Te-ai obosit?

His will

Isaia 43:22-28

Isaia 43:22

„Şi tu nu M-ai chemat, Iacove, căci te-ai obosit de Mine, Israele!”

*

Israel a păcătuit: nu L-a chemat pe Domnul (lipsa rugăciunii), L-a obosit pe Domnul (lucrare în firea pământească), nu L-a cinstit pe Domnul cu jertfe (pocăinţa pentru păcat).

Care din aceste păcate le-ai făcut şi tu?

Cum stai cu rugăciunea?

Te oboseşte lucrarea ta la Casa Domnului? De ce? Este făcută în firea pământească?

Cum stai cu pocăinţa zilnică?

Este închinarea în biserică pe placul tău sau pe placul Domnului? Este Domnul onorat prin închinarea ta? Inima şi mintea ta Îl onorează pe Domnul? Îl oboseşti pe Domnul cu închinarea ta?

Este atitudinea ta corectă la închinare sau te duci doar ca să obţii ceva? Te duci la închinare să-i dai Domnului bucuria ta? Este închinarea ta un ritual? Este atenţia ta la Dumnezeu? Eşti obosită de biserica ta? Te rogi pentru timpul tău de biserică? Cum te pregăteşti pentru timpul pe care îl vei petrece în Casa Domnului sau în întâlnirile frăţeşti? Cât de preţioasă este închinarea ta zilnică în cămăruţa ta?

Dumnezeu merită toată gloria pentru salvarea pe care ne-a dat-o.

Când a fost ultima dată când ai adus Domnului o închinare fără oboseală şi plictiseală?

Adevărata închinare nu este obositoare pentru că este o închinare de la Duhul Sfânt.

Dacă suntem plini de Duhul Sfânt, alţii vor simţi prezenţa puterii lui Dumnezeu în mijlocul nostru.

Adevărata închinare aduce înviorare sufletului nostru.

Tată, Te rog să mă ierţi că de multe ori merg la biserică aducând o închinare în firea pământească. Mă obosesc pe mine, îi obosesc pe alţii, şi Te obosesc şi pe Tine. Te rog, ajută-mă să nu fiu cu nebăgare de seamă în prezenţa Ta, în Casa Ta. Fereşte-mă de ritual religios fără inimă. Îmi doresc o închinare din toată inima, plăcută înaintea Ta.

Doamne, Tu meriţi toată gloria, şi Te rog, fă ca prezenţa Ta în adunarea noastră să aducă înviorare sufletelor noastre.

 

Doamne, inima mea tânjeşte după o închinare de la Duhul Sfânt!

 

În prezenţa TA

Isaia 6

Isaia 6:3b

*

„Sfânt,

sfânt,

sfânt

este Domnul oştirilor!”

 *

Doamne, vreau să stau în prezenţa sfinţeniei Tale ca să Te văd şi să recunosc păcatele mele pentru care să fiu iertată. În umilinţă vreau să recunosc că sunt pierdută fără de Tine. Mulţumesc că datorită Domnului Isus sunt iertată. El a murit pentru păcatele mele. Mulţumesc că îmi curăţeşti gura şi inima şi mă pregăteşti pentru lucrarea Ta.

Mulţumesc că mi Te descoperi, mă ierţi şi mă foloseşti în lucrarea Ta.

Mă bucur că am o viziune. Mă bucur că am iertarea Ta şi mi-ai dat o misiune.

Dumnezeul Cel sfânt, ne cheamă la o viaţă separată de lume şi în unitate cu El. El fixează standardul pentru gândirea noastră, pentru purtarea noastră, care este foarte diferit de standardele societăţii în care trăim.

Cine îţi fixează ţie standardele: Domnul sau societatea?

Recunoşti tu că Domnul împărăţeşte (este pe scaunul de domnie)?

Crezi că S-a dat o Jertfă pentru tine?

Dacă nu crezi, de ce nu crezi? Nu pierzi nimic, doar câştigi dacă alegi să crezi.

Dacă tu crezi, cum Îi mulţumeşti?

Chemarea lui Dumnezeu nu este numai pentru cei angajaţi de biserică sau pentru cei ce au o slujbă în biserică. Fiecare are o chemare! O viaţă pusă de o parte pentru Domnul, pentru gloria Lui, este chemarea fiecărui credincios.

Ce anume în viaţa ta trebuie curăţit ca să auzi chemarea Lui?

Cum este închinarea ta? Cum este cântarea ta? Cânţi Domnului sau cânţi despre Domnul?

Doamne, în închinarea mea ajută-mă să văd (recunosc) sfinţenia Ta, ca să mă închin cu umilinţă şi respect, cu bucurie şi în adevăr.

Doamne, umple inima mea cu cântare despre sfinţenia Ta!