Matei 28:16-20: ,,Cei unsprezece ucenici s-au dus în Galilea, în muntele unde le poruncise Isus să meargă. Când L-au văzut ei, I s-au închinat, dar unii s-au îndoit. Isus S-a apropiat de ei, a vorbit cu ei şi le-a zis: „Toată puterea Mi-a fost dată în cer şi pe pământ. Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit. Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin.”
Cei unsprezece ucenici au ascultat porunca Domnului şi s-au dus la întâlnirea cu El. Întâlnirea de la Casa Domnului este o poruncă. Cred că te bucuri să asculţi de această poruncă. Cred că îți place să vină Domnul la tine şi să îţi vorbească, căci ai vrea să auzi ce are să-ţi spună. La întâlnirea cu Domnul, unii se închină şi alţii se îndoiesc. Veghează să rămâi în închinare fără să lași îndoiala în inima ta, căci mult ne transformă închinarea înaintea lui Dumnezeu. Câteodată, îndoielile fură bucuria şi închinarea autentică. Să crezi că Domnul Isus are toată puterea în cer şi pe pământ, căci astfel primeşti putere de la El în rugăciune şi în slujire. Acest lucru depinde de relaţia ta cu El. Poate te rogi în fiecare zi ca să ai puterea Domnului în rugăciune și în slujire. Duhul Domnului ne îndeamnă și ne învață să facem ucenici. Cine trebuie să facă ucenici? Toţi credincioşii. Dacă Domnul ţi-ar spune să faci ucenici, L-ai crede sau te-ai îndoi?
Botezul şi învăţătura Domnului Isus trebuie să fie foarte importante pentru toți credincioșii. Dacă eşti botezată, ce amintire păstrezi despre acea zi? Poate ai încercat să spui experienţa ta măcar unui singur suflet sau ai reuşit să o scrii ca o amintire pentru cei ce vin după tine. Cred că ai crescut în cunoaşterea învăţăturii Domnului de când te-ai botezat. Cât de vie şi scumpă este relaţia ta cu Salvatorul tău? Domnul ne-a promis că va fi cu noi până la sfârşitul veacului. O, ce mare bucurie avem când Domnul este cu noi! O, cât de mult ne dorim să experimentăm prezenţa Lui în viaţa de fiecare zi! Cum ai descrie prietenia ta cu Domnul? Călătoreşte alături de Domnul cu bucurie și până la sfârşitul vieţii.
Doamne, Isuse Hristoase, Tu eşti prietenul meu cel bun. Din copilărie, în tinereţe şi pe parcursul vieţii, am călătorit alături de Tine, cu bucurie, mulţumire şi recunoştinţă, şi voi continua să păstrez prietenia cu Tine până la sfârşitul vieţii. În zori de zi, când mă trezesc, mă aplec smerită în rugăciune să-Ţi spun că eşti nădejdea mea, tăria mea, protecţia mea, ajutorul meu, bucuria mea. Te voi binecuvânta, Domnul meu, în orice vreme; fie ca lauda la adresa Numelui Tău să fie totdeauna în gura mea. Sufletul meu se bucură în Tine, Doamne! Înalţ Numele Tău! Te caut Doamne, căci îmi răspunzi şi mă izbăveşti din toate temerile mele. Îmi întorc privirile spre Tine, ca să mă luminezi de bucurie şi să nu mi se umple faţa de ruşine. Strig către Tine în rugăciune, ca să mă scapi din toate necazurile. Ştiu că îngerii Domnului tăbărăsc în jurul celor ce se tem de Tine, şi-i scapi din primejdie. Tu eşti bun şi mă încred în Tine. Mă tem de Tine, cu o teamă sfântă. Vreau să fiu fericită şi să trăiesc zile bune, de aceea îmi feresc limba de rău şi buzele de cuvinte înşelătoare; mă depărtez de rău şi fac binele; caut pacea şi alerg după ea! (Psalmul 34:1-7, 12-14).
Doamne, mă bucur să stau de vorbă cu Tine prin rugăciune!