De ce vă este frică?

 

Matei 8:26:  ,,El le-a zis: „De ce vă este frică,  puţin credincioşilor?” 

Domnul Isus i-a întrebat pe ucenicii Lui de ce le este frică. Nu numai copiii se tem, ci și adulţii. De ce se tem copiii tăi? Ce ştiu copiii tăi despre persoanele cu dizabilităţi fizice sau mentale? Unele temeri se nasc din visuri rele. Un copil poate să aibă visuri rele când vede un străin sau un om handicapat. Sunt mulţi oameni cu anumite dizabilităţi şi trebuie să învăţăm cum să ne comportăm când îi întâlnim. Unii copii sunt foarte diferiţi de alţii, pentru că au anumite probleme medicale. Nu știm de ce unii nu pot umbla, nu pot vedea, nu pot auzi, nu pot vorbi, nu se pot concentra, nu pot asculta etc. Viaţa fiecărei persoane este o mare taină. Totuşi, trebuie să ştim că anumite persoane au nevoi speciale şi trebuie să ştim acest lucru înainte de a-i întâlni. Trebuie să-ţi pregăteşti copilul  pentru o întâlnire cu o persoană cu nevoi speciale. Nu eticheta pe nimeni (exemplu: orbul, şchiopul, surdul, handicapatul etc.). Explică-i copilului că o persoană cu dizabilităţi nu este aşa, pentru că Dumnezeu a pedepsit-o din cauza păcatului. Răspunde-i la întrebări scurt, onest şi cu blândeţe. Să nu minimalizezi temerile copilului, dar nici să nu râzi de el dacă spune tot felul de lucruri. Ajută-l pe copil să înţeleagă faptul că cei bolnavi fizic sau psihic au simţăminte şi nevoi ca şi el. Dacă îl sperie echipamentele de ajutor pentru handicapaţi, încearcă să îl laşi să se aşeze pe un scaun cu rotile sau să folosească o cârjă sau un cadran medical (walker). Să nu te emoţionezi prea tare dacă copilul nu-şi poate lua ochii de la un anume pacient, deoarece el învaţă privind şi punând întrebări. Totuşi, învaţă-l să nu arate cu degetul.

Învaţă-l pe copil că toţi cei cu probleme au nevoie de dragoste, respect şi înţelegere şi nicidecum de mila noastră. Şi ei au nevoie de prieteni. Copiii sunt plini de compasiune şi înţelegători dacă li se explică situaţia. Dacă au primit răspuns la întrebările lor sunt gata să se acomodeze. Îşi dau seama ce pot să facă şi ce nu pot să facă asemenea persoane şi uneori le trebuie doar mai mult timp sau alte metode. Atitudinea bună faţă de aceste persoane cu nevoi speciale îl vor învăţa pe copil să fie blând şi iubitor, acceptând pe toţi din jur. Cuvintele tale pozitive îl vor ajuta pe copil să aprecieze lucrurile bune pe care pot să le facă cei limitaţi în anumite domenii. Vor putea să înfrunte frica de neprevăzut, pentru că vor înţelege dependenţa de cei mai darnici şi buni la suflet. Vor învăţa să fie mulţumitori lui Dumnezeu pentru cei din jurul lor şi vor aprecia lucrurile bune.

Noi toţi suntem conştienţi că viaţa este mai dificilă pentru o persoană cu dizabilităţi, dar mulţi nu au lăsat ca limitările lor să-i împiedice să împlinească scopul lui Dumnezeu pentru ei. Când cunoaştem astfel de persoane, suntem inspiraţi să le apreciem curajul şi îi admirăm pentru realizările lor. Personal, am întâlnit-o pe Joni Erickson Tada în România şi am văzut cum Dumnezeu i-a transformat viaţa şi a devenit, prin handicapul ei, o mare încurajare pentru toţi cei ce suferă într-un fel sau altul anumite limitări fizice sau psihice. De asemenea, românca Becky Opreanu a trecut peste handicapul ei și Domnul i-a deschis multe uși prin care a fost o mare binecuvântare pentru mulți. Dacă şi tu cunoşti pe cineva cu dizabilităţi fizice sau psihice, te încurajez să te rogi şi apoi implică-te dacă Domnul te cheamă să ajuţi la împlinirea unor nevoi în viaţa acestei persoane. Roagă-te şi pentru cei care îngrijesc aceste persoane şi dacă poţi să le spui un cuvânt de încurajare sau apreciere, să nu taci. Când suntem în jurul acestor persoane cu dificultăţi, apreciem mai mult sănătatea pe care o avem. Să-I mulţumim Tatălui ceresc pentru tot ce ne-a dat şi pentru toţi cei din jurul nostru. Să binecuvântăm pe cei din jur și să slujim cu bucurie. Să folosim orice oportunitate pentru a-i încuraja pe alții să depășească neputințele și slăbiciunile prin care trec, bazându-se pe credința în ajutorul lui Dumnezeu și al celor din jur.

Nu te teme de dificultăţile vieţii, căci Dumnezeu este cu tine!

Învăţătură peste învăţătură

a invataturaIsaia 28

Isaia 28:10

„Căci dă

învăţătură peste învăţătură,

învăţătură peste învăţătură,

poruncă peste poruncă,

poruncă peste poruncă,

puţin aici, puţin acolo.”

 

O simplă atenţionare „Stop” şi schimbarea direcţiei este iritantă, dacă trebuie să schimb direcţia maşinii sau direcţia vieţii mele. O asemenea schimbare poate salva vieţi. Isaia atenţionează mereu poporul pentru că Dumnezeu vrea să-l salveze şi să-l transforme. Isaia le atrage atenţia asupra vieţii lor trăite în falsitate, trăirea în nerecunoştinţă, necredinţă, rebeliune şi nesupunere faţă de Dumnezeu, în loc de a trăi în adevărul lui Dumnezeu,

Vai de cei ce-şi clădesc viaţa pe o altă fundaţie (temelie) decât Cristos. Vai de cei ce se bazează pe o învăţătură falsă, şi nu se bazează pe învăţătura Adevărului din Scripturi. „Vai” este un suspin adânc, o emoţie care exprimă regret, un strigăt de alarmă. Împărăţia de Nord n-a mai fost loială Domnului, ci a ales închinarea la idoli. Corupţia morală, judecătorească şi politică a mâncat rădăcinile civilizaţiei. Toată cultura şi oraşele, trecutul şi viitorul au ajuns călcate în picioare ca o smochină timpurie care se vede înainte de culesul roadelor şi pe care abia o iei în mână şi îndată o şi înghiţi (28:4). Furtuna vine şi va călca la pământ cununa îngâmfată a beţivilor lui Efraim. Mândria este beţie spirituală. Conducătorii Israelului în loc să fie plini de Duhul lui Dumnezeu au fost plini de alcool (28:7). Scena este dezgustătoare în versetul 8 (vărsături murdare, nici un loc curat). În aroganţa lor au refuzat să audă Cuvântul Domnului (28:9-10). Şi-au bătut joc de mesajul lui Dumnezeu transmis prin Isaia. Şi-au bătut joc de Isaia astupându-şi urechile, ca nişte copii, ca să nu audă mesajul. Pedeapsa lor va fi robia. Ironia este că ei, conducătorii spirituali, puteau să înţeleagă Cuvântul Domnului, dar nu au vrut şi acum urmează judecata asupra lor. S-au lăudat cu puterea şi cu alianţele lor omeneşti (Egiptul) făcând legământ cu moartea, învoială cu locuinţa morţilor, având ca loc de scăpare neadevărul şi ca adăpost minciuna.

Care este temelia vieţii tale? Pe ce clădeşti? Pe ce te bazezi? Cum crezi că va judeca Dumnezeu corupţia morală, politică, judecătorească? Este corupţie în viaţa ta?

Cum vezi viitorul civilizaţiei noastre? Cum te rogi pentru conducătorii noştri spirituali?

Cu cine faci tu alianţe? Pe cine te bazezi când ajungi în necaz? La cine alergi prima dată?

Pe puterea cui te bazezi la nevoie? Cauţi adevărul sau trăieşti în miniciună?

Doamne, inima mea caută

adevărul Tău,

învăţătura Ta,

porunca Ta!

Jertfa mulţumirii

“Adu ca jertfă lui Dumnezeu mulţumiri şi împlineşte-ţi juruinţele făcute Celui Preaînalt. Cheamă-Mă în ziua necazului, şi Eu te voi izbăvi, iar tu Mă vei proslăvi!”

                          PSALM 50, 14-15

Domnul a zis lui Moise: … „Să-Mi ridici un altar de pământ, pe care să-ţi aduci arderile de tot şi jertfele de mulţumire, oile şi boii.

EXOD 20(22;24)

OMULUI NEEDUCAT îi lipsește sentimentul mulțumirii. Acest sentiment trebuie cultivat și învățat încă din anii copilăriei. E e o stare pe care omul n-o primește pe cale naturală, el trebuie s-o deprindă, să învețe și  să conștientizeze,  să cântărească pentru ce anume  și cum trebuie să aducă mulțumiri. Continue reading

Inima, gura, ochii şi mâinile

Isaia 1

*

Isaia 1:10a

*

„Ascultaţi

*

Cuvântul Domnului.”

*

 

Doamne, vreau să ascult şi să iau aminte când îmi vorbeşti. Mulţumesc că mă hrăneşti şi mă creşti prin Cuvântul Tău. Nu vreau să mă răzvrătesc împotriva Ta. Tu eşti Stăpânul meu şi vreau să Te recunosc în toate căile mele.

Ştiu că fac parte dintr-un neam păcătos, încărcat de fărădelegi, sămânţă de nelegiuiţi, copii stricaţi care au părăsit pe Domnul, au dispreţuit pe Sfântul lui Israel şi I-au întors spatele. Răzvrătirea noastră a atras pedeapsa Ta peste noi şi inima noastră suferă de moarte. Numai Tu poţi da viaţă inimilor noastre. Viaţa noastră este o pustie de multe ori şi străinii noştri ne nimicesc. Păcatul ne-a făcut să ajungem ca o cetate împresurată.

Doamne, caut ce este plăcut înaintea Ta. Când vin la închinare, învaţă-mă să mă înfăţişez cu lucrurile care nu-Ţi spurcă Templul Tău, să aduc daruri care nu sunt o scârbă pentru Tine. Fereşte-mă de orbire spirituală care mi-ar ascunde nelegiuirea unită cu sărbătoarea. Nu vreau ca darurile mele să fie o povară pe care Tu nu o poţi suferi. Nu-Ţi întoarce ochii când îmi întind mâinile spre Tine. Curăţeşte-mi inima şi mâinile. Ajută-mă să iau dinaintea ochilor Tăi faptele mele rele şi să încetez să mai fac răul.

Învaţă-mă să fac binele, să caut dreptatea, să ocrotesc pe cel asuprit, să fac dreptate orfanului, să apăr pe văduvă. Vreau să ascult de Tine ca să fiu binecuvântată.

Ajută-mă să mă feresc de necredincioşie şi ucidere cu limba sau cu fapta. Hoţia şi mita să nu se lege de mine.

Mulţumesc că mă aperi de duşmani. Tu Îţi vei întinde mâna asupra lor şi îi vei depărta de mine. Cred că vei aduce vremuri bune. Vei aduce mântuirea Ta peste mine şi peste casa mea. Ajută-ne să ne întoarcem cu toţii la Tine ca să fim mântuiţi. Nu ne lăsa să Te părăsim prin răzvrătirea şi păcatele noastre ca nu cumva să ajungem la pieire, să nu ajungem la ofilire sau ca un câlţ care arde, piere şi se stinge.

 

Doamne, curăţeşte inima, gura, ochii şi mâinile mele!

 

Condiţia noastră

Isaia 1:1-6

*

Isaia 1:2a „Ascultaţi!”

*

Inima lui Dumnezeu era zdrobită de durere pentru poporul Lui care a ajuns rebel. Iată ce spune El: „Am hrănit şi am crescut nişte copii, dar ei s-au răsculat împotriva Mea.” Dumnezeu face o comparaţie între animale şi om. Animalele îşi cunosc stăpânul dar omul nu îşi cunoaşte Stăpânul. Oamenii sunt corupţi, au abandonat binele şi Îl dispreţuiesc pe Creatorul lor. Păcatul omului este mare. Este interesant că astăzi nu se vorbeşte aşa de mult despre păcat. Oamenii au înlocuit acest cuvânt „păcat” cu greşeală, alunecare, lucru rău etc.

Cum înţelegi tu păcatul? Cum rezolvi păcatul tău?

Recunoşti păcatul în viaţa ta? Te rogi să vezi păcatele la care să renunţi?

Te doare păcatul tău?

Cine nu înţelege ce este păcatul, nu pricepe nevoia unui Salvator.

Păcatul nu este doar un lucru rău, ci o ofensă clară la adresa lui Dumnezeu. Am nevoie să văd lucrul rău şi să-mi asum responsabilitatea pentru fapta mea.

Noi suntem păcătoşi din cap până în picioare (din tălpi până-n creştet, Isaia 1:6). Recunoaşterea păcatului este un lucru bun. Este ca şi cum Divinul Medic ar înţepa punga de puroi şi ar pune presiune asupra locului infectat ca răul să iasă afară.

Uită-te întotdeauna după harul şi mila Domnului. Păcatul ne orbeşte şi nu ne putem vedea condiţia noastră jalnică. Totuşi mergem la biserică, ne aducem jertfele noastre,…dar Dumnezeu strigă: ,,Opriţi-vă!” Domnul nu are nevoie de lucrurile noastre! El are nevoie de inima noastră! Câtă vreme trăim în rebeliune şi nu vedem condiţia noastră, El nu ne ascultă.(1:15)

Doamne, ajută-mă să-mi văd păcatele din inima mea,

 şi dă-mi putere să renunţ la ele!

Slujeşti cu bucurie?

Ioan 13

Ioan 13:5

„Isus a turnat apă într-un

lighean şi a început să spele

picioarele ucenicilor

şi să le şteargă

cu ştergarul cu care S-a încins.“

*

Domnul Isus a spălat picioarele ucenicilor cu bucurie.

Domnul a dat acest privilegiu părinţilor: să ajute copiii să experimenteze bucurie în slujirea, servirea altora cu o atitudine de umilinţă şi respect. Nu este un impuls natural pentru un copil ca să-i ajute pe alţii. Dă-i ocazii să ajute pe alţii cât poţi de repede. Creşte-i treptat responsabilităţile în casă.

Învaţă-l cum se fac lucrurile, deoarece el nu ştie. Nu uita că vrei să-l înveţi să slujească cu bucurie, nu vrei să pui poveri pe umerii lui. Copilul observă o atitudine egoistă la părinţi şi începe să se plângă, să fie dezinteresat şi nu mai cooperează cu tine. Păzeşte-te de pornirea ta de a face din nou lucrurile făcute de copil. Nu trebuie să fie perfecte sau cum faci tu. Mai degrabă laudă-l că este un ajutor bun.

Fiind blândă cu observaţiile vei încuraja eforturile copilului. Prin practicare îşi va dezvolta aptitudinile.

Cântă cu copilul tău când lucraţi împreună şi vorbeşte cu el despre anumite nevoi. Lucraţi cu bucurie. Roagă-te ca el să observe nevoile altora. Laudă-l când are o iniţiativă bună.

Un copil care învaţă să vadă nevoile altora şi îşi foloseşte responsabil calităţile, deprinderile şi ştiinţa lui, este o plăcere pentru Dumnezeu, pentru părinţi, pentru alţii şi pentru el.

Domnul să te binecuvânteze cu bucurie în slujirea ta!

Eşti o misionară?

 

Ioan 15:16

 ,,V-am rânduit

să mergeţi

şi

să aduceţi roadă.”

 

Putem să aducem roadă când spunem altora adevărul.

Învaţă pe copilul tău sau pe alţi copii că trebuie să spunem şi altora despre Domnul Isus. Duhul Sfânt îl ajută pe credincios să spună altora adevărul.

Dumnezeu îi cheamă pe unii credincioşi să fie misionari. Numărul misionarilor este în scădere, de aceea trebuie să ne rugăm pentru ei şi să învăţăm pe copii să se roage cu noi. Mulţi dintre misionari au auzit chemarea Domnului să fie misionari înainte de adolescenţă. Cei mai mulţi sunt interesaţi în misiune copiii între cinci şi doisprezece ani. Câtă vreme copiii sunt încă în familie, este important să fie învăţaţi adevărul.

Cât de des te rogi tu cu familia ta pentru nevoile unui misionar?

Cât de des citeşti copilului tău povestiri cu misionari?

Cât de des scrii scrisori unor misionari? Sau cât de des suni la telefon ca să încurajezi un misionar? Te rogi împreună cu un misionar (la telefon) în mod regulat?

Cât de des te întâlneşti cu misionari?

A fost vreodată casa ta deschisă pentru misionari?

Ajuţi financiar vreun misionar?

Te-ai rugat vreodată Domnului pentru copilul tău să audă vocea Domnului dacă este chemat la o misiune?

Când visezi pentru copilul tău un viitor, care ar fi acela? Visezi tu să folosească Dumnezeu talentele lui în misiune?

 

Tu eşti o misionară când vorbeşti altora despre Cristos!

 

Vrei să mori sătul de bogăţie?

1 Cronici 29:28a

,,David a murit la

o

bătrâneţe fericită,

sătul de zile,

de bogăţie

     şi de slavă.”

Ce a spus Dumnezeu despre moartea lui David?

Ce vrei să spună Dumnezeu despre moartea ta?

David a murit sătul de bogăţie.

A avut aur şi argint. A vrut să construiască Templul pentru Dumnezeu. Dumnezeu i-a zis să nu construiască un Templu pentru El, ci, să fie templu pentru El. Noi nu avem nevoie de clădiri mari ci de trupuri mai bune care să fie temple pentru Duhul Sfânt. Deşi David a avut aur şi argint, bogăţia lui a fost alta: credinţa, familia, libertatea, roada şi favoarea lui Dumnezeu.

  1. Credinţa este cel mai preţios lucru. David a avut credinţă. Vedem din ceea ce a rămas scris pe paginile Scripturii. Şi eu sunt bogată căci am credinţă.
  2. Familia este un lucru preţios. David a iubit familia lui. A suferit pentru familia lui, dar atenţia lui nu a fost la relele ce au fost făcute, ci, la ceea ce a făcut Dumnezeu. Şi eu sunt bogată căci am o familie. Pot spune că nu dau familia mea pentru un oraş întreg. Nu mi-e ruşine de familia mea chiar dacă avem probleme. Fiecare familie are probleme mai mici sau mai mari. Să nu ne ruşinăm, ci, să ne mărturisim păcatele şi să ne îndreptăm. Mărturisirea păcatului lui David a rămas scrisă pentru toţi cei ce citesc Biblia (Psalmul 51). Căderea lui David este o mare binecuvântare pentru noi pentru că ne învaţă ce să facem când cădem. Ce mare binecuvântare să lucrez cu familia mea. Stau în familia mea, nu fug când diavolul mă îndeamnă să părăsesc familia. Sunt bogată pentru că am nepoţi şi nepoate. Poate spui că nu ai familie, dar ai o biserică. Ea poate să fie familia ta. Sunt bogată că am biserică. Stau în biserica mea nu fug când diavolul mă îndeamnă să părăsesc biserica. Dacă Domnul ţi-a dat o familie, ţi-a dat o biserică, ţi-a dat Duhul Sfânt ca mângâietor, ţi-a dat prieteni în biserică, sănătate etc., cum mulţumeşti pentru bogăţia pe care o ai? Cum mulţumeşti pentru prietenia cu Cristos? Ce minunat prieten şi frate avem în Cristos!
  3. Libertatea este o bogăţie. Dumnezeu ne-a făcut liberi prin credinţa în Cristos. Adevărul ne face liberi. Sunt bogată că am primit libertatea lui Cristos.
  4. Roada pe care o aducem este o bogăţie. David a adus roadă prin scrierile lui. Ce minunată roadă avem în Psalmul 23. Noi vrem să vedem pe alţii mântuiţi. Ne bucurăm să ajutăm, să încurajăm, să binecuvântăm. Este mult de lucru. Ne rugăm ca nici unul din familia noastră, dintre vecini, colegi, oameni din jur să nu rămână nemântuiţi. Doamne, fă-mă bogată în fapte bune şi în rugăciune.
  5. Favoarea lui Dumnezeu este o bogăţie. David a avut favoarea lui Dumnezeu. A cerut iertare de păcat şi a primit-o. Noi trăim în favoarea lui Dumnezeu. El este bun şi vrea să ne facă bine. Orice părinte îşi favorizează copiii. Tatăl cel ceresc ne binecuvântează cu favoarea Lui. Mă bucur să fiu aşa de binecuvântată. Dumnezeu m-a binecuvântat în multe feluri. Sunt aşa de bogată. El mi-a dat mai mult decât am visat şi am crezut. Mi-a dat lucruri pe care nici nu le merit.

 

Fie inima ta plină de adevărata bogăţie!