Către mama…

Către mama mea

5 frezii*

Maică, ce în dar mi te-a dat Dumnezeu,
Ca prin tine Cel Sfânt, a făcut ca și eu,
Să mă naști pe pământ, în durere și chin,
Și mi-ai fost tu portița, către-a lumii destin.

*

Îndrăznesc cu sfială, și astăzi să-ți scriu,
Că sunt bine măicuță, în al lumii pustiu.
Dar dorul de tine, din nou mă îndeamnă,
Să-ți spun cât de sfântă, te am dragă mamă !

*

La fel ca și puiul ce aripi întinde,
Spre albastru din ceruri, ce zboară prin nori,
Lăsata-m odată, eu cuibul în urmă,
De-atunci stai și plângi, după-ai tăi puișori.

*

Câte nopți nedormite, ți-au fost mângâieri,
Când la sân mă strângeai legănând…
Veghetor te-ai făcut, ca și îngerii-n cer,
În amurg ațipeai, tot cu mine în gând.

*

Plânsul meu, nu ți-a fost niciodată străin,
Când la piept mă aveai ca pe-o floare de crin.
Tu ai plâns și oftat, pentru mine în noapte,
Pe genunchi mă adormea-i, prin cuvinte și șoapte.

*

Dar ani au trecut, anotimpuri de atunci,
Puișorii tăi, nu-ți mai sunt astăzi prunci.
Zile și vremi, bătrânețea te-a învins,
Peste părul tău mamă, cu zăpadă a nins.

*

Pe cerdac, pe la poartă, tu stai mai mereu,
Și oftezi lăcrimând, când te rogi la Dumnezeu,
Ca pe uliță-n deal, cu cireși și cu poamă,
Puiul tău ca să vină, din străini dragă mamă !

*

Poate mult ți-ai dori, ani să tragi înapoi,
Armăsarul ce-i timpul, să îl ții în priboi,
Ca pe brațele tale, puii tăi să-i alinți,
Cum făceai ca pe vremuri, cu rugi multe, fierbinți

*

Astăzi ale tale brațe, sunt mai mult decât slăbite.
Palmele îți sunt crăpate, necăjite, obosite.
Pe obraji stau mărturie, urma lacrimii săpate,
Ce-ai vărsat-o pentru mine, dragă mamă zi și noapte.

*

Mulțumesc pentru tot, dragă mamă vreau să-ți spun,
N-am făcut-o la timp, la moment oportun.
Mulțumesc lui Isus, pentru tine mamă sfântă,
Și că ești a mea măicuță, inima în piept îmi cântă !

*

Calendarul îmi arată, că e ziua ta măicuță.
Știu că zorii iar te-au prins, așteptând pe-a ta băncuță.
De aici din depărtare, îți trimit a mele rânduri,
Că îmi ești icoana vieții, ce-mi trezesc a mele gânduri .

*

Viorel Balcan 8 martie 2013

*

*

Mama

Mama

de Valentin Popovici

* 4 frezii

A fost odată printre noi,
A fost ca-ntr-o poveste,
Din neam de-acela de eroi,
O mamă-n zilele de-apoi
A fost… şi nu mai este!

*

A fost odată ca un vis
Ce nu se mai destramă,
Ca un surâs de Paradis,
Un strop de farmec nedescris,
A fost o dulce mamă!

*

Ne-a dat tezaurul bogat,
În sfânta ei credinţă:
Un Dumnezeu adevărat,
Şi-un foc în piept, şi-un trai curat,
Şi-a cerului dorinţă.

*

…O, Doamne-atâta mi-ai lăsat,
Doar chipul ei în ramă…
Dar ştiu că-n Cerul minunat,
Ce Tu, Isuse, ni l-ai dat,
Mă-aşteaptă scumpa mamă!

*

Daţi click pe imaginea de mai jos

Mamei

M-a coplesit de-atatea ori iubirea ta plina de-ardoare
Si nicaieri nu am vazut o dragoste asa de mare!
M-am tot gandit la printi si zâne, la dragostea dintr-o poveste…
Dar n-am gasit chiar in nici una acea caldura a mamei mele.
*
Uitandu-ma atent la tine, am incercat sa iau din toate,
Sa ma inspire pentru viata, credinta ta traita-n fapte.
Am fost uimita de puterea ce o aveai ca sa ne cresti
Si imi doream, cand voi fi mare, sa pot si eu sa te-ocrotesc…
*
Cand insetata de iubire veneam in poala-ti sa m-asez,
Tu imi zambeai si-o vorba dulce aveai mereu sa-mi adresezi.
Ma bucuram sa stau cu tine si imi placea sa ma alinti
Cantam adesea impreuna avand pe-obraji lacrimi fierbinti…
*
Acum, cand ai plecat departe, si nu mai pot sa te ating,
Ma mangaie doar glasu-ti dulce din amintiri ce nu se sting…
Iar ochii tai de sus vegheaza la viata mea de pe pamant;
Sa nu te-ngrijorezi, mamico, caci eu, aici, cu Domnul sunt!
*
12.02.2009

Cu gândul la mama

Domnul să mângâie pe toţi cei ce păstrează o amintire frumoasă despre mama!!!

2 freziiCU GÂNDUL LA MAMA

*

Mă duce iar gândirea
La dulcea ei privire
Și-acum îi simt iubirea
N-a-nvins-o despărțirea
Când mers-a-n Nemurire.

*

Și-acum i-aud cuvântul
Rostit cu-n ton plăpând
Nu și-a pătat veșmântul
Chiar de-a fost aspru vântul
Parcă o văd cântând.

*

Când lacrimi brăzdau fața
Mi-a dat încurajări
I-am ascultat povața
Să-mi pot trăi viața
Cântând prin întristări.

*

A cultivat în mine
Un dor ce m-a legat
De stările divine
Ce pot să mă aline
Când ființa s-a-ntristat.

*

Dojana ei duioasă
Și azi o îndrăgesc
Stăteam cu ea la masă
Și mă simțeam Acasă
În mediul îngeresc.

M-a dus soarta departe
Dar ruga-i m-ajungea
Se sătura din CARTE
Să aibă de har parte
Și-n Cer, în veci, să stea.

*

Vreun murmur? Vreo cârtire?
În viața ei n-au fost
Cu sfântă mulțumire
Și multă dăruire
Plătit-a sfântul cost.

*

O, mamă minunată
Frumos m-ai modelat!
Să nu pot niciodată
Să mă despart de-un Tată
Ce m-a răscumpărat.

*

George Cornici/4 Martie, 2013

Mama

Mama

1. Când ochii mi-am deschis întâia oarã
Vãzut-am chipu-ti blând si iubitor
Simtit-am adierea ta usoarã
Eram în bratul tãu ocrotitor.
Priveam spre tine ca printr-o mahrama
Si nu puteam rosti nici un cuvânt
Dar te simteam cã tu esti a mea mamã
Ce Domnul mi te-a dat pe-acest pãmânt.

*

O, mama mea, o, mama mea
Eu niciodatã n-as putea
Sã-ti rãsplãtesc iubirea ta
Iubitã mamã, mama mea.

*

2. M-ai legãnat din noapte pânã-n noapte
Si mi-ai cântat din zori pânã-n apus.
M-ai alintat mereu în calde soapte
Si mi-ai vorbit cu drag despre Isus.
M-ai îngrijit si m-ai crescut cu lacrimi
Si fãrã încetare m-ai iubit.
M-ai învãtat sã fiu om între oameni
Si m-ai iertat mereu când ti-am gresit.

*

3. M-ai mângâiat la ceas de suferintã
M-ai învãtat sã rabd, s-astept, sã sper.
Mi-ai inspirat a Domnului credintã
Si-n tainã pasi-mi îndreptai spre cer.
Îti multumesc mãmico pentru toate
Si-l rog pe Domnu-n viatã sã-ti mai dea;
Sã-ti dea putere, zel si sãnãtate
Ca sã te am alãturi mama mea.

*

4. Ca sã mã cresti ti-ai dat întreaga vlagã
Cu zâmbetul tãu cald m-ai însotit
O, cum sã nu te-ador mãmico dragã
Când stiu cu ce iubire te-ai jertfit.
Sã nu mã lasi o, mamã niciodatã
Cãci mângâiere fãrã tine nu-i
Si totusi de va fi sã pleci odatã
Sã mã astepti pe plaiul cerului.
– Amin-

anonim?