*

Proverbe 2

*

Tată ceresc, primesc cuvintele Tale, păstrez cu mine învăţăturile Tale, iau aminte la înţelepciune şi îmi plec inima la pricepere. Cer înţelepciune şi mă rog pentru pricepere. O caut ca argintul şi umblu după ea ca după o comoară, ca să înţeleg frica de Domnul şi să găsesc cunoştinţa lui Dumnezeu.

Doamne, Tu dai înţelepciune; din gura Ta iese cunoştinţă şi pricepere. Tu dai izbândă celor fără prihană, dai un scut celor ce umblă în nevinovăţie. Tu ocroteşti cărările neprihănirii şi păzeşti calea credincioşilor Tăi.

Ajută-mă să înţeleg dreptatea, judecata, nepărtinirea şi toate căile care duc la bine.

Fă dar, ca înţelepciunea Ta să vină în inima mea, cunoştinţa Ta să fie desfătarea sufletului meu, chibzuinţa să vegheze asupra mea, priceperea să mă păzească ca să mă scape de calea cea rea, de omul care ţine cuvântări stricate;  de cei ce părăsesc cărările adevărate, ca să umble pe drumuri întunecoase; care se bucură să facă răul şi îşi pun plăcerea în răutate, care umblă pe cărări strâmbe şi apucă pe drumuri sucite.

Scapă-mă Doamne, de pofta rea, de persoana care întrebuinţează vorbe ademenitoare, care este necredincioasă legământului căsătoriei şi uită legământul Dumnezeului ei; căci casa ei pogoară la moarte şi drumul ei duce la cei morţi şi nici unul care se duce la ea nu se mai întoarce şi nu mai găseşte cărările vieţii.

Tată ceresc, ajută-mă  să umblu pe calea oamenilor de bine şi să ţin cărările celor neprihăniţi! Caut neprihănirea, căci oamenii fără prihană vor locui ţara şi oamenii neîntinaţi vor rămâne în ea; dar cei răi vor fi nimiciţi din ţară şi cei necredincioşi vor fi smulşi din ea. Păzeşte-mă de răutate şi necredincioşie şi ajută-mă să păstrez legământul cu Tine până la capătul vieţii mele.

Doamne, învaţă-ne care sunt beneficiile înţelepciunii!

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

ca să ne ajuţi să umblăm pe calea oamenilor de bine!