Cine umblă în întuneric?

1 light*

Isaia 50:6-11

Isaia 50:10 „Cine dintre voi se teme de Domnul

să asculte de glasul Robului Său!

Cine umblă în întuneric şi n-are lumină

să se încreadă în Numele Domnului şi să se bizuie pe Dumnezeul lui.”

*

Cum compari suferinţa Robului şi ajutorul Stăpânului din Isaia, cu suferinţa Domnului Isus din Noul Testament?

Matei 27:30-31 ne spune că Domnul a fost scuipat, a fost bătut în cap cu o trestie; Luca 9:51 ne spune că Domnul şi-a îndreptat faţa spre Ierusalim; Romani 8:33-34 ne prezintă o întrebare şi un răspuns: Cine va ridica pâră împotriva aleşilor lui Dumnezeu? Dumnezeu îi socoteşte îndreptăţiţi în baza jertfei lui Cristos care acum  mijloceşte pentru noi; Fapte 2:23 ne spune că a fost răstignit: Fapte 2:33-34  ne spune  că acum  stă la dreapta Tatălui.

Este suferinţă în viaţa ta pentru că Îl asculţi pe Dumnezeu? Cum te mângâie Domnul în suferinţa ta?

Există un contrast între oamenii din versetul 10 şi cei din versetul 11. Ce primeşte fiecare de la Dumnezeu? Unii oameni Îl urmează pe Domnul, se tem de Domnul, ascultă de Robul Domnului, se bizuiesc şi se încred în Dumnezeu chiar când este întuneric (nu văd ce se întâmplă) în viaţa lor. Sfârşitul lor va fi lumină şi bucurie cu Dumnezeu.

Alţi oameni se bazează pe lumina lor, pe puterile lor (lumina focului vostru şi în tăciunii pe care i-aţi aprins). Sfârşitul lor va fi cădere şi durere.

Cum îşi luminează calea oamenii fără Dumnezeu? Se luptă unii cu alţii, se încred în bani, se încred în alţi oameni, citesc anumite cărţi care îi învaţă cum să stăpânească, se întorc spre tot felul de religii, aleg televiziunea, filmele şi reclamele ca exemplu, spun că adevărata credinţă este o modă veche, cercetează filosofii şi tehnici inventate de mintea omului etc. Unii chiar caută să distrugă pe cei ce umblă în lumina Cuvântului. Alţii spun că Biblia nu e adevărată. Judecata lui Dumnezeu îi va dovedi vinovaţi.

Unde te-ai lăsat dusă de val? Care decizii le iei fără rugăciune? În care lucruri Îl ignori pe Dumnezeu? Dumnezeu vrea să ne ierte şi să ne dea tăria Lui când trecem prin consecinţele neascultării noastre. Sunt vremuri de întuneric (necaz, opoziţie, moarte) când nu putem vedea prezenţa lui Dumnezeu sau nu putem auzi vocea Lui. Tatăl ne îndeamnă să ne încredem în El, să ne bizuim pe El, chiar în astfel de situaţii.

 

Doamne, păzeşte inima mea de întunecime spirituală!

 

Duhul Sfânt

Ioan 14:16-17

,,Şi Eu (Domnul Isus) voi ruga pe Tatăl (Dumnezeu) şi El vă va da un alt Mângâietor (Duhul Sfânt) (Greceşte: Paraclet, apărător, ajutor), care să rămână cu voi în veac; şi anume,Duhul adevăruluipe care lumea nu-L poate primi, pentru că nu-L vede şi nu-L cunoaşte; dar voi Îl cunoaşteţi, căci rămâne cu voi şi va fi în voi.”

Este multă confuzie între credincioşi în ceea ce priveşte lucrarea şi persoana Duhului Sfânt. Uneori se pune accentul pe anumite lucruri sau se neglijează altele.

Noul Testament foloseşte cinci cuvinte pentru a se referi la relaţia Duhului Sfânt cu noi, credincioşii: botezat, umplut (plin), uns, pecetluit şi arvună.

Botezat este cuvântul istoric care reprezintă un act încheiat o dată pentru totdeauna la Cincizecime. El exprimă partea lui Dumnezeu.

Umplut sau plin sunt termeni folosiţi pentru momentul în care se petrece fenomenul şi pentru perioada de după aceea (experienţa la Cincizecime şi după Cincizecime). Botezul este actul iar umplerea este rezultatul. Cuvântul umplere se referă la trăire. Suntem botezaţi o dată şi suntem umpluţi de mai multe ori după cum tânjeşte inima noastră după puterea şi prezenţa Duhului Sfânt.

Cuvântul uns se referă la scopul umplerii. Este cuvântul puterii care indică faptul că Duhul Sfânt vine anume ca să ne pună de o parte, ca să ne califice în vederea trăirii drepte şi a unei slujiri plăcute şi folositoare.

Cuvântul pecetluit arată relaţia personală cu Domnul. Duhul Sfânt este semnul de proprietate al Domnului Isus, trimis să locuiască în noi ca să indice faptul că noi aparţinem lui Cristos. Noi suntem proprietatea Domnului şi dacă nu Îi permitem controlul deplin, comportamentul nostru este necinstit.

Arvuna este o garanţie dată în avans ca semn al bunei credinţe. Duhul Sfânt care vine să locuiască în noi este garanţia faptului că Domnul Isus ne-a cumpărat cu un preţ. Într-o zi când va veni să-Şi aşeze Împărăţia Lui, tranzacţia va fi completă, încheiată, căci se va dovedi că suntem ai Lui pentru veşnicie.

Cele cinci cuvinte sunt necesare ca să înţelegem întregul adevăr despre Duhul Sfânt. Aceste cuvinte ne îndreaptă privirile înapoi (botezul), înlăuntru (umplerea), înafară (ungerea), în sus (pecetea) şi înainte (arvuna).

Deschide-ţi inima pentru Duhul Sfânt!

Crezând cu putere şi cerând cu supunere eşti plăcută Domnului!

Duhul Sfânt este cu tine şi în tine pururea!