Ferice va fi de voi

Matei 5:1-12

Matei 5:11a: ,,Ferice va fi de voi!”

Domnul Isus vrea ca ucenicii Lui să fie fericiți și îi învaţă cum să urmeze Calea care este plăcută Tatălui. Urmaşii Domnului Isus influenţează lumea pentru Hristos dacă se vede în ei caracterul Lui. Care este atitudinea inimii pe care trebuie să o aibă cei ce zic că sunt urmaşii lui Hristos? Ce spune Domnul Isus? Ce zice lumea? Ce-i învață părinţii credincioşi pe copiii lor? În Matei 5:1-12, Domnul Isus Hristos ne prezintă opt atitudini ale inimii pe care trebuie să le aibă urmaşii Lui. Aceste atitudini sunt în opoziţie cu ceea ce spune lumea.

Domnul Isus ne spune să-L avem în centrul vieţii noastre pe Dumnezeu, să renunţăm la egoism, să ascultăm de voia Lui. Lumea promovează mândria, lupta pentru putere, prestigiu şi popularitate prin orice mijloace; totul cât mai uşor, fără dureri, şi dacă se poate fără muncă. Promisiunile lumii duc la dezamăgire. Copiii sunt tot mai expuşi la influenţa lumii. Astăzi poţi să ajuţi un copil să înţeleagă atitudinea corectă a inimii prezentată de Domnul Isus. Cum vom combate gândirea lumii? Numai dacă vom identifica contrastul dintre goliciunea sfaturilor lumeşti şi binecuvântarea  Domnului Isus dată celor ce-L cred şi-L ascultă!

Domnul Isus ne spune că sunt fericiţi cei care ştiu că au nevoie de ajutorul lui Dumnezeu ca să trăiască aşa cum vrea El. Ei fac parte din Familia lui Dumnezeu şi din Împărăţia Lui.  Lumea spune: fii tu însuţi stăpânul tău, fă tot ce vrei. Părinţii credincioşi spun copiiilor lor să se bazeze pe Dumnezeu, căci El are un plan perfect pentru viaţa lor. El niciodată nu aşteaptă  să ne descurcăm singuri,  pentru că fără ajutorul Lui nu suntem plăcuţi înaintea Lui, orice lucru bun am face prin puterile noastre (Proverbe 3:5).

Domnul Isus ne spune că sunt fericiţi cei care îşi plâng păcatul, pentru că ei vor fi mângâiaţi de Dumnezeu pentru că şi-au mărturisit păcatul şi au fost iertaţi. Lumea spune că este normal să păcătuieşti şi nimeni nu este perfect; să nu admiţi că ai greşit ca nu cumva să cazi în depresie, ci, mai bine să învinovăţeşti pe alţii. Părinţii credincioşi îşi învaţă copiii că lucrurile rele nu ne fac fericiţi şi avem nevoie de iertarea lui Dumnezeu. Dacă ne acoperim greşelile, tristeţea şi mânia atrag minciuna şi la urmă pedeapsa.

Domnul Isus ne spune că sunt fericiţi cei blânzi care în umilinţă îşi supun tăria lor sub controlul Domnului. Ei sunt moştenitori pe pământ. Lumea ne spune că avem drepturi, de aceea să ne deschidem gura să ne apărăm, să ne exersăm autoritatea, să ne luptăm pentru privilegii; Dumnezeu îi ajută pe cei ce se ajută singuri. Părinţii credincioşi îşi învaţă copiii să fie puternici în gândire şi trăire, să ştie că cea mai importantă atitudine este să înveţe să-L lase pe Dumnezeu în controlul tuturor lucrurilor. Calea Lui nu este cea mai populară, dar duce la fericire. Domnul Isus este modelul lor şi Duhul Sfânt îi ajută (Filipeni 4:13; Romani 8:14).

Domnul Isus ne spune că sunt fericiţi cei flămânzi şi însetaţi după neprihănire. Viaţa lor va fi plină de bucurie, pentru că vor fi săturaţi. Lumea ne spune că banii aduc fericirea şi trebuie procuraţi pe orice cale; să tolerăm păcatul şi să nu avem standarde prea înalte, ca să nu ne pierdem prietenii. Părinţii credincioşi îşi învaţă copiii să iubească mai mult voia lui Dumnezeu decât plăcerile lumii. Dragostea faţă de Dumnezeu este cea mai mare prioritate, căci El va avea grijă de nevoile copiiilor Lui. Nimic din lume nu poate satisface mai bine decât Cuvântul lui Dumnezeu. Să nu ne ruşinăm niciodată să facem binele (Psalmul 34:7; Matei 6:33).

Doamne, vreau să primesc binecuvântarea Ta!

Advertisements

Ferice

Matei 5:1-12

Matei 5: 7: ,,Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă!”

Când suntem flămânzi şi însetaţi după neprihănire, cum să nu fim flămânzi şi însetaţi după relaţii bune cu alţii?! Când înţeleg că Dumnezeu mi-a iertat  păcatele mele cele multe şi grele, cum să nu iert şi eu pe cei ce mi-au greşit puţin? Cât am greşit eu faţă de Domnul? Cât au greşit alţii faţă de mine? Răspunsul celui iertat de Domnul este mila şi îndurarea lui faţă de alţii, chiar dacă este tratat cu răutate.

A avea îndurare înseamnă a arăta compasiune pentru păcătos, din cauza mizeriei în care îl duce păcatul. Cel ce are milă iartă, se roagă, iubeşte şi dă ajutor în nevoie. Pentru că nimeni nu merită îndurare (toţi suntem răi), inima nu ar trebui să se împietrească faţă de cel ce nu merită să fie iertat. Samariteanul cel milostiv a avut milă faţă de un om în nevoie, chiar dacă nu l-a cunoscut. Nu a avut nici o obligaţie faţă de el. Această descriere este prezentată de Domnul Isus ca să ne spună cum trebuie să ne arătăm noi mila faţă de alţii. Cine are milă faţă de alţii va primi şi el milă. Mila, harul, îndurarea, sunt daruri primite de la Domnul şi curg înspre alţii prin noi. Crucea lui Hristos ne arată mila Lui faţă de noi. Căci pe când eram noi încă păcătoşi, Hristos Și-a dat viaţa pentru noi şi oricine crede în El nu piere, ci are viaţă veşnică.

Mica 6:8 ne prezintă datoria omului: „Ţi s-a arătat, omule, ce este bine şi ce alta cere Domnul de la tine, decât să faci dreptate, să iubeşti mila şi să umbli smerit cu Dumnezeul tău?” Matei 23:23 ne atenţionează: ,,Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi daţi zeciuială din izmă, din mărar şi din chimen şi lăsaţi nefăcute cele mai însemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila şi credincioşia; pe acestea trebuia să le faceţi şi pe acelea să nu le lăsaţi nefăcute.” Iacov 2:13 ne spune cât este de importantă mila: ,,Căci judecata este fără milă pentru cel ce n-a avut milă; dar mila biruieşte judecata.” Luca 6:36 este o poruncă: ,,Fiţi, deci, milostivi, cum şi Tatăl vostru este milostiv.” Cât impact au aceste versete în inima şi viaţa ta?

Doamne, ajută-mă să fiu milostivă în toate relaţiile mele!

*