Isaia 33:2a
„Doamne,
ai
milă
de
noi!”
*
Vai de vrăjmaşii lui Dumnezeu. Vai de cei ce jefuiesc. Vai de cei ce pustiesc.
Dumnezeu, Judecătorul, îi va pedepsi, iar pe cei credincioşi îi va apăra.
Întotdeauna când ne întoarcem la Dumnezeu, El are har pentru noi şi ne iartă (căci ştie din ce suntem făcuţi). Trebuie să ne temem de El cu o teamă sfântă. Cu reverenţă să-I dăm locul cel mai bun (inima) în fiecare zi. El poate păzi inima noastră. El niciodată nu ne părăseşte, nu ne uită şi nu ne lasă singuri. Orice am greşit, El nu ne părăseşte, ci aşteaptă să ne întoarcem la El cu pocăinţă. Te-ai depărtat de Domnul? Dumnezeu nu se schimbă. Eu şi tu, da, ne schimbăm.
El ne aşteaptă, ne iubeşte şi vrea restaurarea noastră.
Cine sunt vrăjmaşii tăi? Te temi de ei? Biruinţa noastră este câştigată atunci când Domnul e de partea noastră. Sau mai bine zis când noi suntem de partea Lui. Suntem noi de partea Lui? În care domeniu din viaţa ta te cercetează Domnul şi-ţi spune să te întorci la El? Strigi către Domnul după ajutor? Cum descrii strigarea ta?
Iată strigarea mea când sunt înconjurată de duşman:
Doamne, Tu eşti înălţat şi locuieşti în înălţime. Tu eşti drept şi nepărtinitor. Tu dai înţelepciune şi Tu dai pricepere. Tu eşti statornic. Tu eşti izvorul mântuirii. Ai milă de mine, căci nădăjduiesc în Tine. Fii ajutorul meu în fiecare dimineaţă. Fii izbăvirea mea la vreme de nevoie (v.5,6,2). Nu mă lăsa să mă plâng şi să umblu pe drumuri străine (v.8). Nu mă lăsa să tremur, să jelesc, să tânjesc, să fiu întristată, nici să fiu dată de ruşine, nici să cad ca o frunză (v.9), ci să mă tem de Tine, căci Tu eşti comoara, înţelepciunea, priceperea şi mântuirea mea (v.6). Ajută-mă să umblu în neprihănire, să vorbesc fără vicleşug, să nesocotesc un câştig scos prin stoarcere, să-mi trag mâinile înapoi ca să nu primesc mită, să-mi astup urechile ca să nu audă cuvinte setoase de sânge, să-mi leg ochii să nu vadă răul (v.15) pentru că vreau să locuiesc în locuri înalte, unde este siguranţă; în prezenţa Ta, căci Tu eşti o stâncă tare pentru mine. Tu eşti locul meu de scăpare. Tu ai grijă de nevoile mele (pâine şi apă) (v.16). Tu eşti Împăratul meu, şi ochii mei vor vedea strălucirea Ta (v.17). Ochii mei vor vedea judecata Ta asupra vrăjmaşilor (v.19). Ochii mei vor vedea Ierusalimul, cetatea sărbătorilor, ca o locuinţă liniştită şi în siguranţă (v.20).
Doamne, Tu eşti minunat, Tu eşti Judecătorul, Tu eşti Legiutorul, Tu eşti Împăratul, Tu eşti Mântuitorul (v.21-22)! Tu mă vindeci şi Tu mă ierţi (v.24).
Doamne, inima mea strigă către Tine,
mereu,
după ajutor!