Solomon – ANA TATAR ANDRAS

Proverbe 25

Doamne, Îţi mulţumesc pentru cartea Proverbele lui Solomon, proverbe strânse de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda.

Cred că slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraţilor stă în cercetarea lucrurilor; înălţimea cerurilor, adâncimea pământului şi inima împăraţilor sunt nepătrunse.

Vreau să fiu un vas ales, de aceea mă uit cum se scoate zgura din argint şi cum argintarul face din el un vas ales, ca să învăţ să mă las în mâinile Olarului să-mi dea forma pe care El o doreşte.

Scot afară răul din mine prin rugăciune şi prin ajutorul Tău, căci doresc să mă întăresc prin neprihănire.

Nu mă fălesc înaintea altora şi nu iau locul celor mari; căci este mai bine să mi se zică: „Suie-te mai sus!” decât să fiu pogorâtă înaintea celor pe care mi-i văd ochii.

Nu mă grăbesc să mă iau la ceartă, ca nu cumva la urmă să nu ştiu ce să fac, când mă va lua la ocări aproapele meu. Îmi apăr pricina împotriva aproapelui meu, dar nu dau pe faţă taina altuia, ca nu cumva, aflând-o cineva, să mă umple de ruşine şi să-mi iasă nume rău care să nu se mai şteargă.

Sunt atentă la cuvintele pe care le rostesc, căci un cuvânt spus la vremea potrivită, este ca nişte mere din aur într-un coşuleţ din argint; ca o verigă din aur şi o podoabă din aur curat, aşa este înţeleptul care mustră, pentru o ureche ascultătoare; ca răcoreala zăpezii pe vremea secerişului, aşa este un sol credincios pentru cel ce-l trimite: el înviorează sufletul stăpânului său.

Nu mă laud cu dărniciile mele, căci aşa ca norii şi vântul fără ploaie, este un om care se laudă pe nedrept cu dărniciile lui.

Tată ceresc, ajută-mă ca prin răbdare să înduplec pe alţii şi limba mea să fie dulce, căci o limbă dulce poate vindeca oase.

Caut să fiu cumpătată în toate lucrurile. Ajută-mă să mănânc atât cât îmi ajunge, ca să nu mă îmbolnăvesc din poftă nestăpânită şi lăcomie.

Calc rar în casa aproapelui meu, ca să nu se sature de mine şi să nu mă urască.

Spun adevărul, căci ca un buzdugan, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită este un om care face o mărturisire mincinoasă împotriva aproapelui său.

Nu-mi pun nădejdea în oamenii stricaţi, căci ca un dinte stricat şi ca un picior care şchiopătează, aşa este încrederea într-un stricat la ziua necazului.

Doamne, învaţă-mă cum să mă port cu cei ce sunt în nenorocire, căci ca unul care îşi scoate haina pe o zi rece sau varsă oţet pe silitră, aşa este cine cântă cântece unei inimi în nenorocire.

Dacă este flămând vrăjmaşul meu, vreau să-i dau pâine să mănânce; dăcă-i este sete, vreau să-i dau apă să bea; căci făcând aşa, adun cărbuni aprinşi pe capul lui şi Domnul îmi va răsplăti.

Mă păzesc de clevetire, căci precum vântul de miazănoapte aduce ploaia tot aşa limba clevetitoare aduce o faţă mâhnită.

Dă-mi putere să îmi stăpânesc limba, ca nu cumva să spună cei din casa mea că este mai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş, decât să locuieşti într-o casă mare cu o femeie gâlcevitoare.

Mă bucur să dau veşti bune, căci ca apa proaspătă pentru un om obosit, aşa este o veste bună venită dintr-o ţară depărtată.

Nu mă clatin în faţa celui rău, căci ca o fântână tulbure şi ca un izvor stricat, aşa este cel neprihănit care se clatină înaintea celui rău.

Vreau să am echilibru în toate lucrurile fără să alerg după slava mea însumi.

Tată ceresc, Te rog să dezvolţi în viaţa mea roada Duhului Sfânt: stăpânirea de sine, căci omul care nu este stăpân pe sine, este ca o cetate surpată şi fără ziduri.

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să vorbim cuvintele vieţii care izvorăsc dintr-o inimă în care Duhul Sfânt rodeşte!

Începem Noul An, 2014, cu o nouă carte: Cartea Proverbele lui Solomon şi în fiecare zi a lunii ne vom ruga biblic după această carte. Rugăciune după capitolul 1 din Cartea Proverbele lui Solomon:

Proverbe 1

Doamne, mulţumesc pentru cartea Proverbe, cartea înţelepciunii. Te rog ajută-mă să înţeleg Pildele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel, pilde care au fost scrise şi pentru mine; pentru cunoaşterea înţelepciunii şi învăţăturii; pentru înţelegerea cuvintelor minţii; pentru căpătarea învăţăturilor de bun simţ, de dreptate, de judecată şi de nepărtinire; ca să-mi dea mie agerime de minte, cunoştinţă şi chibzuinţă.

Vreau să ascult ca să fiu înţeleaptă, să-mi măresc ştiinţa şi priceperea, să căpăt iscusinţă pentru prinderea înţelesului unei pilde sau al unui cuvânt adânc, pentru a pricepe înţelesul cuvintelor înţelepţilor şi al cuvintelor lor cu tâlc.

Cred că frica Domnului este începutul ştiinţei; dar nebunii nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura. Păzeşte-mă de nebunie, căci vreau să ascult învăţătura bună a tatălui meu şi să nu lepăd îndrumările preţioase ale mamei mele! Căci ele sunt o cunună plăcută pe capul meu şi un lanţ din aur la gâtul meu.

Dacă nişte păcătoşi vor să mă amăgească, nu mă las câştigat de ei, căci Tu mă ajuţi să rămân pe calea Ta. Dacă vor zice: „Vino cu noi! Haide să întindem curse ca să vărsăm sânge, să întindem fără temei laţuri celui nevinovat; haidem să-i înghiţim de vii, …ca pe cei ce se pogoară în groapă; vom găsi tot felul de lucruri scumpe şi ne vom umple casele cu pradă; vei avea şi tu partea ta la fel cu noi, o pungă vom avea cu toţii!”, ajută-mă să nu pornesc la drum cu ei, ci să-mi abat piciorul de pe cărarea lor! Căci picioarele lor aleargă la rău şi se grăbesc să verse sânge. Tu mă ajuţi să nu întind curse, nici laţuri şi să mă păzesc de lăcomie, căci lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea.

Tată ceresc, ajută-mă să aud Înţelepciunea care strigă pe uliţe, care îşi înalţă glasul în pieţe; care strigă unde e zarva mai mare; la porţi, în cetate; care îşi spune cuvintele ei: „Până când veţi iubi prostia? Până când le va place batjocoritorilor batjocura şi vor urî nebunii ştiinţa? Eu ascult porunca Ta: ,,Întoarceţi-vă să ascultaţi mustrările mele!”

Mulţumesc pentru promisiunea că Tu vei turna Duhul Tău peste noi şi ne vei face cunoscut cuvintele Tale. Ajută-ne să nu iubim prostia, batjocurile şi nebuniile, ci să ascultăm de Înţelepciune.

Nu mă împotrivesc, ci iau seama la adevăr, la sfaturile Tale. Păzeşte-mă de groază, de furtună, de nenorocire, de necaz şi strâmtorare. Te voi chema şi Tu îmi vei răspunde; Te voi căuta şi Te voi găsi pentru că iubesc ştiinţa şi aleg frica Domnului, pentru că iubesc sfaturile Tele şi preţuiesc toate mustrările Tale. De aceea mă vei hrăni cu roada umbletelor mele şi mă vei sătura cu sfaturile Tale. Tu îmi vei da liniştea şi mă vei păzi de pierdere. Voi locui fără grijuri, voi trăi liniştită şi fără teamă de vreun rău.

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să ne ajuţi să ascultăm de Înţelepciune!