Vai, vai, vai

Vai, vai, vai

Apocalipsa 8:6-13

Apocalipsa 8:13: ,,M-am uitat, şi am auzit un vultur, care zbura prin mijlocul cerului, şi zicea cu glas tare: „Vai, vai, vai de locuitorii pământului.”

            Dumnezeu este în control. Judecățile lui sunt plănuite, calculate și țintesc exact acolo unde vrea El. Dumnezeu plănuiește să distrugă o treime, în speranța că oamenii rămași (două treimi) se vor trezi și vor accepta oferta lui Dumnezeu. O, ce bun e Domnul! Chiar și în judecată, El dă har pentru ca oamenii să se pocăiască.

Care este efectul real al judecății? Dezolare pe planetă? Ecosistemul distrus? Economia la pământ? Va fi un dezastru ecologic și economic cum nu a mai fost niciodată. Apa proaspătă va fi contaminată. Vegetația și oamenii vor muri. Sursa luminii și energia electrică vor fi lovite. Temperaturile se vor schimba. Plantele vor muri din cauză că nu au lumină suficientă. Impactul va fi mare asupra sănătății și mâncării. Dumnezeu ne trimite avertizare după avertizare ca să luăm aminte și să învățăm lecțiile prețioase ale vieții de credință. Toate judecățile lui Dumnezeu, cu excepția judecății finale, ne spun că Dumnezeu este răbdător, iubitor, îndurător și plin de har față de păcătos, și vrea să-l salveze de mânia Lui împotriva păcatului și a celor neascultători. El nu are nici o obligație să ne avertizeze mereu de consecințele neascultării noastre, dar El ne dă șansă după șansă ca să ne pocăim și să-L urmăm. Aceste avertizări sunt pentru necredincioși, dar și pentru noi, căci și noi ne pierdem în lume uneori. Să luăm aminte la viața pe care o trăim ca să nu fim găsiți necredincioși. Apoi, trebuie, de asemenea, să îi avertizăm pe cei dragi și pe cei din jur cu privire la vremea sfârșitului, ca să se pocăiască.

Doamne, Te rog ajută-mă să nu Te pierd din privire, ca nu cumva să trăiesc așa cum trăiește lumea. Îți mulțumesc pentru avertizările Tale, căci am nevoie de ele. Vreau să fiu atentă la lucrurile pe care le fac, le spun sau le gândesc. Fie privirea mea curată și judecata sănătoasă. Fie urechea mea sensibilă la vocea Ta ca să Te aud și să Te urmez. Cuvântul Tău este o candelă și o lumină pentru mine pe cărarea vieții. Te rog să cercetezi familia mea, pentru că mă rog să fim mântuiți cu toții, ca să scăpăm de mânia viitoare care va veni la vremea sfârșitului.

Doamne, Îți mulțumesc pentru avertizările Tale!

Advertisement

Ce alegi?

27 maiIsaia 28-33

*

Isaia 33:2a

„Doamne,

ai

milă

de

noi!”

*

 

În aceste capitole sunt descrise ,,vaiuri” şi soluţia pentru a ieşi de sub pedeapsa lor.

Vai de cei ce clădesc pe altă temelie, alta decât Cristos. Cristos, nu lumea, este temelia noastră! Doamne, Tu eşti temelia mea!

Vai de cei ipocriţi în închinarea lor. Dumnezeu vrea inima noastră în închinare, nu ritualul nostru liturgic.Doamne, Inima mea Îţi aparţine!

Vai de cei ce se poartă ca şi cum Dumnezeu ar fi orb sau indiferent.  Nimic nu este ascuns de Dumnezeu, absolut nimic! Recunoaşte-L şi ascultă-L. Doamne, Te recunosc şi Te ascult!

Vai de cei ce îşi ascund planurile dinaintea Domnului şi îşi fac faptele în întuneric. Vai de cei ce fac planuri fără să întrebe pe Domnul. Planurile lui Dumnezeu sunt planurile cele mai bune! Doamne, accept planurile Tale.

Vai de cei ce se încred în alţii şi nu în Dumnezeu. Dumnezeu este singura alianţă pe care ne putem baza! Doamne, mă bazez pe Tine!

Vai de femeile nepăsătoare. Vai de cele care trăiesc fără grijă. Vai de femeile care se complac în starea lor. Vai de femeile care sunt gălăgioase şi iubesc petrecerile. Vai de cele ce au o falsă securitate.  Binecuvântate vor fi femeile care au prezenţa, lucrarea şi roada Duhului Sfânt în inima lor. Doamne, vreau să fiu o femeie roditoare, binecuvântată cu prezenţa Ta!

Vai de vrăjmaşii lui Dumnezeu. Dumnezeu, Judecătorul cel drept îi va pedepsi, iar pe noi ne va apăra. Doamne, Tu eşti Apărătorul meu!

Care este reacţia ta la avertizările lui Dumnezeu? Care avertizare este în atenţia ta? Vei cere mila Domnului?

Vei alege să clădeşti pe adevărata temelie? Vei alege să te închini şi cu inima? Vei alege să consulţi pe Domnul în planurile tale? Vei alege alianţa cu Dumnezeu sau cu oamenii? Vei alege prezenţa, lucrarea şi roada Duhului Sfânt? Vei alege să stai de partea lui Dumnezeu sau vei deveni un duşman?

Pedeapsa lui Dumnezeu reflectă sfaturile lui minunate şi înţelepciunea Lui măreaţă.

Gloria, adevărul şi puterea lui Dumnezeu sunt răspunsurile Domnului la ruşinea, minciunile şi timiditatea noastră.

Dumnezeu ne aude strigătele noastre după ajutorul Lui şi ne transformă vieţile.

Cum vor schimba aceste adevăruri viaţa ta în zilele ce urmează? Vei alege Adevărul?

Doamne, inima mea Te alege pe Tine!

Doamne, ai milă de noi!

mercyIsaia 33

Isaia 33:2a

„Doamne,

ai

milă

de

noi!”

*

 

Vai de vrăjmaşii lui Dumnezeu. Vai de cei ce jefuiesc. Vai de cei ce pustiesc.

Dumnezeu, Judecătorul, îi va pedepsi, iar pe cei credincioşi îi va apăra.

Întotdeauna când ne întoarcem la Dumnezeu, El are har pentru noi şi ne iartă (căci ştie din ce suntem făcuţi). Trebuie să ne temem de El cu o teamă sfântă. Cu reverenţă să-I dăm locul cel mai bun (inima) în fiecare zi. El poate păzi inima noastră. El niciodată nu ne părăseşte, nu ne uită şi nu ne lasă singuri. Orice am greşit, El nu ne părăseşte, ci aşteaptă să ne întoarcem la El cu pocăinţă. Te-ai depărtat de Domnul? Dumnezeu nu se schimbă. Eu şi tu, da, ne schimbăm.

El ne aşteaptă, ne iubeşte şi vrea restaurarea noastră.

Cine sunt vrăjmaşii tăi? Te temi de ei? Biruinţa noastră este câştigată atunci când Domnul e de partea noastră. Sau mai bine zis când noi suntem de partea Lui. Suntem noi de partea Lui? În care domeniu din viaţa ta te cercetează Domnul şi-ţi spune să te întorci la El? Strigi către Domnul după ajutor? Cum descrii strigarea ta?

Iată strigarea mea când sunt înconjurată de duşman:

Doamne, Tu eşti înălţat şi locuieşti în înălţime. Tu eşti drept şi nepărtinitor. Tu dai înţelepciune şi Tu dai pricepere. Tu eşti statornic. Tu eşti izvorul mântuirii. Ai milă de mine, căci nădăjduiesc în Tine. Fii ajutorul meu în fiecare dimineaţă. Fii izbăvirea mea la vreme de nevoie (v.5,6,2). Nu mă lăsa să mă plâng şi să umblu pe drumuri străine (v.8). Nu mă lăsa să tremur, să jelesc, să tânjesc, să fiu întristată, nici să fiu dată de ruşine, nici să cad ca o frunză (v.9), ci să mă tem de Tine, căci Tu eşti comoara, înţelepciunea, priceperea şi mântuirea mea (v.6). Ajută-mă să umblu în neprihănire, să vorbesc fără vicleşug, să nesocotesc un câştig scos prin stoarcere, să-mi trag mâinile înapoi ca să nu primesc mită, să-mi astup urechile ca să nu audă cuvinte setoase de sânge, să-mi leg ochii să nu vadă răul (v.15) pentru că vreau să locuiesc în locuri înalte, unde este siguranţă; în prezenţa Ta, căci Tu eşti o stâncă tare pentru mine. Tu eşti locul meu de scăpare. Tu ai grijă de nevoile mele (pâine şi apă) (v.16). Tu eşti Împăratul meu, şi ochii mei vor vedea strălucirea Ta (v.17). Ochii mei vor vedea judecata Ta asupra vrăjmaşilor (v.19). Ochii mei vor vedea Ierusalimul, cetatea sărbătorilor, ca o locuinţă liniştită şi în siguranţă (v.20).

Doamne, Tu eşti minunat, Tu eşti Judecătorul, Tu eşti Legiutorul, Tu eşti Împăratul, Tu eşti Mântuitorul (v.21-22)! Tu mă vindeci şi Tu mă ierţi (v.24).

 

Doamne, inima mea strigă către Tine,

mereu,

după ajutor!

 

Mă încred în Tine, Doamne!!!

23 maiIsaia 31

Isaia 31:6

„Întoarceţi-vă

la

Acela

de la care

v-aţi abătut mult,

copii

ai lui Israel.”

 

Vai de cei ce se încred în alţii şi nu în Dumnezeu.

Vai de cei ce se duc după ajutor la alţii în loc să ceară ajutor de sus. Vai de cei ce se bizuiesc pe puterea militară şi nu se bizuiesc pe puterea Domnului.

Pe cine te bazezi tu? La cine alergi prima dată după ajutor? De ce să alergăm prima dată la oameni dacă Îl avem pe Dumnezeu? Când ne bazăm pe oameni ne îndreptăm spre dezastru.

Când ne bazăm pe Dumnezeu suntem binecuvântaţi.

Crezi că încrederea în oameni este rebeliune cu Dumnezeu?

Pentru care lucruri te bazezi pe Dumnezeu şi pentru care lucruri te bazezi pe oameni? Crezi că trebuie să selectezi, să separi şi să organizezi lucrurile Domnului şi lucrurile omului? Crezi că putem trăi în două lumi? Crezi că putem avea două seturi de valori?

Dumnezeu este deasupra tuturor şi orice sub El este cădere, este jos. Orice depărtare de Dumnezeu duce la declin. Când mă uit în sus, la Dumnezeu, primesc putere. Când mă uit în jos, la oameni, sunt descurajată. De aceea îmi doresc să fiu mai aproape de cer, de Dumnezeu, decât de pământ.

Siguranţa mea nu vine de pe pământ, ci din cer.

Domnul oştirilor se va lupta pentru mine (31:4). El mă va apăra şi voi fi în siguranţă. Puterea lumii cade înaintea Lui.

Când te-ai bazat ultima dată pe Domnul şi ai experimentat binecuvântare? De mult? Astăzi? Dacă nu te-ai bazat pe Domnul pentru decizii, planuri, ajutor, hotărâre sau sfat necesar, ce schimbare eşti gata să faci în viaţa ta? Vei face o schimbare? Când?

Doamne, Te rog să mă ierţi că de multe ori alerg încoace şi încolo după ajutor de la oameni. Mulţumesc că mi-ai descoperit că pentru orice lucru, oricât de mic, trebuie să alerg întâi şi mai întâi la Tine. Tu poţi să-mi dai sfatul cel mai bun. Tu poţi să-mi dai ajutor. Tu poţi

să-mi dai lumină şi înţelepciune. Tu poţi să-mi dai pricepere şi descoperire. Tu poţi să-mi dai putere şi să mă aperi. Tu eşti siguranţa absolută.

Învaţă-mă încrederea în Tine în cele mai mărunte lucruri. Mă întorc la Tine mereu şi mereu după putere şi tărie în viaţa de credinţă.

Doamne, inima mea se încrede în Tine!

Planuri şi hotărâri

divineIsaia 30

Isaia 30:1a

„Vai,

zice Domnul,

de copiii răzvrătiţi.”

 

Vai de cei ce fac planuri fără să întrebe pe Domnul. Tu faci planuri fără să întrebi pe Domnul? Plănuieşti, şi apoi ceri binecuvântare peste planurile Tale? Îi spui Domnului ce are de făcut?

Ce plănuieşti chiar acum să faci fără să-L întrebi pe Domnul?

Când a fost ultima dată când ai experimentat călăuzirea lui Dumnezeu?

Opreşte-te din schemele tale şi cere ajutor Domnului în orice decizie şi plan.

Ori de câte ori fac ce vreau eu, ajung în necaz, ruşine şi strâmtorare. Planurile mele duc la distrugere. Când Îl întreb pe Domnul şi-L ascult, El îmi răspunde.

Planurile lui Dumnezeu sunt planurile cele mai bune!

Dumnezeu aşteaptă (tânjeşte) să ne descopere planurile şi harul Lui. Este plin de compasiune şi îndurare.

 

Vai de cei răzvrătiţi care iau hotărâri fără Domnul. Iei hotărâri fără Domnul?

Vai de cei ce fac legăminte care nu vin din Duhul Meu. Faci legăminte care nu vin din Duhul Domnului?

Vai de cei ce îngrămădesc păcat peste păcat. Îngrămădeşti păcat peste păcat?

 

Doamne, Te rog să mă ierţi că plănuiesc fără să Te consult, iau hotărâri fără Tine, fac legăminte care nu vin din Duhul Tău şi îngrămădesc păcat peste păcat.

Mă întorc la Tine cu căinţă şi pocăinţă. Ai milă de mine! Ajută-mă! Ridică-mă! Iartă-mă!

Iartă-mi răzvrătirea, minciuna, neascultarea, rătăcirea, încrederea în silnicie, vicleşugurile, nelegiuirea, încăpăţânarea. Iartă-mă pentru că gândesc ca lumea şi am iluziile ei.

Iartă-mă că fug după avere şi valorile lumii. Iartă-mă ori de câte ori nu am o influenţă bună în familie, biserică, societate.

Doamne, descopere-mi unde sunt greşită, arată-mi adevărul Tău şi dă-mi putere să trăiesc cum Tu mă înveţi, pentru că vreau să trăiesc în linişte şi odihnă, în seninătate şi încredere.

 

Doamne, inima mea caută planurile şi hotărârile Tale pentru viaţa mea!

O învăţătură de datină omenească

astayiIsaia 29:1-14

Isaia 29:13

„Domnul zice: „Când se apropie de Mine poporul acesta, Mă cinsteşte cu gura şi cu buzele, dar inima lui este departe de Mine şi frica pe care o are de Mine nu este decât o învăţătură de datină omenească”.”

 

Vai de cei ipocriţi în închinarea lor. Vai de cei ce se închină numai cu gura, nu şi cu inima.

Vai de cei ce nu se bucură înaintea lui Dumnezeu. Vai de Ariel (Ierusalim, cetatea unde este altarul, unde trebuie să fie şi inima). Catastrofa va lovi în popor, plânsete şi gemete, tunete, cutremure de pământ, vijelie, furtună, foc, război, foame, sete, neputinţă, neştiinţă etc., pentru că „poporul acesta Mă cinsteşte cu gura şi cu buzele, dar inima lui este departe de Mine şi frica pe care o are faţă de Mine nu este decât o învăţătură de datină omenească” (29:13).

Conducătorii cetăţii au ajuns orbi pentru că au refuzat să vadă şi să asculte poruncile lui Dumnezeu.

Neputinţa de a vedea este judecata lui Dumnezeu.

Când conducătorii nu văd Cuvântul lui Dumnezeu, religia este de suprafaţă, de ochii lumii, fără inimă. Când inima este departe de Domnul, închinarea devine un set de reguli omeneşti. Este dureros când Dumnezeu loveşte înţelepciunea înţelepţilor (vor pieri 29:14).

Dumnezeu vede, ştie, cunoaşte ce face fiecare. Unii se joacă de-a biserica. Inima lor este departe de Domnul.

Este inima mea unde spune gura mea?

Dumnezeu vrea inima noastră în închinare nu ritualul nostru liturgic.

Vezi ipocrizie în viaţa ta? Dacă te examinezi înaintea Domnului cum vezi închinarea ta? Te prinde anturajul şi cânţi doar cu gura, fără inimă?

Oare ce gândeşte Domnul despre închinarea mea de duminca la biserică? Mă duc cu valul?

Ce atitudine, acţiune, schimbare vei avea la următoarea închinare?

Doamne, cercetează-mă şi descopere-mi unde gura mea o ia înaintea inimii. Nu mă lăsa în ipocrizie, căci vreau binecuvântarea, nu judecata. Fereşte-mă de datina omenească şi ajută-mă să văd şi să înţeleg Cuvântul. Mă rog pentru conducătorii religioşi să vadă Adevărul în Scripturi şi să dea învăţătură sănătoasă.

Descopere-mi când închinarea mea este un set de reguli omeneşti şi du-mă pe calea cea bună.

Doamne, îmi doresc ca să-Ţi aduc o închinare adevărată!

Fie ca  inima mea să fie în armonie cu gura mea!

Învăţătură peste învăţătură

a invataturaIsaia 28

Isaia 28:10

„Căci dă

învăţătură peste învăţătură,

învăţătură peste învăţătură,

poruncă peste poruncă,

poruncă peste poruncă,

puţin aici, puţin acolo.”

 

O simplă atenţionare „Stop” şi schimbarea direcţiei este iritantă, dacă trebuie să schimb direcţia maşinii sau direcţia vieţii mele. O asemenea schimbare poate salva vieţi. Isaia atenţionează mereu poporul pentru că Dumnezeu vrea să-l salveze şi să-l transforme. Isaia le atrage atenţia asupra vieţii lor trăite în falsitate, trăirea în nerecunoştinţă, necredinţă, rebeliune şi nesupunere faţă de Dumnezeu, în loc de a trăi în adevărul lui Dumnezeu,

Vai de cei ce-şi clădesc viaţa pe o altă fundaţie (temelie) decât Cristos. Vai de cei ce se bazează pe o învăţătură falsă, şi nu se bazează pe învăţătura Adevărului din Scripturi. „Vai” este un suspin adânc, o emoţie care exprimă regret, un strigăt de alarmă. Împărăţia de Nord n-a mai fost loială Domnului, ci a ales închinarea la idoli. Corupţia morală, judecătorească şi politică a mâncat rădăcinile civilizaţiei. Toată cultura şi oraşele, trecutul şi viitorul au ajuns călcate în picioare ca o smochină timpurie care se vede înainte de culesul roadelor şi pe care abia o iei în mână şi îndată o şi înghiţi (28:4). Furtuna vine şi va călca la pământ cununa îngâmfată a beţivilor lui Efraim. Mândria este beţie spirituală. Conducătorii Israelului în loc să fie plini de Duhul lui Dumnezeu au fost plini de alcool (28:7). Scena este dezgustătoare în versetul 8 (vărsături murdare, nici un loc curat). În aroganţa lor au refuzat să audă Cuvântul Domnului (28:9-10). Şi-au bătut joc de mesajul lui Dumnezeu transmis prin Isaia. Şi-au bătut joc de Isaia astupându-şi urechile, ca nişte copii, ca să nu audă mesajul. Pedeapsa lor va fi robia. Ironia este că ei, conducătorii spirituali, puteau să înţeleagă Cuvântul Domnului, dar nu au vrut şi acum urmează judecata asupra lor. S-au lăudat cu puterea şi cu alianţele lor omeneşti (Egiptul) făcând legământ cu moartea, învoială cu locuinţa morţilor, având ca loc de scăpare neadevărul şi ca adăpost minciuna.

Care este temelia vieţii tale? Pe ce clădeşti? Pe ce te bazezi? Cum crezi că va judeca Dumnezeu corupţia morală, politică, judecătorească? Este corupţie în viaţa ta?

Cum vezi viitorul civilizaţiei noastre? Cum te rogi pentru conducătorii noştri spirituali?

Cu cine faci tu alianţe? Pe cine te bazezi când ajungi în necaz? La cine alergi prima dată?

Pe puterea cui te bazezi la nevoie? Cauţi adevărul sau trăieşti în miniciună?

Doamne, inima mea caută

adevărul Tău,

învăţătura Ta,

porunca Ta!

Roada aşteptată

Isaia 5

*

Isaia 5: 4b

*

„Eu

mă aşteptam

să facă

roadă.”

 

Isaia a prezentat situaţia poporului într-un mod foarte clar . Poporul lui Dumnezeu (aşa de binecuvântat) nu a adus roada aşteptată de Domnul; cu toate avertizările nu a vrut să se pocăiască. De aceea Domnul a trimis pedeapsa asupra lui.

Crezi că generaţia noastră împlineşte cerinţele lui Dumnezeu?

Crezi că Dumnezeu este dezamăgit de purtarea şi nepocăinţa noastră?

Care ar fi motivele pentru care Domnul ar judeca şi pedepsi generaţia noastră?

Care din aceste „vaiuri” din capitolul cinci crezi că sunt adevărate în generaţia noastră?

Crezi că avem mai multe „vaiuri” decât poporul Domnului?

Despre care îţi vorbeşte ţie Domnul? Pentru care te avertizează?

Pentru care vrei să te pocăieşti?

Crezi că Legea lui Dumnezeu este desconsiderată în bisericile noastre, în societatea noastră?

Cum crezi că pedeapsa care a venit peste poporul Domnului s-ar potrivi cu judecata finală a lui Dumnezeu din ziua de apoi?

Ce ţi-a dat ţie Dumnezeu ca să poţi să aduci multă roadă pentru Împărăţia Lui?

Ţi-a dat El o familie? Sau prieteni, biserică, sănătate, cunoştinţă, Cuvântul, Duhul Sfânt, dragoste, pace, linişte, protecţie etc.?

Cum vei folosi învăţătura primită de la El?

Doamne, vin la Tine căci Tu poţi să mă păzeşti de lăcomie (poftă după lucruri), de beţie (plăceri), de  batjocorirea Numelui tău (uşurătate în vorbirea mea), de stricăciune (confuzie) morală (trup şi suflet murdar, binele nu este rău şi răul nu este bine), de înşelăciune (mă cred învăţată şi înţeleaptă) şi de dispreţ faţă de Cuvântul Tău (nesocotesc citirea şi împlinirea Cuvântului). Am nevoie de ajutorul Tău căci vreau să aduc roadă.

Doamne, pune dorinţa de pocăinţă pe inima mea!

Drepturile omului

Isaia 5:22-23

„Vai de cei tari când este vorba de băut vin, şi viteji când este vorba de amestecat băuturi tari, cari scot cu faţa curată pe cei vinovaţi, pentru mită şi iau drepturile celor nevinovaţi.”

 

„Vai” este o exclamaţie a durerii.

Vai de cei ce iau drepturile celui nevinovat!

Vai de cei investiţi cu autoritatea să facă dreptate dar folosesc puterea pentru câştig mârşav. Fac legi în favoarea lor.

Vai de cei ce iau mită ca să nedreptăţească pe cel nevinovat şi să scoată cu faţa curată pe cel vinovat.

Cei ce sunt în poziţii de conducere îi influienţează pe alţii şi au o mai mare responsabilitate înaintea lui Dumnezeu.

Cunoşti tu scopul lui Dumnezeu pentru viaţa ta? Cauţi tu să trăieşti pentru binele altora? Sau totul este doar pentru tine?

Vai de cei ce se cred eroi la lucruri rele (băut vin şi amestecat băuturi).

Ce vei face tu ca să te păzeşti de o asemenea gândire şi purtare?

Domnul aşteaptă să facem dreptate celui nevinovat.

Nu avem nici o scuză ca să ignorăm aşteptările (cerinţele) Domnului.

Care din aşteptările Domnului le ignori?

Domnul vrea să aibă primul loc în inima mea. Este El primul în viaţa ta?

Domnul aşteaptă să petrec timp cu El. Petreci tu zilnic timp cu El?

Cum te supui sub autoritatea soţului tău?

Te concentrezi mai mult la fericirea ta sau la căutarea sfinţeniei?

Doamne, iartă-mă pentru scuzele mele că nu am timp pentru Tine. Numai Tu mă înveţi ce este drept. Numai Tu îmi dai o inimă care simte cu alţii.

Doamne, vreau ca Tu să ai primul loc în inima mea!

Doamne, ajută-mă să respect drepturile altora!

 

Înţelepciunea şi priceperea

Isaia 5:21

*

„Vai

de cei ce se socotesc

înţelepţi

şi se cred

pricepuţi!”

*

 

„Vai” este o exclamaţie a durerii.

Vai de cei ce se cred înţelepţi şi pricepuţi!

Când cineva respinge Cuvântul lui Dumnezeu, singura alternativă care-i rămâne este să se încreadă în puterea şi înţelepciunea lui. Nu-i de mirare că oamenii ajung la moarte spirituală.

Romani 1:22 ne spune că oamenii care au crezut că sunt înţelepţi, au înnebunit. „S-au fălit că sunt înţelepţi şi au înnebunit.” Ce vei face tu ca să te păzeşti de o asemenea gândire şi purtare?

Romani 1:18 se afirmă: „Mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu şi împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor care înăbuşe adevărul în nelegiuirea lor”.

Apostolul Pavel arată clar faptul că întunecarea minţii este o consecinţă a îndepărtării omului de Dumnezeu : „Fiindcă, cu toate că au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulţumit, ci s-au dedat la gândiri deşarte şi inima lor fără pricepere s-a întunecat” (Romani 1:21).

Ideea se continuă şi în Romani 1:28: „Fiindcă n-au căutat să păstreze pe Dumnezeu în cunoştinţa lor, Dumnezeu i-a lăsat în voia minţii lor blestemate, ca să facă lucruri neîngăduite”.

Credincioşii adevăraţi recunosc nevoia lor de a fi salvaţi de Dumnezeu din firea lor pământească (egoismul lor).

Consideri tu că faci farte dintre acei care „au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu.”?

Crezi tu ce spune Proverbe 9:10 „Frica de Domnul este începutul înţelepciunii.”?

Crezi tu adevărul din Proverbe 8:11-12 „Căci înţelepciunea preţuieşte mai mult decât mărgăritarele şi nici un lucru de preţ nu se poate asemui cu ea. Eu, Înţelepciunea am ca locuinţă mintea şi pot născoci cele mai chibzuite planuri.”?

Doamne Isuse, Tu eşti Înţelepciunea de care am nevoie! Fereşte-mă de nebunie.

 

Doamne,

umple inima mea

cu înţelepciunea şi priceperea Ta!