Nelegiuirile noastre

1 isaia 59*

Isaia 59:1-15
Isaia 59:1-2a   „Nu,

mâna Domnului nu este prea scurtă

ca să mântuiască,

nici urechea Lui prea tare

ca să audă,

ci nelegiuirile noastre

pun

un zid de despărţire.”

*
*
Oare de ce a fost important pentru israeliţi să înţeleagă că problema nu e că Dumnezeu nu aude şi nu poate ajuta? Oare de ce e important pentru noi să înţelegem că problema nu e că Dumnezeu nu ne aude şi nu ne poate ajuta?
Nu Dumnezeu S-a depărtat de noi, ci nerecunoaştinţa noastră faţă de El a creat un zid de despărţire între noi şi El. Păcatele noastre au pus o barieră între noi şi Dumnezeu (Romani 5:12-21; Iacov 1:13-18; 2:10; 1 Ioan 1:8-10).
Putem fi înşelaţi? Putem fi ispitiţi? Care sunt păcatele care îi despărţeau pe Israeliţi de Dumnezeu? (Romani 3:10-11)
Păcatul a început cu primii oameni. Adam şi Eva au păcătuit, şi de la ei încoace toată omenirea. Cum afectează păcatul relaţia omului cu Dumnezeu? Relaţia este ruptă.
Crezi că dreptatea (justiţia), neprihănirea, adevărul şi cinstea lucrează împreună?
Este dreptate la curtea judecătorească? Este recunoscut adevărul? Onestitatea este respinsă.
Şi noi mergem cu valul?
Dumnezeu este drept, adevărat, neprihănit şi cinstit. El doreşte ca şi noi să fim ca El.
Care este dorinţa ta?
Doamne, eu doresc ca să dezvolţi în mine calităţile Tale: dreptatea, adevărul, cinstea, smerenia, bunătatea, dragostea, îndurarea, bucuria, înţelepciunea, pacea, credincioşia, blândeţea, mulţumirea, iertarea etc.
Păcatul aduce distrugere, îl separă pe om de Dumnezeu. Care este păcatul de care trebuie să ne pocăim? Mâinile mânjite de sânge, degetele de nelegiuiri, buzele mincinoase, limba plină de nelegiuiri, nedreptatea, bizuirea pe lucruri deşerte, neadevărul, răul, nelegiuirea, picioarele care aleargă spre rău, gândurile rele. Suntem vinovaţi din cap până în picioare, din creştet până-n tălpi.
În starea lui naturală, omul este rău, căci nimic bun nu locuieşte în om. Nici un om nu este fără păcat. Dacă cineva crede că este bun pentru că urmează un ritual religios, trăieşte în întuneric.
Isaia a recunoscut păcatul lui şi păcatul poporului şi i-a spus pe nume. Ce faci tu?
Păcatul îl separă pe om de Dumnezeu, dar mărturisirea şi părăsirea lui aduce restaurare.
Darul salvării lui Dumnezeu, fără plată, transformă viaţa omului.

Doamne, îmi pare rău, şi-mi cer iertare pentru păcatul din inima mea.

 

Plată pentru semănat şi secerat

Ioan 4:31-42

*

Ioan 4:36

„Cine seceră,

primeşte o plată

şi strânge roadă

pentru viaţa veşnică.“

*

Acum este momentul pentru Domnul să-i înveţe pe ucenici despre lucrarea lui Dumnezeu şi răsplata în viitor pentru lucrul Domnului.

Domnul a spus ucenicilor că secretul inimii pline de bucurie, care-l susţine pe credincios în mijlocul problemelor şi nevoilor de fiecare zi, este împlinirea voii lui Dumnezeu. Ţinta Domnului a fost să sfârşească lucrul început. A semănat sămânţa şi acum urmează secerişul.

O singură femeie aduce la Domnul un sat întreg. Mărturia unei singure persoane aduce oameni la Domnul. Experienţa personală este puternică. Cuvintele unei persoane transformate de Domnul au putere.

Samaritenii au ales să aibă timp pentru Domnul şi credinţa lor a fost onorată de Domnul.

Oamenii care sunt impresionaţi de experienţa altora trebuie să ajungă şi ei la experimentarea credinţei.

Doamne, vreau să fac voia Ta cu bucurie, să seamăn sămânţa şi să aştept recolta cu încredere. Vreau să-mi fac timp pentru alţii şi împreună cu ei să învăţăm să umblăm în voia Domnului.

Domnul să binecuvânteze mărturia ta în lume!