Azi am cântat cântarea Medicul bun se-apropie și m-am rugat pentru cei bolnavi.

Doamne, ai milă de cei bolnavi și fii Medicul cel bun și atotputernic. Iar pentru cei ce sunt chemați acasă, lasă-i să audă corul îngerilor și inima lor să fie liniștită, pregătită să Te întâlnească.

Definiția lui Dumnezeu este bunătate. Bunătatea dăruiește. Bunătatea este generozitate. Lumânarea ta nu se stige când aprinzi alte lumânări. Nimeni nu este onorat pentru ceea ce primește, ci pentru ceea ce dăruiește. Generozitatea este cel mai înalt mod de trăire.

Biblia spune că e mai ferice să dai decât să primești. Faptele Apostolilor 20:35: ,,În toate privinţele v-am dat o pildă, şi v-am arătat că, lucrând astfel, trebuie să ajutaţi pe cei slabi, şi să vă aduceţi aminte de cuvintele Domnului Isus, care Însuşi a zis: „Este mai ferice să dai decât să primeşti.” Această calitate începe în inimă. Când te gândești la oamenii generoși, cine îți vine în minte?

Acum îmi vin în minte cei ce au grijă de bolnavii din toate spitalele. Și mă rog pentru toți cei din sistemul sanitar ca să dăruiască bunătate tuturor bolnavilor, chiar dacă pentru ei este sacrificiu. Fie mâna Domnului peste toți bolnavii și peste îngrijitorii lor.

Doamne, ai milă!

Te rugăm, îndură-Te!

Azi dimineață mi-am amintit cântarea:

Ce faci în furtună?

Facem multe greșeli. Punem presiune și limite asupra celor din jur. Să îi ajutăm pe alții să primească lumină de sus cu privire la viață, atitudini și alegeri. Mulți nu ajung niciodată la potențialul posibil pentru că nu vor să schimbe atitudinea greșită. Toți avem experiențe greșite din care nu învățăm mare lucru.

Viața uneori este furtunoasă. Când e greu, să învățăm să menținem atitudinea cea bună. Reacția normală ne dă de gol. Dacă nu reușim, noi suntem de vină și nicidecum furtuna. Putem deveni mai periculoși decât furtuna. Este important ce se întâmplă în interiorul nostru și nu ce ni se întâmplă nouă. Când lucrurile exterioare produc pericol în interior, atunci avem probleme într-adevăr. Să realizăm că furtuna nu e veșnică. Să ne amintim ca să nu ne lăsăm consumați de problemă. Să spunem: și asta va trece.

De multe ori problema nu e așa mare precum ne plecăm sub povara ei. Pavel ne spune să nu cădem de oboseală în sufletele noastre. Galateni 6:9 spune: ,,Să nu obosim în facerea binelui, căci la vremea potrivită vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală.”

Vine sfârșitul vieții și îmi pun întrebări. Ce aș face diferit dacă ar fi să mai trăiesc odată? Aș începe să iau viața mai în serios și mai devreme, având ținte clare și stategie bună? Aș avea mai mare grijă de sănătatea mea? Aș fi mai atentă cum îmi cheltuiesc banii? Aș petrece mai mult timp cu familia? M-aș ocupa mai mult de dezvoltarea personală? M-aș bucura mai mult cu cei pe care îi iubesc? Aș dărui mai mult? M-aș bucura mai mult în Cuvânt și rugăciune? Aș prețui mai mult relația cu Salvatorul meu? Aș fi mai atentă la chemarea mea?

Există o diferență între chemare și carieră. Chemarea este scop cu amprentă divină, este parteneriat cu Cerul. Trebuie să punem realism în activități. Ce contează cu adevărat? În procesul vieții să nu ne pierdem Ținta. Nu ne putem permite doar să luptăm cu pumnul în vânt toată viața, ci să avem o strategie care ne duce la rezultate bune.

Mediocritatea nu e sănătoasă, căci omoară timpul, în loc să răscumpere vremea. Mediocritatea ne oprește să creștem. Uneori nu ne dăm seama că avem mintea așa de îngustă și nu avem progres, de aceea trebuie să ieșim din mediocritate și să facem pași alături de cei ce cresc în caracter și conduită.

Nimic nu se schimbă până ce eu nu mă schimb. Trebuie să identific ce mă ține înapoi și nu pot înainta. Să fiu gata să acționez când înțeleg ce am de făcut. Cea mai mare piedică pe cale sunt eu. Dacă vrei, poți – auzim mereu. Este greu, dar benefic. Să nu stăm într-un loc când nimic nu satisface.

Pierderea de vreme e în defavoarea mea. Mulți aleg confortul în defavoarea dezvoltării personale. Fii curajoasă și rupe-o cu mediocritatea. Puterea de a face pași întotdeauna începe dinăuntru. Mulți au vise, dar puțini aleargă spre împlinirea visului. Mulți vor să facă ceva, dar nu vor să plătească prețul. Cei mai mulți vor să primească mult și să dăruiască puțin.

Alegerile pe care le facem și faptele urmate sunt definitorii.

Alege să crești în omul dinlăuntru.

Este important să fim mulțumiți cu ceea ce avem. Este greu să fim generoși dacă nu suntem mulțumiți cu ce avem. Generozitatea se naște din mulțumire și nicidecum din acumularea bogățiilor. Mulți au bogății mari, dar nu sunt fericiți și nici mulțumiți. Cine nu e mulțumit cu puțin, nu va fi nici cu mult. Dacă nu dăruiești când ai puțin, nu vei dărui când vei avea mai mult. Gândește-te la alții mai întâi. Nu contează câți te slujesc pe tine, ci contează pe câți îi slujești tu. Dacă te gândești la alții mai întâi, dăruirea este ușoară. Nu lăsa dorința după bogății să te stăpânească. Sunt oameni care au, care nu au și care nu au plătit pentru ce au. Tot mai mulți oameni devin sclavii dorinței de a aduna. Fii atentă la inima ta.

Meditează la frumusețea Domnului. Isaia 40