despre importanţa Cuvântului lui Dumnezeu este dată în primul rând părinţilor. Este un mare privilegiu ca părinţii să-i inveţe pe copii legile lui Dumnezeu. Casa părintească este cea mai valoroasă sală de clasă pentru a imprima adevărurile lui Dumnezeu în inima copilului. Noua generaţie trebuie să se încreadă în Dumnezeu.

Învaţă pe copilul tău sau al altora despre personajele din cartea Faptele Apostolilor: Luca, Petru şi Pavel. Ei au scris cuvintele Domnului. Citeşte din Biblie, nu fi descurajată dacă nu vezi interes la copil. Scurtează textul dacă copilul este mic. Tu formezi un obicei valoros şi sănătos. Copiii învaţă prin imitare, înţelegerea clară vine mai târziu. Comunici mult copilului dacă eşti plină de respect şi dragoste faţă de Cuvânt.

Roagă-te şi cântă cu copilul. Când eşti acasă, când te plimbi, când te culci, când te rogi la mâncare, când te rogi la culcare, când îi citeşti din Biblie, când repeţi un verset, când stai de vorbă cu el, tu îl înveţi. Biblia devine reală când tu îi prezinţi personajele din ea care au trăit în trecut.

Când un om adult prezintă un adevăr, copilul îl crede.

Simţi pe umerii tăi responsabilitatea de a învăţa pe noua generaţie adevărul Bibliei?

Ce comunici tu noii generaţii?

 

Fie inima ta gata să prezinte mesajul Evangheliei!

by

Ca-ntr-un vis

1

Ca-ntr-un vis, răpit, văzut-am Ziua mare de apoi,
Şi în haine de lumină, al splendorilor Convoi:
O mulţime necuprinsă, fără număr, adunată,
Lângă Tronul de mărire, gata pentru judecată.

Din străvechile ostroave, îmbrăcaţi în alb curat
Vin cei mântuiţi de Mielul, să se afle ce-au lucrat.
“Să înceapă dar citirea”, glăsuieşte-atunci Preasfântul;
Şi citind din Cartea vieţii, Vestitorul ia cuvântul:

“Iată, cel ce-naintează, cu pas demn de-apologet,
Vine din vârtejul luptei, a fost mare înţelept.”
“Te-ai luptat pentru credinţa dată pentru totdeauna,
Treci în ceata celor care îşi primesc acum cununa!”

“Sfântu-acesta care vine azi cu noi în Paradis,
A ştiut filosofie, şi cărţi multe el a scris.”
“Treci în ceata de elită, ceata lui Gavril cel mare,
Iubitor de-nţelepciune şi stăpân peste hotare.”

Altul vine… “Fost-a-n lupte din eroi cel mai viteaz!”
“Treci cu Mihail în ceată, al arhanghelilor cneaz”
“Iar acesta în cântare, avea vocea mlădioasă!”
“Treci cu Rafael şi David, ceata lor e prea aleasa!”

Iată însă că păşeşte un smerit cu ochii-n jos.
Scribul zice: “Sfântu-acesta a dus pe-alţii la Hristos!”
…Şi n-am auzit grăirea, – care-i rândul cetei sale? –
Fiindcă ceru-ntreg deodată izbucni în Osanale!

by Valentin Popovici

by

Biruinţa

1f*
Biruinţa nu e-n carul lui Sisera filisteanul,
Nici în tabăra de hulă a lui Goliat duşmanul;
Nu e-n mâna cea vitează, încleştată pe oţel;
Biruinţa o dă Domnul celor ce se-ncred în El.

Biruinţa nu e-n oastea sirienilor năvalnici,
Nici în faraonii mândri, nici în Sanbalaţìi falnici
Nu e-n şir de batalioane, nici în turnuri de granit;
Biruinţa e-n credinţa tare până la sfârşit.

Biruinţa nu e-n calul pregătit de bătălie,
Nici în ura-nverşunată, înhămată la mânie.
Biruința-i viaţa nouă, în a Duhului puteri,
Fluturând cu mâini zdrobite, steagul sfintei Învieri.

Biruinţa nu e-n săbii, nici în suliţe-nfocate,
Nici în firea răzvrătită şi aprinsă de păcate.
Ea e partea celui care, blând, așteaptă răbdător,
Dumnezeu să-şi împlinească voia Sa încetişor.

Biruinţa nu-i a morţii. nu-i a molimei de-amiază,
A săgeţilor din goana roibul care nechează;
Biruinţa e credinţa ce-o păstrăm pân’ la sfârşit
În Hristos care prin moarte, moartea-n veci a biruit.

Biruinţa-i calea crucii, e poteca prin prigoană,
Drumul până-n Gheţimani, prin Golgota la coroană.
Dreapta Domnului câştigă biruinţa ne-ndoios:
Biruinţa-i umilinţa şi răbdarea lui Hristos!

*
by Valentin Popovici

 

by

Când anii trec

1

Când anii trec ca norii şi oamenii ca vântul
Viaţa noastră curge cu timpul ce-l trăim.
Şi undeva în cale stă neştiut mormântul
Şi nimeni nu cunoaşte în care ţintirim.

Doamne-n calea dreaptă minte înţeleaptă
Dă-ne să umblăm
Ca în veşnicie sfânta-mpărăţie
Dulce s-o gustăm.

Când viaţa ni-i-nainte ne pare-atât de lungă
Că nu ştim cum ar trece mai grabnic anii mei.
Când viaţa ni-i în urmă am vrea să tot ne-ajungă
Dar nu ne mai ajunge şi-o plângem singurei.

Când unicele lucruri le-avem cu-ndestulare
Iubire, tinereţe, şi soţi, şi legământ
Le risipim în patimi, şi-n râs, şi-n nepăsare
Când le-am pierdut, zadarnic le mai plângem preţul sfânt.

Când anii trec ca norii şi stările ca vântul
O, suflet scump grijeşte-ţi avutul cel sublim.
Oriunde mori, iubirea s-o ţii şi legământul
Ca să învii cu ele din orice ţintirim.

By Traian Dorz

by

Eu sunt un strop din unda Ta

1a

Eu sunt un strop din unda Ta,
Izvor desăvârșit de viață,
și toată strălucirea mea
mi-e revărsată de-a Ta Față.

Și sunt un psalm din cerul Tău
de negrăită armonie
tot ce-i dumnezeiesc al său
se datorește numai Ție.

Și-o iotă din Cuvântul Sfânt
suit cu trudnica trăire
spre slava unui legământ
dus doar cu moartea la-mplinire.

Și-o rază din lumina Ta
căzut-o clipă peste tină
tot ce-i ceresc și sfânt în ea
e numai partea Ta divina.

Și-un picur din al Tău ocean,
și-un rod al rugăciunii Tale,
și-un rob ce urcă an de an
spre slava datoriei sale.

Și tot ce-am vrednic și frumos
e numai caznă spre mai bine
și luptă grea ca tot ce-i jos
să nu-mi ia fața de la Tine.

By Traian Dorz

by

Iubeşte-ţi crucea ta

crossIubeşte-ţi crucea ta şi-o poartă,
oricât de aspră ţi-ar părea,
căci şi cea mai amară soartă
cândva ţi-o îndulceşti cu ea.

Când va veni singurătatea
şi prea din greu ţi-o vei purta
ca de-al soţiei sân prea-dulce
lipeşte-te de crucea ta.

Când, cu puterile sleite,
nici s-o târăşti n-ai mai putea,
prin cele mai fierbinţi ispite,
mergi apărat de cruce ta.

Când se va năpusti furtuna,
şi nici un scut nu vei avea,
cu-ncredere, întotdeauna,
te-adăposteşti sub crucea ta.

Prăpăstii când o să te-afunde
şi nici un pod nu vei avea,
ea peste ele-ţi va fi punte,
şi-ai să le treci pe crucea ta.

Iar când vei merge spre cunună,
Hristos ieşi-va-n calea ta,
spunându-ţi: “Bine, slugă bună!”,
şi-n schimbul crucii ţi-o va da.

By Traian Dorz