Biruiește îndoielile

Matei 11:1-19

Matei 11:6: ,,Ferice de acela pentru care Eu nu voi fi un prilej de poticnire.”

Atitudinea şi răspunsul nostru faţă de Domnul Isus au consecinţe prezente şi viitoare. Uneori, avem îndoieli și ne poticnim pe cale. Nu știu care sunt îndoielile tale. Este omenesc să avem îndoieli. Îndoielile nu înseamnă absenţa credinţei, ci sunt reacţii normale, omeneşti, pentru că noi, oamenii, suntem slabi şi fireşti. Cineva ne ajută să înţelegem cum să ne rezolvăm îndoielile. Cineva ne învață care este sursa îndoielilor.

Îndoielile cresc când trecem prin vremuri grele. Ioan Botezătorul era în închisoare. Era în suferinţă. Nu-i de mirare că s-a îndoit cu privire la identitatea Domnului Isus. Voia să ştie dacă El este Mesia. Să nu te îndoiești de puterea lui Dumnezeu când vin vremuri grele. Să nu te îndoiești de bunătatea Domnului când treci prin suferință. Îndoielile cresc când aşteptările noastre nu sunt împlinite. Aşteptările lui Ioan Botezătorul au fost acestea: ca Domnul Isus să împlinească anumite profeţii, să facă dreptate, să vină ca Judecător. Nu a înţeles că Domnul Isus vine prima dată ca Mântuitor, blând şi smerit. Nu știu care sunt așteptările tale de la Domnul, dar este înțelept să nu te îndoiești când Domnul nu împlinește așteptările tale. Îndoielile cresc când suferim pentru că avem o perspectivă limitată. Ioan nu a înţeles misiunea Domnului Isus în întregime, pentru că a trăit înainte de moartea, crucificarea, învierea Domnului şi primirea Duhului Sfânt la Cincizecime. Ioan Botezătorul nu a avut o imagine completă despre persoana şi lucrarea Domnului Isus. Poate și tu treci prin vremuri grele și ai aşteptări neîmplinite, dar amintește-ți cât de limitată este perspectiva omului cu privire la toate lucrurile. Să cunoaștem bine persoana şi lucrarea Domnului Isus. Poate adesea strigi către Domnul: „Doamne, unde eşti?” Care sunt îndoielile tale? Poţi să le defineşti? Ce faci cu îndoielile tale? Alege să crezi în Domnul până la capăt.

Ioan Botezătorul s-a dus cu toate îndoielile lui acolo unde trebuia: la Domnul Isus.  Un om cu o credinţă autentică, ştie unde să meargă cu îndoielile Lui. Cuvântul lui Dumnezeu ne dă răspunsuri la îndoielile noastre. Când Ioan Botezătorul a cerut lămuriri de la Domnul Isus, El i-a dat direcţii clare: Cuvântul lui Dumnezeu. Adevărul alungă îndoiala! Ioan Botezătorul a fost credincios Domnului Isus în ciuda tuturor circumstanţelor grele din închisoare şi a criticilor aduse de conducătorii religioşi din vremea lui. Noi, astăzi, avem o viziune mult mai clară despre Domnul Isus, deoarece privim în urmă la tot ceea ce s-a întâmplat şi avem Cuvântul Scripturilor care ne descoperă adevărul. Îndoielile pot fi biruite prin Cuvântul lui Dumnezeu. Aleluia!!! Care este răspunsul tău? Ce alegi? Poți să rămâi în îndoială sau să alegi credinţa bazată pe Cuvântul Domnului. Anumite situații  cauzează îndoieli mari: boala, durerea, depresia, mânia, bârfa, amărăciunea, nedreptatea etc. Poate nimic nu este aşa cum ai crezut, dar nu te baza pe sentimentele tale, ci numai pe Cuvântul lui Dumnezeu. Ce îndoieli vei aduce astăzi în rugăciune înaintea Domnului? Ce aşteptări ai de la Cuvântul lui Dumnezeu?

Doamne, aleg să cred Cuvântul Tău, ca să biruiesc îndoielile!

Advertisements

Priorități

Matei 8:18-22

Matei 8:21-22: ,,Un altul, care era dintre ucenici, I-a zis: „Doamne, dă-mi voie să mă duc mai întâi să îngrop pe tatăl meu.” „Vino după Mine” i-a răspuns Isus „şi lasă morţii să-şi îngroape morţii.”

Doi oameni, două răspunsuri, două atitudini, două alegeri, două destine. Cel de-al doilea om era un ucenic cu inima împărţită. În Israel, înmormântarea unei persoane avea loc în ziua morţii lui. De aceea, acest ucenic a vrut să stea lângă tatăl lui ca să-l îngroape dacă va muri şi să împlinească tradiţia cu privire la funeraliile din vremea lor.  A vrut să mai amâne dedicarea lui faţă de Domnul.  Poate şi tu crezi că ai motive să mai aştepţi câteva zile, câteva săptămâni, câţiva ani, până când … se va întâmpla ceva (copiii vor creşte, vei mai rezolva o problemă prin mijloace necinstite, vei avea o casă sau o maşină, vei avea timp, vei fi fără obligaţii etc.). Nu amâna, pentru că ziua de mâine nu-i a ta. Nu ştii dacă vei mai avea oportunitatea să te predai Domnului cu toată fiinţa şi să-L urmezi.  A amâna ascultarea de Dumnezeu pentru orice motiv este neascultare! Să nu te plângi că nu poţi face ceea ce cere Domnul de la tine. Să nu amâi lucrul pe mâine.

Când Domnul Isus spune: ,,Lasă morţii să-şi îngroape morţii.”, de fapt spune că morţii spirituali să-şi îngroape morţii (pe cei care nu răspund Domnului în credinţă). Este ca şi cum Domnul Isus ar spune: ,,Dacă eşti viu spiritual, atunci urmează-Mă!” Cei ce sunt morţi spiritual vor avea o mulţime de scuze. Nu căuta scuze. Nu te întoarce la natura veche. Uită-te înainte! Nu lăsa pe nimeni să te întoarcă de la credinţa ta în Hristos! Nu lăsa pe nimeni să te ţină pe loc! Autoritatea Domnului Isus cere tuturor credincioşilor să Îl aleagă deasupra tuturor lucrurilor. Mulţi au respins chemarea Domnului. Și eu mă aştept ca alţii să respingă serviciile mele, dar nu e ezit, dacă Domnul mă cheamă într-o lucrare. Fac sacrificiile necesare pentru a-L urma pe Domnul. Slujirea mea faţă de Domnul este  deasupra tuturor chemărilor. Familia mea mă vede şi sunt un model pentru ea în ceea ce priveşte umblarea mea cu Hristos. Trebuie să fac și schimbări în viaţa mea. Trebuie să îmi pun în ordine priorităţile, să dau atenţie lucrurilor importante la început, pentru că viaţa spirituală este prioritatea mea. Cred că timpul petrecut cu Domnul şi timpul folosit în slujirea la care mă cheamă Domnul nu este un timp pierdut, ci este cel mai preţios şi nu-l voi regreta niciodată!

A-L urma pe Domnul Isus înseamnă a plăti un preţ! Care este preţul pe care un ucenic trebuie să-l plătească? Timp, energie, învăţătură, practică, supunere, ascultare, smerenie, atenție, renunţare, muncă, hărnicie, devotament, disciplină, rugăciune, suferință, pasiune etc. Care ar fi câteva lucruri pe care Domnul Isus le-ar cere unui ucenic? La ce ar trebui să renunţe ucenicul? Cred că cel mai important lucru ar fi ca ucenicul să renunţe la voia lui şi să asculte de voia Stăpânului. Dacă eşti ucenicul Domnului, să cunoşti şi să asculţi de voia Domnului, să alegi mereu viața cu Isus, să Îl urmezi zilnic. Lucrarea în Împărăţia Domnului este o prioritate – nu o programare înghesuită în agenda zilei. Examinează-te să vezi ce-i mai important în viaţa ta decât Hristos.

 

Doamne, vreau să Te urmez şi să fii primul pe lista mea de priorităţi!

Isuse, Tu ești comoara mea!

Matei 6:19-34

Matei 6:19-21: ,,Nu vă strângeţi comori pe pământ, unde le mănâncă moliile şi rugina şi unde le sapă şi le fură hoţii; ci strângeţi-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile şi rugina şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură. Pentru că unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră.”

Cum defineşti cuvântul ,,comoară”? Pentru unii oameni, comorile sunt acestea: banii, casa, copiii, sănătatea, educaţia, succesele etc. Ce preţuieşti cel mai mult? Fără ce anume spui că nu ai putea trăi? Totul pe pământ este trecător. Orice lucru se învecheşte, se poate fura şi deteriora. Domnul ne spune să ne strângem comori în cer. Mântuirea rămâne veşnică şi atenţia  trebuie să fie la mântuirea noastră. Mântuirea să fie comoara ta cea de preț.

Nu știu ce amintire va rămâne despre tine peste o sută de ani sau peste cinci sute de ani. Nu știu ce comoară laşi urmaşilor tăi. Cercetează-te să vezi ce faci cu energia ta, cu timpul tău, cu banii tăi, cu gândurile tale. Scrie viziunea pe care o ai cu privire la comoara ta. Uită-te cu băgare de seamă ce calitate are viaţa ta. Calitatea vieţii tale depinde de viziunea pe care o ai cu privire la viitor. Să nu ai o imagine de sine distorsionată. Privește cu ochii tăi numai la Hristos. Nu poţi sluji la doi stăpâni. Ori eşti sclavul celui rău, ori ești robul Domnului. Pe cine slujeşti? Cerul sau pământul?

Poate te îngrijorezi pentru multe lucruri. Îngrijorarea este subiectul favorit al multora. Ne îngrijorăm pentru familie, pentru bani, pentru viitorul nostru şi al copiiilor noştri. Îngrijorarea ne arată lipsa încrederii noastre în Dumnezeu, Cel ce a spus că ne va purta de grijă dacă noi Îl căutăm şi-L slujim. Energia pe care o punem în îngrijorare, ar putea fi pusă în rugăciune. Înlocuieşte îngrijorarea cu rugăciune! Îngrijorarea este pierdere de timp; duce nicăieri; este o atenţie în direcţie greşită. Când ne întoarcem privirea spre Domnul, ne luminăm, căci ne amintim promisiunile Lui; ne amintim că El poartă de grijă copiiilor Lui. Să nu ne îngrijorăm, ci să căutăm Împărăţia şi neprihănirea lui Dumnezeu. Poți să îți foloseşti energia ca să Îl cauţi pe Domnul. Căutarea lui Dumnezeu este sfârşitul îngrijorării. Alege să te rogi, în loc să te îngrijorezi. Mai bine să petreci timp cu Domnul, decât cu lumea şi lucrurile ei. Atenţia credinciosului este la Dumnezeu, la comorile Lui, nu la lucrurile lumii!  Nu știu dacă ți-ai strâns comori pe pământ sau ţi-ai strâns comori în cer în săptămâna aceasta. Vezi ce schimbare trebuie să faci în privinţa comorilor. Inima ta va fi acolo unde este comoara ta. Bate inima ta mai mult pentru cer sau pentru pământ? A-L alege pe Hristos ca şi comoară a vieţii, înseamnă a-L avea în inimă!

Doamne, Tu eşti comoara mea cea mai de preţ!

Cine iartă, va fi iertat

Matei 5:1-12

Matei 5: 7: ,,Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă!”

Ce înseamnă a avea milă? Este o emoţie sau o compasiune activă? Este un ajutor şi o apropiere de cel ce nu merită? Cine înţelege mila lui Dumnezeu faţă de el, va avea milă faţă de alţii. Cât de repede încetăm să avem milă faţă de alţii? Lumea ne spune să-i terminăm pe toţi prin câteva cuvinte, să ne răzbunăm, să plătim la fel sau chiar mai rău, să ţinem resentimente faţă de cei ce au mai multe posesiuni materiale decât noi şi să nu avem milă de cei slabi. A fi milostiv înseamnă a ierta. Dumnezeu ne spune să iertăm pe cei ce ne greşesc. Ce mare diferenţă între valorile lumii şi valorile Împărăţiei Domnului!

Matei 18:21- 35 ne explică iertarea: ,,Atunci Petru s-a apropiat de El şi I-a zis: „Doamne de câte ori să iert pe fratele meu când va păcătui împotriva mea? Până la şapte ori?” Isus i-a zis: „Eu nu-ţi zic până la şapte ori, ci până la şaptezeci de ori câte şapte. De aceea, Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un împărat, care a vrut să se socotească cu robii săi. A început să facă socoteala şi i-au adus pe unul, care îi datora zece mii de galbeni. Fiindcă el n-avea cu ce plăti, stăpânul lui a poruncit să-l vândă pe el, pe nevasta lui, pe copiii lui şi tot ce avea şi să se plătească datoria. Robul s-a aruncat la pământ, i s-a închinat şi a zis: „Doamne, fii răbdător faţă de mine, şi-ţi voi plăti tot.” Stăpânul robului  aceluia, făcându-i-se milă de el, i-a dat drumul şi i-a iertat datoria. Robul acela, când a ieşit afară, a întâlnit pe unul din tovarăşii lui de slujbă, care-i era dator o sută de lei. A pus mâna pe el, şi-l strângea de gât, zicând: „Plăteşte-mi ce-mi eşti dator.” Tovarăşul lui s-a aruncat la pământ, îl ruga şi zicea: „Fii răbdător faţă de mine, şi-ţi voi plăti.” Dar el n-a vrut, ci s-a dus şi l-a aruncat în temniţă, până va plăti datoria.  Când au văzut  tovarăşii lui cele întâmplate,  s-au întristat  foarte mult şi s-au dus de au spus stăpânului lor toate cele petrecute. Atunci stăpânul a chemat la el pe robul acesta şi i-a zis: „Rob viclean! Eu ţi-am iertat toată datoria, fiindcă m-ai rugat. Oare nu se cădea să ai şi tu milă de tovarăşul tău, cum am avut eu milă de tine?” Şi stăpânul s-a mâniat şi l-a dat pe mâna chinuitorilor, până va plăti tot ce datora. Tot aşa vă va face şi Tatăl Meu cel ceresc, dacă fiecare din voi nu iartă din toată inima pe fratele său.” Cum te atinge aceastră relatare?

 

Doamne, ajută-mă să iert tot şi toate, din toată inima!

O voce

Au trecut patru sute de ani de la ultimul profet Maleahi, şi acum a venit din deşert un nou profet: Ioan Botezătorul, producând o mare mişcare în poporul Israel. Părinţii lui nu au putut avea copii, la fel ca şi Avraam şi Sara, Iacov şi Rahela, Ana, mama lui Samuel şi alţi credincioşi folosiţi de Dumnezeu în planurile Lui.

Naşterea lui Ioan Botezătorul a fost un miracol şi părinţii lui au ştiut că fiul lor va fi ca profetul Ilie. Ioan a fost chemat de Dumnezeu ca să întoarcă inimile oamenilor către El, prin pocăinţă. Când Domnul Isus a vorbit despre Ioan, le-a zis ucenicilor că Ioan a împlinit profeţia lui Maleahi şi a venit în duhul şi puterea lui Ilie. Îmbrăcămintea lui s-a asemănat cu cea a lui Ilie; a trăit o viaţă de renunţare ca şi Ilie; a petrecut mult timp în prezenţa Domnului şi a avut experienţe cu Domnul pe care puţini oameni le au. Cuvintele lui aveau putere pentru că Dumnezeu l-a pregătit pentru lucrarea la care a fost chemat.

Cei ce învaţă sau predică cu puterea Duhului Sfânt care schimbă vieţi, vin înaintea altora după ce ei înşişi au petrecut timp în prezenţa Domnului şi au fost schimbaţi de puterea lui Dumnezeu.

Câtă putere de la Dumnezeu se vede în vorbele tale? Câtă schimbare face Domnul în viaţa ta şi a celor pe care tu îi slujeşti?

Profetul Ilie şi Ioan Botezătorul au proclamat adevărul fără frică înaintea împăraţilor din vremea lor, pentru că au petrecut mult timp în prezenţa Împăratului divin. Oamenii din vremea lor, ca şi cei din vremea noastră, îşi permit multe păcate şi se complac în plăceri şi desfătări, dar Cuvântul lui Dumnezeu este aspru faţă de ei.

Dumnezeu l-a folosit pe Ioan ca să pregătească inimile oamenilor pentru Hristos şi pentru primirea Duhului Sfânt. Ioan Botezătorul a împlinit şi profeţia lui Isaia din capitolul 40. După mângâierea care vine de la Domnul în urma pedepsei pentru păcat, este prezentat Mesia, Păstorul, care are grijă de oi şi le hrăneşte. Isaia îi îndeamnă pe toţi  să pregătească drumul pentru venirea Pruncului. O voce strigă să se pregătească drumul pentru Împăratul. Mesajul este aşa de important, astfel încât numele mesagerului este uitat (a rămas doar o voce). Cât este de important numele tău şi cât este de important mesajul tău?