Pregătiţi calea

1 prayIsaia 56:9-57:21

Isaia 57:14 „Şi El zice:

„Croiţi, croiţi drum,

pregătiţi calea,

luaţi orice piedică

din calea poporului Meu!”

*

Doamne, vin înaintea Ta să mă rog pentru păzitorii şi păstorii din biserica mea. Te rog să îi păzeşti prin puterea Numelui Tău de păcatele descrise în acest capitol. Dacă sunt greşiti, Te rog să le deschizi ochii şi să le dai harul să vadă, să recunoască, să se întoarcă şi să caute neprihănirea şi ceea ce este bine. Dă-le pricepere, ajută-i să fie harnici în lucrul Domnului, să fugă de lăcomie, de băutură, să umble pe calea Domnului, să caute să împlinească nevoile poporului şi să caute foloasele altora. Păzeşte-i de vrăjitorie, curvie, batjocură, minciună, idolatrie, ucidere, nesimţire, mândrie, înşelăciune, necredincioşie, obrăznicie, nepăsare.

Cum te rogi pentru păzitorii şi păstorii din biserica ta?

Doamne, mă rog pentru toată biserica mea ca să fim oameni de bine, oameni care iau aminte, oameni de pace, smeriţi, croind cărări drepte, pregătind calea, alungând toate piedicile de pe calea poporului Domnului.

Cum te rogi pentru credincioşii din biserica ta?

Doamne, Tu vezi pe cei ce plâng şi eşti gata să ne ajuţi. Doamne, mulţumim că încă ne mai vorbeşti şi ne spui că nu vrei să ne cerţi încontinuu, nici să ţii o mânie necurmată, nici să ne loveşti, nici să Te ascunzi, nici să Te superi, ci, să ne tămăduieşti, să ne izbăveşti, să ne mântuieşti, să ne călăuzeşti. Tu vrei să pui lauda Ta pe buzele noastre! Tu vrei să dai pace celui de aproape şi celui de departe!

Cum vezi harul Domnului pentru cei ce plâng?

A pus Domnul lauda pe buzele tale?

Ţi-a dat Domnul pace în inima ta, o pace care întrece orice pricepere omenească?

Doamne, vindecă-mă de răutatea mea ca să nu ajung ca cei răi despre care Tu ai spus: Cei răi nu au pace, nu au linişte, ci numai tulburare (noroi şi mâl).

 

Doamne, păzeşte inima mea de tulburare!

Doamne, umple inima mea cu pacea Ta!

Advertisements

Croiţi, croiţi drum…

1aIsaia 56:9-57:21

Isaia 57:14 „Şi El zice: „Croiţi, croiţi drum,

pregătiţi calea, luaţi orice piedică din calea poporului Meu!”

Cine trebuie să croiască un drum? Cine trebuie să pregătească o cale? Cine trebuie să dea  piedicile la o parte de pe calea celor ce sunt din poporul Domnului? Cine sunt păzitorii? Care este lucrarea păstorilor?

Cum sunt descrişi păzitorii şi păstorii în acest text?

Păzitorii sunt orbi, fără pricepere, câini muţi care nu pot să latre, aiuriţi, tolăniţi (leneşi), le place să doarmă, lacomi.

Păstorii sunt fără pricepere, umblă pe calea lor, nu pe calea Domnului, umblă după folosul lor şi nu se uită după nevoile altora, umblă după vin şi băuturi tari, fac ce este rău.

Domnul scoate la iveală falsitatea şi idolatria.

Cât de mult ne preocupă grija de fraţii de credinţă? Cât de mult ne protejăm, ne păzim unii pe alţii? Cât de mult ne rugăm pentru păzitorii şi păstorii din bisericile noastre? Oare cum este inima lui Dumnezeu când se uită la noi, la păzitorii şi păstorii noştri?

Dumnezeu va judeca pe fiecare.

Care este judecata Domnului pentru noii? Care este harul Domnului pentru noi?

Dumnezeu va da la iveală tot răul făcut de păzitori şi păstori.

Cei răi nu au pace spune Domnul.

Încă mai este har şi cei ce aleg să se încreadă în Dumnezeu pot fi iertaţi.

Dar sunt şi oameni neprihăniţi!

În comparaţie cu cei răi, cei neprihăniţi sunt chemaţi de Domnul acasă. Oamenii de bine sunt luaţi de pe pământ din pricina răutăţii. Cei ce umblă pe drumul cel drept se odihnesc de toată osteneala lor. Ei sunt salvaţi de la rău. Vedem aici că este o răsplată pentru cei ce mor în Domnul.

Va fi o judecată dreaptă când Dumnezeu va da la iveală toate relele: vrăjitoria, preacurvia, curvia, batjocura, minciuna, idolatria, uciderea copiilor, nesimţirea, mândria, lăcomia, înşelăciunea, necredincioşia, obrăznicia, nepăsarea.

Dar Dumnezeu va apăra pe cei credincioşi, pe cei smeriţi care croiesc cărări drepte, care pregătesc calea, care alungă piedicile de pe calea poporului Domnului. Domnul cel Preaînalt a cărui locuinţă este veşnică şi al cărui Nume este sfânt ne vorbeşte: „Eu locuiesc în locuri înalte şi în sfinţenie, dar sunt cu omul zdrobit, ca să înviorez duhurile smerite şi să îmbărbătez inimile zdrobite”. Cum defineşti tu omul zdrobit, duhul smerit şi inima zdrobită?

Este sentimentul de vinovăţie prezent când omul este zdrobit?

Cum ai experimentat promisiunea lui Dumnezeu când ai avut o inimă zdrobită?

 

Doamne, Tu vezi când inima mea este zdrobită şi mă mângâi !

 

Proverbe 7

7*

Proverbe 7

*

Citeşte cu voce tare această rugăciune:

Tată ceresc, păstrez cuvintele Tale şi ţin în inima mea sfaturile Tale.

Preţuiesc sfaturile Tale ca să trăiesc. Păzesc învăţăturile Tale ca lumina ochilor.

Le leg la degete, le scriu pe tăbliţa inimii mele.

Zic înţelepciunii: „Tu eşti sora mea!” Şi numesc priceperea prietena mea, ca să mă ferească de rău, de cei care întrebuinţează cuvinte ademenitoare la rău.

Doamne, mulţumesc că îmi aduci aminte să nu stau la fereastra răului ca să mă uit la lucruri neîngăduite; să nu caut lucruri bune printre lucrurile rele; să nu mă las dusă de cei fără minte; să nu apuc pe calea care duce spre locuinţa morţilor.

Nu vreau să umblu în locuri periculoase în amurg, seara, în noaptea neagră şi întunecoasă, când cei cu inima şireată mă pot înşela. Nu vreau să fiu prietenă cu cei necuraţi care iubesc desfrâul, care sunt buni de gură, fără astâmpăr şi stau la pândă ca să facă răul.

Nu mă las îmbrăţişată, nici sărutată de cei străini care au o faţă fără ruşine, care vorbesc de jertfe de mulţumire şi despre juruinţe, dar în inimă plănuiesc răul.

Tată ceresc, ajută-mă să văd şiretenia celor care vor să amăgească şi să distrugă. Nu vreau să cedez la presiunea lor, nici la vorbele lor nesfârşite sau la prezentările lor extraordinare. Nu mă interesează podoabele, mirodeniile, promisiunile, ofertele, dezmierdările şi dragostea lor cea falsă. Nu mă las ademenită, nu merg după cei chinuiţi de pofte trupeşti; ca să nu mă aseamăn cu ei, să nu fiu ca un bou care se duce la măcelărie, ca un cerb care aleargă spre cursă, ca pasărea care dă buzna în laţ, fără să ştie că o va costa viaţa, până ce săgeata îi străpunge ficatul.

Tată ceresc, Te ascult şi iau aminte la cuvintele gurii Tale. Nu mi se abate inima spre calea unei asemenea persoane. Tu mă ajuţi să nu mă rătăcesc pe cărările ei, căci ea a făcut să cadă multe jertfe şi mulţi sunt cei pe care i-a ucis ea. Casa ei este drumul spre locuinţa morţilor, drumul care pogoară spre locaşurile morţii.

Doamne, Îţi mulţumesc că mă înveţi cât de periculos este păcatul sexual în gândire, în purtare şi în faptă. Tu mă ajuţi să rămân în curăţie şi în adevăr.

 

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să fim înţelepţi!

 

Proverbe 4

proverbs 4Proverbe 4

Tată ceresc, ascult învăţătura Ta şi iau aminte, ca să pricep. Tu îmi dai sfaturi bune şi nu lepăd învăţătura Ta.

Când eram încă un copil la tatăl meu şi prunc gingaş la mama mea, ei mă învăţau atunci, şi-mi ziceau: „Păstrează bine în inima ta cuvintele noastre, păzeşte învăţăturile şi vei trăi!”

Tată ceresc, ajută-mă să dobândesc înţelepciune şi pricepere; să nu uit cuvintele gurii Tale şi nu mă abate de la ele; să nu părăsesc înţelepciunea căci ea mă va păzi; să o iubesc şi ea mă va ocroti!

Vreau să înţeleg începutul înţelepciunii, să dobândesc înţelepciunea şi cu tot ce am, să dobândesc priceperea; s-o înalţ şi ea mă va înălţa; ea va fi slava mea, dacă o voi îmbrăţişa. Ea îmi va pune pe cap o cunună plăcută, mă va împodobi cu o strălucită cunună împărătească.

Tată ceresc, Te ascult, primesc cuvintele Tale ca anii vieţii mele să se  înmulţiască.

Arată-mi calea înţelepciunii şi povăţuieşte-mă pe cărările neprihănirii.

Binecuvântează-mă când voi umbla, ca pasul să nu-mi fie stânjenit; şi când voi alerga, să nu mă poticnesc.

Ajută-mă să ţin învăţătura, să n-o las din mână; s-o păstrez, căci ea este viaţa mea; să  nu intru pe cărarea celor răi şi să nu umblu pe calea celor nelegiuiţi, ci să mă feresc de ea; să  nu trec pe ea, ci s-o ocolesc trecând înainte!

Păzeşte-mă de cei răi, căci ei nu dorm, dacă n-au făcut răul; le piere somnul dacă nu fac pe cineva să cadă; ei mănâncă pâine nelegiuită şi beau vin stors cu sila.

Păstrează-mă pe calea celor neprihăniţi, căci cărarea celor neprihăniţi este ca lumina strălucitoare, a cărei strălucire merge mereu crescând până la miezul zilei.

Păzeşte-mă de calea celor răi, căci calea celor răi este ca întunericul gros: ei nu văd de ce se vor poticni.

Tată ceresc, iau aminte la cuvintele Tale, îmi plec urechea la vorbele Tale! Îmi doresc să nu se depărteze cuvintele acestea de ochii mei, ci să le păstrez în fundul inimii mele, căci ele sunt viaţă pentru cei ce le găsesc şi sănătate pentru tot trupul lor.

Tată ceresc, ajută-mă să-mi păzesc inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieţii; să izgonesc neadevărul din gura mea şi să depărtez viclenia de pe buzele mele; ochii mei să privească drept şi pleoapele mele să caute drept înaintea Ta; cărarea pe care merg să fie netedă şi toate căile mele să fie hotărâte; să nu mă abat nici la dreapta, nici la stânga şi să mă feresc de rău.

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să luăm aminte la învăţăturile Tale!

 

Proverbe 3

proverbs 3_13*

Proverbe 3

 *

Tată ceresc, eu sunt copilul Tău. Nu uit învăţăturile Tale şi păstrez în inima mea sfaturile Tale! Căci ele îmi vor lungi zilele şi anii vieţii mele, şi-mi vor aduce multă pace.

Să nu mă părăsească bunătatea şi credincioşia! Eu mi le leg la gât, le scriu pe tăbliţa inimii mele, ca astfel să capăt trecere şi minte sănătoasă, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.

Mă încred în Domnul din toată inima mea şi nu mă bizui pe înţelepciunea mea!

Îl Recunosc în toate căile mele şi El îmi va netezi cărările.

Nu mă socotesc singur înţelept; mă tem de Domnul şi mă abat de la rău, căci aceasta va aduce sănătate trupului meu şi răcorire oaselor mele.

Tată ceresc, ajută-mă să Te cinstesc cu averile mele şi cu cele dintâi roade din tot venitul meu, căci atunci grânarele îmi vor fi pline de belşug şi teascurile vor geme de must.

Nu dispreţuiesc mustrarea Domnului şi nu mă mâhnesc de pedepsele Lui, căci Domnul mustră pe cine iubeşte, ca un părinte pe copilul pe care-l iubeşte!

Mă rog şi caut să fiu omul fericit care găseşte înţelepciune şi capătă pricepere, căci câştigul pe care-l aduce ea este mai bun decât al argintului şi venitul adus de ea este mai de preţ decât aurul; ea este mai de preţ decât mărgăritarele şi toate comorile mele nu se pot asemui cu ea. În dreapta ei este o viaţă lungă; în stânga ei, bogăţie şi slavă.  Căile ei sunt nişte căi plăcute şi toate cărările ei sunt nişte cărări paşnice. Ea este un pom de viaţă pentru cei ce o apucă şi cei ce o au sunt fericiţi.

Doamne, Tu prin înţelepciune ai întemeiat pământul şi prin pricepere ai întărit  cerurile; prin ştiinţa Ta s-au deschis Adâncurile şi strecoară norii roua.

Nu depărtez învăţăturile acestea de ochii mei: păstrez înţelepciunea şi chibzuinţa, căci ele vor fi viaţa sufletului meu şi podoaba gâtului meu.

Doamne, ajută-mă să merg cu încredere pe drumul Tău şi piciorul nu mi se va poticni; când mă voi culca, să fiu fără teamă şi când voi dormi, somnul să-mi fie dulce; să nu mă tem nici de spaimă năpraznică, nici de o năvălire din partea celor răi. Tu eşti nădejdea mea şi Tu îmi vei păzi piciorul de cădere.

Tată ceresc, ajută-mă să nu opresc o binefacere celui ce are nevoie de ea, când pot s-o fac; să nu zic aproapelui meu: „Du-te şi vino iarăşi; îţi voi da mâine!” când am de unde să dau.

Ajută-mă să nu gândesc rău împotriva aproapelui meu, când locuieşte liniştit lângă mine; să nu mă cert fără pricină cu cineva, când nu mi-a făcut nici un rău; să nu pizmui pe omul asupritor şi să nu aleg nici una din căile lui.

Doamne, Tu urăşti pe oamenii stricaţi, dar eşti prieten cu cei fără prihană. Păzeşte-mă de stricăciune şi blestem, de casa celui rău şi de cei batjocoritori, de nebunie şi ruşine.

Binecuvintează, dar, locuinţa mea şi a celor neprihăniţi!

Ajută-ne să rămânem smeriţi, căci celor smeriţi Tu le dai har.

Ajută-ne să fim înţelepţi, căci înţelepţii vor moşteni slava.

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

Să câştigăm înţelepciunea cu orice preţ!

 

Doamne, ai milă de noi!

mercyIsaia 33

Isaia 33:2a

„Doamne,

ai

milă

de

noi!”

*

 

Vai de vrăjmaşii lui Dumnezeu. Vai de cei ce jefuiesc. Vai de cei ce pustiesc.

Dumnezeu, Judecătorul, îi va pedepsi, iar pe cei credincioşi îi va apăra.

Întotdeauna când ne întoarcem la Dumnezeu, El are har pentru noi şi ne iartă (căci ştie din ce suntem făcuţi). Trebuie să ne temem de El cu o teamă sfântă. Cu reverenţă să-I dăm locul cel mai bun (inima) în fiecare zi. El poate păzi inima noastră. El niciodată nu ne părăseşte, nu ne uită şi nu ne lasă singuri. Orice am greşit, El nu ne părăseşte, ci aşteaptă să ne întoarcem la El cu pocăinţă. Te-ai depărtat de Domnul? Dumnezeu nu se schimbă. Eu şi tu, da, ne schimbăm.

El ne aşteaptă, ne iubeşte şi vrea restaurarea noastră.

Cine sunt vrăjmaşii tăi? Te temi de ei? Biruinţa noastră este câştigată atunci când Domnul e de partea noastră. Sau mai bine zis când noi suntem de partea Lui. Suntem noi de partea Lui? În care domeniu din viaţa ta te cercetează Domnul şi-ţi spune să te întorci la El? Strigi către Domnul după ajutor? Cum descrii strigarea ta?

Iată strigarea mea când sunt înconjurată de duşman:

Doamne, Tu eşti înălţat şi locuieşti în înălţime. Tu eşti drept şi nepărtinitor. Tu dai înţelepciune şi Tu dai pricepere. Tu eşti statornic. Tu eşti izvorul mântuirii. Ai milă de mine, căci nădăjduiesc în Tine. Fii ajutorul meu în fiecare dimineaţă. Fii izbăvirea mea la vreme de nevoie (v.5,6,2). Nu mă lăsa să mă plâng şi să umblu pe drumuri străine (v.8). Nu mă lăsa să tremur, să jelesc, să tânjesc, să fiu întristată, nici să fiu dată de ruşine, nici să cad ca o frunză (v.9), ci să mă tem de Tine, căci Tu eşti comoara, înţelepciunea, priceperea şi mântuirea mea (v.6). Ajută-mă să umblu în neprihănire, să vorbesc fără vicleşug, să nesocotesc un câştig scos prin stoarcere, să-mi trag mâinile înapoi ca să nu primesc mită, să-mi astup urechile ca să nu audă cuvinte setoase de sânge, să-mi leg ochii să nu vadă răul (v.15) pentru că vreau să locuiesc în locuri înalte, unde este siguranţă; în prezenţa Ta, căci Tu eşti o stâncă tare pentru mine. Tu eşti locul meu de scăpare. Tu ai grijă de nevoile mele (pâine şi apă) (v.16). Tu eşti Împăratul meu, şi ochii mei vor vedea strălucirea Ta (v.17). Ochii mei vor vedea judecata Ta asupra vrăjmaşilor (v.19). Ochii mei vor vedea Ierusalimul, cetatea sărbătorilor, ca o locuinţă liniştită şi în siguranţă (v.20).

Doamne, Tu eşti minunat, Tu eşti Judecătorul, Tu eşti Legiutorul, Tu eşti Împăratul, Tu eşti Mântuitorul (v.21-22)! Tu mă vindeci şi Tu mă ierţi (v.24).

 

Doamne, inima mea strigă către Tine,

mereu,

după ajutor!

 

Bunătatea Domnului

13Isaia 29

Isaia 29:19

„Cei nenorociţi

se vor bucura

tot mai mult în Domnul

şi

săracii se vor veseli

de Sfântul lui Israel.”

 

Dumnezeu este aşa de bun! Cei ce se smeresc se vor bucura, vor căpăta pricepere şi învăţătură.

Cum te mângâie bunătatea lui Dumnezeu?

Recunoşti binecuvântările smereniei în viaţa ta?

Cum a folosit Dumnezeu suferinţa în viaţa ta ca să te atragă la El?

Dacă te-a schimbat fără durere şi fără suferinţă, cum Îl lauzi?

Cunoaşterea adevărului din Scripturi ne ajută să cunoaştem voia lui Dumnezeu în toate lucrurile, deciziile şi planurile noastre. Ochii noştri sunt deschişi, urechile noastre aud şi suntem izbăviţi de negură şi întuneric (29:18). Ne vom bucura şi ne vom veseli de Sfântul lui Israel (29:19) căci El va nimici pe duşmani.

Doamne, Dumnezeul meu, Tu eşti Olarul iar eu sunt lutul. Tu m-ai creat şi Îţi mulţumesc.  Mulţumesc că m-ai păzit de cutremur, de vijelie, de furtună, de foc, de foame, de sete, de neputinţă, de neştiinţă, de necredinţă. Recunosc că este bunătatea Ta, nu meritul meu. Eu nu am nici un merit. De aceea vreau să trăiesc în umilinţă ca să Te văd cu ochii mei, să Te aud cu urechile mele şi să fiu izbăvită în ceasul încercării. Mulţumesc pentru bucuria mântuirii pe care Tu mi-ai dat-o şi pentru pacea Ta care întrece orice putere omenească de pricepere. Te laud pentru promisiunea că mă vei apăra de vrăjmaşi. Mă încred în Tine şi trăiesc în linişte. Recunosc lucrarea mâinilor Tale, sfinţesc Numele Tău, doresc să trăiesc o viaţă în teamă sfântă faţă de Tine, caut să capăt pricepere şi învăţătură de la Tine. Mulţumesc pentru Cuvântul Tău care îmi deschide ochii mei spirituali ca să văd adevărul.

 

Doamne, inima mea este recunoscătoare pentru bunătatea Ta!