Robul Domnului are limba iscusită

11 hope*

Isaia 50:1-11

Isaia 50:4a

„Domnul Dumnezeu Mi-a dat o limbă iscusită,

ca să ştiu să înviorez cu vorba.”

De ce are Robul o limbă iscusită? De ce I-a dat Stăpânul o limbă iscusită?

Care este relaţia Robului cu Stăpânul?

Dumnezeu i-a dat Robului o limbă iscusită (versetul 4 ne spune că în fiecare dimineaţă stă de vorbă cu Tatăl), ca să învioreze cu vorba pe cel doborât de întristare.

Este mintea ta antrenată în conversaţie cu Dumnezeu după ce ai citit Cuvântul?

Este limba ta iscusită?

Dumnezeu I-a deschis urechea şi El nu S-a împotrivit, nici nu S-a tras înapoi. De bunăvoie Şi-a dat trupul să fie bătut şi răstignit. S-a lăsat scuipat şi batjocorit.

Este urechea ta deschisă pentru şoapta Domnului? Te împotriveşti? Te tragi înapoi? Slujeşti de bunăvoie? Suferi de bunăvoie?

Dumnezeu L-a ajutat, de aceea nu S-a ruşinat. S-a încrezut în Dumnezeu că nu-L va lăsa de ruşine.

Recunoşti ajutorul Domnului? Te ruşinezi de Tatăl? Crezi tu că El nu te va lăsa de ruşine niciodată?

Dumnezeu a fost aproape de El şi L-a îndreptăţit. Nimeni nu poate să-L osândească. Duşmanii au fost reduşi la tăcere. Nimeni nu a putut să-L acuze, deşi oameni puternici au încercat. A murit conform planului lui Dumnezeu ca să plătească pentru păcatul omenirii (ca să ne scape de mânia lui Dumnezeu care se descoperă din cer împotriva oricărei nelegiuiri sau neascultări de Dumnezeu). A trăit o viaţă perfectă, a murit şi a înviat. Pavel ne spune că cei ce au credinţă în Cristos nu pot fi acuzaţi (Romani 8:33-34). Credincioşii sunt păcătoşi, dar sunt declaraţi îndreptăţiţi prin Cristos şi nimeni nu poate să le ia acest drept.

Ai tu această asigurare? Ai tu această siguranţă?

Cât de aproape de tine, Îl vezi pe Dumnezeu?

 

Doamne, Tu înviorezi inima mea când îmi vorbeşti!!

Te-ai obosit?

His will

Isaia 43:22-28

Isaia 43:22

„Şi tu nu M-ai chemat, Iacove, căci te-ai obosit de Mine, Israele!”

*

Israel a păcătuit: nu L-a chemat pe Domnul (lipsa rugăciunii), L-a obosit pe Domnul (lucrare în firea pământească), nu L-a cinstit pe Domnul cu jertfe (pocăinţa pentru păcat).

Care din aceste păcate le-ai făcut şi tu?

Cum stai cu rugăciunea?

Te oboseşte lucrarea ta la Casa Domnului? De ce? Este făcută în firea pământească?

Cum stai cu pocăinţa zilnică?

Este închinarea în biserică pe placul tău sau pe placul Domnului? Este Domnul onorat prin închinarea ta? Inima şi mintea ta Îl onorează pe Domnul? Îl oboseşti pe Domnul cu închinarea ta?

Este atitudinea ta corectă la închinare sau te duci doar ca să obţii ceva? Te duci la închinare să-i dai Domnului bucuria ta? Este închinarea ta un ritual? Este atenţia ta la Dumnezeu? Eşti obosită de biserica ta? Te rogi pentru timpul tău de biserică? Cum te pregăteşti pentru timpul pe care îl vei petrece în Casa Domnului sau în întâlnirile frăţeşti? Cât de preţioasă este închinarea ta zilnică în cămăruţa ta?

Dumnezeu merită toată gloria pentru salvarea pe care ne-a dat-o.

Când a fost ultima dată când ai adus Domnului o închinare fără oboseală şi plictiseală?

Adevărata închinare nu este obositoare pentru că este o închinare de la Duhul Sfânt.

Dacă suntem plini de Duhul Sfânt, alţii vor simţi prezenţa puterii lui Dumnezeu în mijlocul nostru.

Adevărata închinare aduce înviorare sufletului nostru.

Tată, Te rog să mă ierţi că de multe ori merg la biserică aducând o închinare în firea pământească. Mă obosesc pe mine, îi obosesc pe alţii, şi Te obosesc şi pe Tine. Te rog, ajută-mă să nu fiu cu nebăgare de seamă în prezenţa Ta, în Casa Ta. Fereşte-mă de ritual religios fără inimă. Îmi doresc o închinare din toată inima, plăcută înaintea Ta.

Doamne, Tu meriţi toată gloria, şi Te rog, fă ca prezenţa Ta în adunarea noastră să aducă înviorare sufletelor noastre.

 

Doamne, inima mea tânjeşte după o închinare de la Duhul Sfânt!