September 9, 2020 by anatatar

Gânduri …

February 7, 2014 by anatatar

S-a rugat pentru cei vinovaţi

Isaia 53:10-12

Isaia 53:12b

„A purtat păcatele multora şi S-a rugat pentru cei vinovaţi.”

Te rogi pentru cei vinovaţi? Te bucuri să vezi pe cei vinovaţi că se întorc la Domnul şi-L urmează? Care este mulţumirea ta în urma rugăciunii? Vrei să vezi rod?

Care este mulţumirea Robului Domnului? Va vedea o sămânţă de urmaşi (va aduce pe mulţi fii la slavă, Evrei 2:10), va avea o viaţă lungă (victoria asupra morţii), lucrarea Lui va propăşi (Mijlocitor al noului legământ, Mântuitor al neamurilor, Salvatorul lui Israel, Lumina neamurilor), va vedea rodul muncii sufletului Lui şi se va înviora (oamenii vor avea cunoştinţa de Dumnezeu), mulţi oameni vor fi puşi într-o stare după voia lui Dumnezeu (iertaţi, împăcaţi cu Dumnezeu).

Dumnezeu are două promisiuni pentru Robul Domnului: „Îi voi da partea Lui la un loc cu cei mari şi va împărţi prada cu cei puternici.”

De ce? Pentru că:

-S-a dat pe Sine Însuşi la moarte, (Cum renunţi, cum mori tu faţă de păcat?)

-a fost pus în numărul celor fărădelege,

-a purtat păcatele multora, (Cum ajuţi pe alţii în poverile lor?)

-S-a rugat pentru cei vinovaţi. (Cum te rogi pentru alţii?)

Merită toată răsplata de la Dumnezeu!

Domnul Isus a învins păcatul şi moartea prin înviere. Este acest adevăr o bucurie pentru tine?

Suferinţa şi moartea Domnului Isus au fost planul lui Dumnezeu stabilit mai dinainte de întemeierea lumii. Moartea Lui nu a fost un accident. Oamenii muritori nu pot fi o jertfă pentru vină. Numai Domnul Isus a fost o jertfă perfectă pentru vina omenirii.

Ce gânduri vin prin mintea ta când auzi că Domnul Isus este om al durerii şi obişnuit cu suferinţa? Se potriveşte cu gândirea ta faptul că Salvatorul a venit umil, fără să atragă privirile prin frumuseţea fizică?

Doamne Isuse, mulţumesc că mă iubeşti şi ai murit pentru păcatele mele.

Doamne, umple inima mea de umilinţă!

August 4, 2013 by anatatar

Cel dintâi şi Acelaşi

Isaia 41:1-4

Isaia 41:4

„Cine a făcut şi a împlinit aceste lucruri?

Acela

care a chemat neamurile

de la început,

Eu, Domnul, Cel dintâi şi Acelaşi

până în cele din urmă veacuri.”

Dumnezeu pune câteva întrebări popoarelor: Cine a ridicat de la răsărit pe acela pe care îl cheamă să calce pe urmele Lui? Cine îi supune neamuri şi împăraţi? Cine le face sabia praf şi arcul o pleavă luată de vânt? Cine a făcut şi a împlinit aceste lucruri?

Domnul, Cel dintâi şi Acelaşi până în cele din urmă veacuri, a ales pe împăratul Cir ca să-şi împlinească planurile. Ce ştii tu despre împăratul Cir? Acest împărat a permis tuturor popoarelor pe care le-a cucerit să-şi păstreze tradiţiile culturale şi religioase.

Dumnezeu a spus acest adevăr (cu o sută de ani înainte) şi s-a împlinit. Sfântul lui Israel are puterea să ducă la bun sfârşit tot ceea ce a promis. El, Cel suveran, conducătorul întregii istorii pregăteşte paşii tuturor conducătorilor ca să umble în planurile Lui şi pregăteşte evenimentele care aduc sfârşitul tuturor lucrurilor.

Ca şi în trecut, avem şi noi astăzi şi veşti bune şi veşti rele. Copiii Domnului nu sunt imuni la problemele lumii, la probleme în relaţii, la probleme în economie sau dezastre naturale. Totuşi, copiii Domnului au siguranţa prezenţei lui Dumnezeu în orice situaţie. Vestea cea bună este Dumnezeul descris în Isaia 41, Atotputernic şi Răscumpărător.

Cine este adevăratul Stăpân al istoriei? Cine este Autorul şi Conducătorul istoriei? Cine a condus toate evenimentele istoriei? Este totul controlat? De cine?

Toate puterile omeneşti, toţi conducătorii, toate ideologiile, toate valorile, toate priorităţile, trebuie să se plece înaintea Stăpânului istoriei!

Dumnezeu ne cere să păstrăm linişte când El vorbeşte. În tăcere putem să medităm la puterea, înţelepciunea şi bunătatea lui Dumnezeu. Dacă nu tăcem, ne răzvrătim.

Ce facem când ne merge bine? Uităm de umilinţă şi modestie? Avem puţin timp cu Dumnezeu? Avem puţin respect faţă de Cuvânt?

Ce facem când suntem în probleme? Ne împotrivim Domnului sau ne punem viaţa în mâinile Lui? Cum ne gândim la puterea şi bunătatea Lui?

Trebuie să veghem asupra atitudinilor noastre pentru că noi suntem tot timpul în prezenţa lui Dumnezeu.

Doamne, cred că Tu eşti Cel dintâi şi Acelaşi, Cel suveran, Cel Sfânt, Cel atotoputernic. Tu eşti conducătorul istoriei. Vreau să păstrez liniştea când Tu vorbeşti ca să meditez la puterea, înţelepciunea şi bunătatea Ta. Cred că Tu plănuieşti bine pentru toţi cei ce cred în Tine şi Îţi duci la îndeplinire toate planurile Tale.

Mulţumesc că mă ajuţi să rămân în umilinţă şi modestie, să iubesc Cuvântul Tău şi să veghez asupra gândurilor, atitudinilor, faptelor şi vorbelor mele.

Doamne, inima mea se bucură că Tu ai un plan cu viaţa mea!

October 22, 2012 by anatatar

Înţelepciunea şi priceperea

Isaia 5:21

„Vai

de cei ce se socotesc

înţelepţi

şi se cred

pricepuţi!”

„Vai” este o exclamaţie a durerii.

Vai de cei ce se cred înţelepţi şi pricepuţi!

Când cineva respinge Cuvântul lui Dumnezeu, singura alternativă care-i rămâne este să se încreadă în puterea şi înţelepciunea lui. Nu-i de mirare că oamenii ajung la moarte spirituală.

Romani 1:22 ne spune că oamenii care au crezut că sunt înţelepţi, au înnebunit. „S-au fălit că sunt înţelepţi şi au înnebunit.” Ce vei face tu ca să te păzeşti de o asemenea gândire şi purtare?

Romani 1:18 se afirmă: „Mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu şi împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor care înăbuşe adevărul în nelegiuirea lor”.

Apostolul Pavel arată clar faptul că întunecarea minţii este o consecinţă a îndepărtării omului de Dumnezeu : „Fiindcă, cu toate că au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulţumit, ci s-au dedat la gândiri deşarte şi inima lor fără pricepere s-a întunecat” (Romani 1:21).

Ideea se continuă şi în Romani 1:28: „Fiindcă n-au căutat să păstreze pe Dumnezeu în cunoştinţa lor, Dumnezeu i-a lăsat în voia minţii lor blestemate, ca să facă lucruri neîngăduite”.

Credincioşii adevăraţi recunosc nevoia lor de a fi salvaţi de Dumnezeu din firea lor pământească (egoismul lor).

Consideri tu că faci farte dintre acei care „au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu.”?

Crezi tu ce spune Proverbe 9:10 „Frica de Domnul este începutul înţelepciunii.”?

Crezi tu adevărul din Proverbe 8:11-12 „Căci înţelepciunea preţuieşte mai mult decât mărgăritarele şi nici un lucru de preţ nu se poate asemui cu ea. Eu, Înţelepciunea am ca locuinţă mintea şi pot născoci cele mai chibzuite planuri.”?

Doamne Isuse, Tu eşti Înţelepciunea de care am nevoie! Fereşte-mă de nebunie.

Doamne,

umple inima mea

cu înţelepciunea şi priceperea Ta!