Cei unsprezece ucenici

Matei 28:16-20: ,,Cei unsprezece ucenici s-au dus în Galilea, în muntele unde le poruncise Isus să meargă. Când L-au văzut ei, I s-au închinat, dar unii s-au îndoit. Isus S-a apropiat de ei, a vorbit cu ei şi le-a zis: „Toată puterea Mi-a fost dată în cer şi pe pământ. Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit. Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin.”

Cei unsprezece ucenici au ascultat porunca Domnului şi s-au dus la întâlnirea cu El. Întâlnirea de la Casa Domnului este o poruncă. Cred că te bucuri să asculţi de această poruncă. Cred că îți place să vină Domnul la tine şi să îţi vorbească, căci ai vrea să auzi ce are să-ţi spună. La întâlnirea cu Domnul, unii se închină şi alţii se îndoiesc. Veghează să rămâi în închinare fără să lași îndoiala în inima ta, căci mult ne transformă închinarea înaintea lui Dumnezeu. Câteodată, îndoielile fură bucuria şi închinarea autentică. Să crezi că Domnul Isus are toată puterea în cer şi pe pământ, căci astfel primeşti putere de la El în rugăciune şi în slujire. Acest lucru depinde de relaţia ta cu El. Poate te rogi în fiecare zi ca să ai puterea Domnului în rugăciune și în slujire. Duhul Domnului ne îndeamnă și ne învață să facem ucenici. Cine trebuie să facă ucenici? Toţi credincioşii. Dacă Domnul ţi-ar spune să faci ucenici, L-ai crede sau te-ai îndoi?

Botezul şi învăţătura Domnului Isus trebuie să fie foarte importante pentru toți credincioșii. Dacă eşti botezată, ce amintire păstrezi despre acea zi? Poate ai încercat să spui experienţa ta măcar unui singur suflet sau ai reuşit să o scrii ca o amintire pentru cei ce vin după tine. Cred că ai crescut în cunoaşterea învăţăturii Domnului de când te-ai botezat. Cât de vie şi scumpă este relaţia ta cu Salvatorul tău? Domnul ne-a promis că va fi cu noi până la sfârşitul veacului. O, ce mare bucurie avem când Domnul este cu noi! O, cât de mult ne dorim să experimentăm prezenţa Lui în viaţa de fiecare zi! Cum ai descrie prietenia ta cu Domnul? Călătoreşte alături de Domnul cu bucurie și până la sfârşitul vieţii.

Doamne, Isuse Hristoase, Tu eşti prietenul meu cel bun. Din copilărie, în tinereţe şi pe parcursul vieţii, am călătorit alături de Tine, cu bucurie, mulţumire şi recunoştinţă, şi voi continua să păstrez prietenia cu Tine până la sfârşitul vieţii. În zori de zi, când mă trezesc, mă aplec smerită în rugăciune să-Ţi spun că eşti nădejdea mea, tăria mea, protecţia mea, ajutorul meu, bucuria mea. Te voi binecuvânta, Domnul meu, în orice vreme; fie ca lauda la adresa Numelui Tău să fie totdeauna în gura mea. Sufletul meu se bucură în Tine, Doamne! Înalţ Numele Tău! Te caut Doamne, căci îmi răspunzi şi mă izbăveşti din toate temerile mele. Îmi  întorc privirile spre Tine, ca să mă luminezi de bucurie şi să nu mi se umple faţa de ruşine. Strig către Tine în rugăciune, ca să mă scapi din toate necazurile. Ştiu că îngerii Domnului tăbărăsc în jurul celor ce se tem de Tine, şi-i scapi din primejdie. Tu eşti bun şi mă încred în Tine. Mă tem de Tine, cu o teamă sfântă. Vreau să fiu fericită şi să trăiesc zile bune, de aceea îmi feresc limba de rău şi buzele de cuvinte înşelătoare; mă depărtez de rău şi fac binele; caut pacea şi alerg după ea! (Psalmul 34:1-7, 12-14).

Doamne, mă bucur să stau de vorbă cu Tine prin rugăciune!

Advertisement

Sabatul

4Isaia 58 : 13 : „Dacă îţi vei opri piciorul în ziua Sabatului, ca să nu-ţi faci gusturile tale în Ziua Mea cea sfântă; dacă Sabatul va fi desfătarea ta, ca să sfinţeşti pe Domnul slăvindu-L şi dacă-L vei cinsti neurmând căile tale, neîndeletnicindu-te cu treburile tale şi nededându-te la flecării…”

Este Sabatul o poruncă?

Ce ne învaţă Exod 20:8-11, despre Sabat?

„Adu-ţi aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti. Să lucrezi şase zile şi să-ţi faci lucrul tău. Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă închinată Domnului, Dumnezeului tău. Să nu faci nici o lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este în casa ta. Căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pământul şi marea şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit; de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnă şi a sfinţit-o.”

Ce înseamnă că este o zi sfântă? Ce înseamnă că este ziua Domnului, nu a mea?

Ce ne învaţă Exod 31:12-17, despre Sabat?

„Domnul i-a vorbit lui Moise şi a zis: „Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: „Să nu care cumva să nu ţineţi Sabatele Mele, căci aceasta va fi între Mine şi voi şi urmaşii voştri, un semn după care se va cunoaşte că Eu sunt Domnul, care vă sfinţesc. Să ţineţi Sabatul, căci el va fi pentru voi ceva sfânt. Cine îl va călca, va fi pdedepsit cu moartea. Cine va face vreo lucrare în ziua aceasta, va fi nimicit din mijlocul poporului său. Să lucrezi şase zile, dar a şaptea este Sabatul, ziua de odihnă, închinată Domnului. Cine va face vreo lucrare în ziua Sabatului, va fi pedepsit cu moartea. Copiii lui Israel să păzească Sabatul, prăznuindu-l ei şi urmaşii lor, ca un legământ necurmat. Acesta va fi între Mine şi copiii lui Israel un semn veşnic, căci în şase zile a făcut Domnul cerurile şi pământul, iar în ziua a şaptea S-a odihnit şi a răsuflat.”

Ce înseamnă să ţii Sabatul?

Cunoaştem noi că El ne sfinţeşte?

Este Sabatul (ziua Domnului) o zi sfântă pentru tine?

Adevărata devoţiune faţă de Domnul produce bucurie în viaţa credinciosului.

 

Inima mea iubeşte ziua Domnului!

 

Cartea Domnului

carteaIsaia 34:8-17

*

Isaia 34:16a

„Căutaţi

în

Cartea

Domnului

şi

citiţi!”

*

Este aceasta o poruncă?

Care este Cartea Domnului? Cât de familiară eşti tu cu Cartea Domnului? De ce să căutăm Cartea Domnului? De ce să citim? Cât de des cauţi Cartea Domnului? Cât de des citeşti în Cartea Domnului?

Cartea Domnului ne spune adevărul despre ziua judecăţii şi despre paradis.

Pieire sau paradis? Capitolul 34 descrie pieirea. Capitolul 35 prezintă paradisul.

Dacă nu există siguranţa judecăţii lui Dumnezeu, nu există nici siguranţa mântuirii Lui. Dumnezeu, ca un Meşter Zidar care foloseşte metrul şi plumbul la construcţie ca să fie bună, va fi atent la detaliile construirii ca şi la ale dărâmării. Dumnezeu este foarte atent cu mântuirea, dar şi cu judecata. Totul este bine pregătit de El.

Cine râde astăzi de mântuire, va plânge mâine la judecată.

Ce s-ar întâmpla dacă Dumnezeu nu ar pedepsi păcatul? Unii oameni întreabă: de ce un Dumnezeu bun pedepseşte?

Nu există mântuire fără pedeapsă.

Ca să scăpăm de pedeapsă trebuie să acceptăm răscumpărarea lui Dumnezeu.

Astăzi este încă speranţă pentru că Domnul oferă răscumpărare. Mâine nu se ştie. Ştim că va fi o zi de judecată în viitor când mânia lui Dumnezeu se va arăta.

Care este diferenţa între mânia lui Dumnezeu şi mânia omului?

Mânia lui Dumnezeu izvorăşte din dragoste pentru om. Mânia lui Dumnezeu este dreaptă.

Dumnezeu cunoaşte măsura fiecărui om. Nimic nu este ascuns de El.

Mânia omului izvorăşte din dorinţa de răzbunare.

Care sunt rezultatele mâniei lui Dumnezeu pentru Edom? (Edomul este poporul născut din Esau, fratele lui Iacov. Acest popor a ajuns plin de dispreţ, resentimente, violenţă către Israel.) Va fi o mare distrugere: lipsa oamenilor şi lipsa apei, foc şi pustiu.

Va fi o zi de răzbunare. Crezi?

Doamne, mulţumesc pentru ziua de azi care este o zi de har. Astăzi am bucuria de a citi în Cartea Domnului. Astăzi am har să caut Calea cea dreaptă şi să merg pe ea. Mă bucur că am înţeles şi am acceptat răscumpărarea oferită de Tine pe baza credinţei în Jertfa Domnului Isus Cristos, care a murit şi pentru păcatele mele. Tu mă cunoşti căci Tu m-ai mântuit. Te iubesc căci Tu mi-ai iertat păcatele şi ai dat sens vieţii mele. Ai pregătit un viitor minunat pentru mine. Aştept ziua întâlnirii cu Tine şi nu mă tem de mânia Ta cea dreaptă căci Răscumpărătorul meu este viu, mă apără, mă ajută, mă călăuzeşte şi cred că într-o zi ochiul meu Îl va vedea.

 

Inima mea spune:

Tu, Doamne, eşti Răscumpărătorul meu!

 

Poruncă peste poruncă

poruncăIsaia 28

Isaia 28:10

„Căci dă învăţătură peste învăţătură,

învăţătură peste învăţătură,

poruncă peste poruncă,

poruncă peste poruncă,

puţin aici, puţin acolo.”

Este totuşi o speranţă, în mijlocul furtunii, pentru rămăşiţa poporului Israel (cei credincioşi). Domnul va fi cununa lor: o cunună strălucitoare şi măreaţă. El a promis dreptarea şi puterea de biruinţă asupra duşmanilor (28:5-6).

Pedeapsa lui Dumnezeu urmăreşte schimbarea şi restaurarea poporului.

Nu toate luptele şi atacurile sunt din cauza păcatului, ci Dumnezeu aduce vremuri grele ca să înveţe pe poporul Lui să fie atent la credinţă.

Disciplina este folosită ca să învăţăm sfinţenia (Evrei 12:10-13).

Disciplina lui Dumnezeu ne învaţă să ne întoarcem la El, locul nostru de scăpare şi adăpostul nostru.

Unde este locul tău de scăpare? Unde este adăpostul tău?

Dacă te examinezi cu atenţie, te vezi încrezătoare în puterile tale?

Te crezi importantă când apariţia ta este impresionantă? Sau când îi convingi pe alţii că eşti inteligentă şi bine informată? Aceste lucruri nu dau siguranţă destinului, nici nu vor defini caracterul plăcut Domnului.

Care este învăţătura pe care te bazezi?

Care sunt poruncile pe care le împlineşti?

Vai de cei ce clădesc pe altă temelie, alta decât Cristos. Ei se duc spre dezastru.

Cine este temelia ta şi cum clădeşti?

Temelia mea este Cristos! Credinţa mea este în Cristos! Încrederea mea este în Cristos.

Dumnezeu pregăteşte o Cale de ieşire din probleme.

Calea de ieşire din probleme este o Piatră, Piatra din capul unghiului. Cine este această Piatră? 1 Petru 2:4-24 afirmă: ,,Apropiaţi-vă de El, Piatra vie, lepădată de oameni, dar aleasă şi scumpă înaintea lui Dumnezeu. Şi voi, ca nişte pietre vii, sunteţi zidiţi ca să fiţi o casă duhovnicească, o preoţie sfântă şi să aduceţi jertfe duhovniceşti, plăcute lui Dumnezeu, prin Isus Hristos. Căci este scris în Scriptură: „Iată că pun în Sion o Piatră din capul unghiului, aleasă, scumpă; şi cine se încrede în El, nu va fi dat de ruşine.” Cinstea aceasta este, deci, pentru voi care aţi crezut! Dar pentru cei necredincioşi „Piatra pe care au lepădat-o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului”; şi „o piatră de poticnire şi o stâncă de cădere”. Ei se lovesc de ea, pentru că n-au crezut Cuvântul şi la aceasta sunt rânduiţi. Voi însă sunteţi o seminţie aleasă, o preoţie împărătească, un neam sfânt, un popor pe care Dumnezeu Şi l-a câştigat ca să fie al Lui, ca să vestiţi puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată; pe voi, care odinioară nu eraţi un popor, dar acum sunteţi poporul lui Dumnezeu; pe voi, care nu căpătaserăţi îndurare, dar acum aţi căpătat îndurare. Preaiubiţilor, vă sfătuiesc ca pe nişte străini şi călători, să vă feriţi de poftele firii pământeşti care se războiesc cu sufletul.  Să aveţi o purtare bună în mijlocul Neamurilor, pentru ca în ceea ce vă vorbesc de rău ca pe nişte făcători de rele, prin faptele voastre bune pe care le văd, să slăvească pe Dumnezeu în ziua cercetării. Fiţi supuşi oricărei stăpâniri omeneşti, pentru Domnul: atât împăratului, ca înalt stăpânitor, cât şi dregătorilor, ca unii care sunt trimeşi de el să pedepsească pe făcătorii de rele şi să laude pe cei ce fac bine. Căci voia lui Dumnezeu este, ca, făcând ce este bine, să astupaţi gura oamenilor neştiutori şi proşti. Purtaţi-vă ca nişte oameni slobozi, fără să faceţi din slobozenia aceasta o haină a răutăţii, ci ca nişte robi ai lui Dumnezeu. Cinstiţi pe toţi oamenii, iubiţi pe fraţi; temeţi-vă de Dumnezeu; daţi cinste împăratului! Slugilor, fiţi supuse stăpânilor voştri cu toată frica, nu numai celor ce sunt buni şi blânzi, ci şi celor greu de mulţumit. Căci este un lucru plăcut, dacă cineva, pentru cugetul lui faţă de Dumnezeu, sufere întristare şi sufere pe nedrept. În adevăr, ce fală este să suferiţi cu răbdare să fiţi pălmuiţi, când aţi făcut rău? Dar dacă suferiţi cu răbdare, când aţi făcut ce este bine, lucrul acesta este plăcut lui Dumnezeu. Şi la aceasta aţi fost chemaţi; fiindcă şi Hristos a suferit pentru voi şi v-a lăsat o pildă, ca să călcaţi pe urmele Lui. „El n-a făcut păcat şi în gura Lui nu s-a găsit vicleşug”. Când era batjocorit, nu răspundea cu batjocuri; şi, când era chinuit, nu ameninţa, ci Se supunea dreptului Judecător. El a purtat păcatele noastre în trupul Său, pe lemn, pentru ca noi, fiind morţi faţă de păcate, să trăim pentru neprihănire; prin rănile Lui aţi fost vindecaţi.”

Care este învăţătura ta?

Doamne, vreau că inima mea să fie atentă

la adevărata învăţătură,

la adevăratele porunci

 şi la adevărata credinţă!

Întrebări de Crăciun

3 cristÎntrebãri de Crãciun

*

Autor: Petrică Dugulescu

Când se lasã peste sat umbrele de searã
Doi strãini la poartã bat, adãpost sã cearã
Dar rãmaserã în drum
Tu-i primesti acum?

*

Betleemul împietrit, si-a respins Vlãstarul
Si-ntr-o iesle l-au primit, boul si mãgarul.
Loc la han nu mai era.
Dar în casa ta?

Printre galaxii si sori, îngeri cu solia
Vin sã spunã la pãstori “S-a nãscut Mesia”
Tu te-ai coborât la ei,
Pentru doi sau trei?

Si prin noapte-acei pãstori merg cu bunã veste
Cei dintâi închinãtor, lângã sfânta iesle.
Tu cu câtã grabã vii

Ca sã I te-nchini?

Pe un drum obositor vin cãlare magii
Sã se-nchine Lui cu dor desertând desagii.
Tu ce daruri I-ai adus

Pruncului Isus?

Dar Irod înfuriat dã poruncã mare
Ca la Betleem în sat pruncii sã-i omoare
Nu cumva si tu la fel

Îl urãsti pe El?

Când copii vor veni iarãsi cu colindul,
El un lucru-ar vrea sã stii: sã trãiesti iubindu-L
Si te-ntreabã: Da sau Nu?
Tu ce vei rãspunde?
Oare ce vei spune?

*

Cu faţa la pământ

Genesa 50:15-26

Genesa 50:17-18  

„Oh! iartă nelegiuirea fraţilor tăi şi păcatul lor, căci ţi-au făcut rău!” Iartă acum păcatul robilor Dumnezeului tatălui tău!” Fraţii lui Iosif au venit şi s-au aruncat ei înşişi cu faţa la pământ înaintea lui şi i-au zis: „Suntem robii tăi.”

*

Te mustră conştiinţa pentru faptele tale?

Te gândeşti cum să rezolvi tu problemele?

Fraţii lui Iosif au vrut să rezolva problema lor cu o minciună. Tatăl lor nu a lăsat nici o poruncă cu privire la relaţia dintre fraţi, înainte de moarte.

Oare de ce nu au avut curajul doar să-şi ceară iertare? De ce au mai adăugat şi o minciună?

Din teamă!?

Păcatul aduce teamă. Teama are cu ea pedeapsa. Dumnezeu vrea să ne elibereze de teamă căci El este dragoste şi în dragoste nu este frică. Dragostea Lui alungă teama.

Fraţii lui Iosif s-au aruncat cu faţa la pământ şi au cerut iertare de la Iosif.

Când ultima dată te-ai aruncat cu faţa la pământ înaintea Domnului şi i-ai cerut iertare?

Când ultima dată te-ai prăbuşit la picioarele Domnului şi ţi-ai mărturisit păcatele?

Când ultima dată ai plâns cu amar pentru purtarea ta cea rea?

Te doare păcatul tău?

Vrei să părăseşti robia păcatelor şi să alegi robia Domnului?

Când ultima dată ai spus Domnului că vrei să fii robul Lui?

Nu vezi tu că bunătatea Domnului te îndeamnă la pocăinţă?

1 Ioan 1:7 ne spune: ,,Dacă ne mărturisim păcatele El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească de orice nelegiuire.”

Pentru care păcate te vei prăbuşi în genunchi înaintea Domnului astăzi?

Minciuna? Lăcomia? Mândria? Răutatea? Mânia? Amărăciunea? Pofta rea? Uşurătatea? Legalismul? Necredinţa? Neiertarea? Supărarea? Idolatria? Imoralitatea? Gânduri murdare? Judecăţi, prejudecăţi? Resentimente? Bârfă? Vorbire de rău? Lene? Nepăsare? Făţărnicie? Îngrijorare? Teamă? Lipsa rugăciunii? Necitirea Cuvântului? Lipsa părtăşiei frăţeşti? Nemulţumirea? Invidia? Cearta? etc.

Cu cât stai mai mult în prezenţa Domnului, vei căuta sfinţirea,  vei vedea păcatele pe care trebuie să le mărturiseşti Domnului şi să le părăseşti. Puterea de a părăsi păcatul vine de la Dumnezeu. Isus Cristos a murit ca să ne elibereze din păcat.

Tu cere iertare Domnului în fiecare zi!

Lumina sau întunericul?

1 Ioan 2:1-17

,,Copilaşilor vă scriu aceste lucruri ca să nu păcătuiţi. Dar dacă cineva a păcătuit avem la Tatăl un Mijlocitor, pe Isus Cristos, cel neprihănit. El este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre; şi nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale întregii lumi. Şi prin aceasta ştim că Îl cunoaştem, dacă păzim poruncile Lui. Cine zice: ,,Îl cunosc“, şi nu păzeşte poruncile Lui este un mincinos, şi adevărul nu este în el. Dar cine păzeşte Cuvântul Lui, în el dragostea lui Dumnezeu a ajuns desăvârşită. Prin aceasta ştim că suntem în El. Cine zice că rămâne în El, trebuie să trăiască şi el cum a trăit Isus. Preaiubiţilor, nu vă scriu o poruncă nouă, ci o poruncă veche pe care aţi avut-o de la început. Porunca aceasta veche este Cuvântul pe care l-aţi auzit. Totuşi vă scriu o poruncă nouă, lucru care este adevărat atât cu privire la El cât şi cu privire la voi; căci întunericul se împrăştie şi lumina adevărată şi răsare chiar. Cine zice că este în lumină şi urăşte pe fratele său, este încă în întuneric până acum. Cine iubeşte pe fratele său rămâne în lumină şi în el nu este nici un prilej de poticnire. Dar cine urăşte pe fratele său este în întuneric, umblă în întuneric şi nu ştie încotro merge, pentru că întunericul i-a orbit ochii. Vă scriu copilaşilor, fiindcă păcatele vă sunt iertate pentru Numele lui. Vă scriu părinţilor, fiindcă aţi cunoscut pe Cel ce este de la început. Vă scriu tinerilor, fiindcă aţi biruit pe cel rău. V-am scris părinţilor fiindcă aţi cunoscut pe Cel ce este de la început. V-am scris tinerilor, fiindcă sunteţi tari şi Cuvântul lui Dumnezeu rămâne în voi şi aţi biruit pe cel rău.“

Este cu neputinţă să nu păcătuim. Cristos este singurul fără păcat.

Bucuria noastră este că avem un Mijlocitor la Tatăl, pe Isus Cristos, Cel neprihănit, care a murit pentru păcatele noastre. Odată cu creşterea noastră în cunoaşterea Lui, creşte înţelegerea noastră cu privire la poruncile Lui şi dorinţa de a le păzi. Umblarea noastră în adevărurile pe care le ştim este dovada că Îl iubim pe Domnul.

Cum mulţumeşti tu Domnului pentru iertarea zilnică pe care o primeşti?

Cum dovedeşti că îi iubeşti pe alţii? Asculţi porunca Lui?

Ce înseamnă să urăşti pe alţii? Cum biruieşti tu pe cel rău?

 

Domnul să te păzească de întuneric în relaţii

şi să te ajute să biruieşti pe cel rău!

 

Cine este marea ta iubire?

 

Ioan 21:15-19

 *

Ioan 21:15  

*

,,Simone,

fiul lui Iona,

Mă iubeşti?“

*

 

Îl iubeşti tu pe Domnul Isus?

Dacă Domnul ar sta acum în faţa ta şi te-ar întreba (El nu eu) ,,Mă iubeşti?“, ce ai răspunde?

Dacă Îl iubeşti de ce Îl iubeşti?

Singurul motiv acceptabil în lucrarea lui Cristos este dragostea pentru El.

Care este motivul (motivaţia) tău în lucrare? Presiune din partea altora, presiune din partea familiei sau a bisericii? Educaţia ta? Mândria? Plăcerea? Concurenţa? Experienţa? Câştigul? Favoarea din partea altora?

De ce faci ceea ce faci?

 

Numai ce faci din dragoste pentru Cristos are valoare eternă.

 

Cum lucrezi la motivaţia slujirii tale? Îl vei întreba pe Dumnezeu cum şi ce să faci, cum şi ce să schimbi, cum şi ce să vorbesti, cum şi ce să vezi, etc.?

Dumnezeu a dat o poruncă credincioşilor să hrănească şi să aibă grijă de cei ce sunt ai Lui.

Dumnezeu are un plan pentru fiecare credincios.

Când Domnul l-a întrebat pe Petru de trei ori ,,Mă iubeşti?“, a vrut să-l ajute să înţeleagă cine este Petru fără Cristos. Petru L-a tăgăduit pe Domnul de trei ori în public şi Domnul l-a restaurat tot public.

Fie ruga ta: Doamne, vreau ca ceea ce fac să izvorască din dragostea mea pentru Tine.

 

Doamne, Tu eşti marea mea iubire!

 

 

Rugăciune pentru bărbaţii căsătoriţi

1 Petru 3:7-10
,,Bărbaţilor, purtaţi-vă şi voi, la rândul vostru, cu înţelepciune cu nevestele voastre, dând cinste femeii ca unui vas mai slab, ca unele care vor moşteni împreună cu voi harul vieţii, ca să nu fie împiedecate rugăciunile voastre. Încolo, toţi să fiţi cu aceleaşi gânduri, simţind cu alţii, iubind ca fraţii, miloşi, smeriţi. Nu întoarceţi rău pentru rău, nici ocară pentru ocară; dimpotrivă, binecuvântaţi, căci la aceasta aţi fost chemaţi: să moşteniţi binecuvântarea. „Căci cine iubeşte viaţa şi vrea să vadă zile bune, să-şi înfrâneze limba de la rău şi buzele de la cuvinte înşelătoare.”

Doamne, binecuvântează pe toţi bărbaţii credincioşi din biserica Ta. Ajută-i să asculte de porunca Ta: să se poarte cu înţelepciune în casele lor, să-şi preţuiască soţiile lor, să înţeleagă slăbiciunile şi sensibilitatea soţiilor, ca nu cumva prin neatenţia lor să le fie împiedecate rugăciunile. Ajută-i să fie simţitori, să aibă gânduri bune, să fie miloşi, smeriţi şi iubitori. Fie porunca Ta înaintea ochilor lor pentru ca să nu întoarcă rău pentru rău, nici ocară pentru ocară, ci, să binecuvânteze, căci aceasta este chemarea lor. Aminteşte-le mereu că dacă vor să vadă zile bune, trebuie să vegheze asupra gurii lor ca să îşi înfrâneze limba de la rău şi buzele de la cuvinte înşelătoare.

Chemarea ta este să binecuvântezi pe cei din casa ta!

Tu să te porţi cu înţelepciune cu nevasta ta

şi să o iubeşti!

Where there is love in a home,

there is joy and respect in the heart!

Ce faci când te cuprinde îngrijorarea?

Este îngrijorare în viaţa ta?

Filipeni 4:6

„Nu vă îngrijoraţi de nimic,

ci,

în orice lucru,

aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu

prin rugăciuni şi cereri,

cu mulţumiri.”

 

Îngrijorarea mă poate duce la depresie.

Tată, vreau să ascult de porunca Ta: nu vă îngrijoraţi de nimic!

Doamne, ajută-mă să nu uit că trebuie să mă rog, nu să mă îngrijorez, să aduc înaintea Ta orice lucru şi orice cerere. Tu cunoşti totul despre mine. Aminteşte-mi să-mi număr binecuvântările nu necazurile. Vreau să las totul la crucea Ta şi să Îţi mulţumesc că mă vei ajuta.

 

Nu te îngrijora de nimic ci roagă-te pentru orice lucru!