*

*

“Cele bune, sa se-adune (zicea I. Creanga)…si sa avem unde  le pune, s-ar putea adauga. Am constatat ca de multe ori nu ne purtem bucura de cele noi si bune fiindca nu “ne-nduram” sa le lepadam pe cele vechi si inutile. Zicea cineva ,mai tinar decit mine: ”cind te gindesti sa-ti iei un lucru nou,

trebuie sa-ti faci socoteala sa arunci unul vechi.

…In timpul Domnului Isus era  in cetate un loc unde se adunau gunoaiele (si se ardeau), se numea gheena. De multe ori facem din casele sau sufletele noastre un fel de gheena unde pastram toate  “vechiturile” si lucrurile inutile.    …..Dar nu vrem sa mergem nici in extrema cealalta si impreuna cu apa din covata sa aruncam si pruncul.

…Atunci care sunt cele noi si care cele vechi? Cind m-am “nascut din nou”, de exemplu, am continuat sa vorbesc aceasi limba romaneasca (cazul meu) dar mi s-a schimbat limbajul: din unul murdar in unul decent, din unul prefacut in unul onest, din unul  critic in unul apreciativ….daca nu-i asa, cele vechi nu s-au dus si cele noi n-au aparut. Cum stai cu gindurile: se-aduna cele noi sau n-au loc de cele vechi? Dar cu cele materiale, te bucuri de cele noi sau ai prea multe “vechituri”? M-am hotarit sa arunc “vechiturile“, intrebati-ma la sfirsitul anului cit am reusit.

…Daca cele vechi nu se duc…nu ne putem bucura de cele noi.                                                                                                                                                                                                     

Da, “cele bune sa se-adune …si s-avem unde le pune.”