îndurările Domnului

Isaia 63:7-64:12

Isaia 63:7a „Voi vesti îndurările Domnului.”

Doamne, dorinţa inimii mele este să vestesc îndurările Tale, faptele Tale minunate, tot ceea ce Tu ai făcut. Voi spune bunătatea Ta faţă de mine, căci mi-ai făcut după îndurările şi bogăţia dragostei Tale. Vreau să-Ţi fiu credincioasă, căci Tu eşti credincios faţă de mine. Tu eşti Mântuitorul meu. În necazurile mele nu m-ai lăsat fără ajutor. Tu m-ai sprijinit şi m-ai purtat din biruinţă în biruinţă. Voi fi ascultătoare pentru că nu vreau să întristez Duhul Tău cel Sfânt cu care m-ai pecetluit. Învaţă-mă cum să nu întristez pe Duhul Sfânt prin purtarea mea. Vreau să mă înnoiesc în duhul minţii mele şi să mă îmbrac în omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu, căutând curăţia de inimă şi iubirea aproapelui. Vreau să veghez asupra gurii mele, ca nici un cuvânt stricat să nu-mi iasă din gură, ci mai degrabă unul bun, pentru zidire, ca să dea har celor ce-l aud. Voi căuta bunătatea faţă de alţii, mila şi iertarea.Tu mă povăţuieşti şi mă călăuzeşti cu braţul Tău slăvit. Tu mă ajuţi ca să nu mă poticnesc. Îţi mulţumesc pentru odihna pe care mi-o dă Duhul Tău Sfânt. Tu priveşti la mine şi mă vezi din locuinţa Ta cea sfântă şi slăvită. Tu-mi descoperi puterea Ta. Tu îmi arăţi îndurările Tale faţă de mine. Tu eşti Tatăl meu care mă cunoaşte. Din veşnicie Te numeşti Mântuitorul meu.

Nu mă lăsa să mă rătăcesc de la căile Tale. Nu mă lăsa să-mi împietresc inima ca să nu mă tem de Tine. Întoarce-Te, din dragoste pentru mine, şi stăpâneşte Tu peste mine.

Păzeşte-mă de vrăjmaşi şi dă-mi bucuria de a fi în locaşul Tău cel Sfânt împreună cu poporul Tău ales. Cârmuieşte-mă, Tu, căci chem Numele Tău.

Doamne, nimeni nu este ca Tine. Nu s-au pomenit, şi nu s-au văzut vreodată asemenea lucruri pentru cei ce se încred în Tine. Tu ne ajuţi să împlinim dreptatea, să umblăm în căile Tale, să ne aducem aminte de Tine şi de lucrările Tale.

Nu-Ţi ascunde faţa de mine când păcătuiesc, ci iartă-mă în bunătatea Ta. Nu mă lăsa să pier din cauza nelegiuirilor mele, căci Tu eşti Tatăl meu care m-ai întocmit. Cred că sunt lucrarea mâinilor Tale. Nu te mânia pe mine, ci ajută-mă să mă întorc la casa Ta unde se cântă cântări de laudă. Nu lăsa întristarea în inima mea, ci umple-mă cu bucuria mântuirii Tale.

Doamne, ascultă rugăciunea mea făcută din toată inima!

Isaia 63:7-64:12

Isaia 63:7a

„Voi vesti

îndurările Domnului.”

Oare ce trebuie să ne amintim? Care sunt lucrurile pe care ar fi cel mai bine să ni le amintim?

Cred că ar fi bine dacă ne-am aminti că avem un Tată în ceruri, şi avem un Mântuitor. Să ne amintim de îndurările Domnului, de faptele Lui minunate, de marea Lui bunătate, de bogăţia dragostei Lui, de ajutorul Lui în necazurile noastre, de răscumpărarea pe care am primit-o în dar, de sprijinul Lui, de prezenţa Duhului Sfânt, de braţul Său slăvit care ne-a povăţuit, de călăuzirea Lui prin valurile vieţii, de protecţia şi purtarea Lui de grijă.

De ce este important pentru tine să-ţi aminteşti de dragostea şi credincioşia Domnului?

Ca să înfrunţi cu înţelepciune şi curaj bătăliile zilnice? Ca să te încrezi în Domnul? Ca să ştii ce a făcut? Poţi să descrii o experienţă recentă prin care ai văzut dragostea şi credincioşia Domnului în viaţa ta?

Cum se roagă Isaia pentru popor?Iată rugăciunea lui : ,,Priveşte din cer şi vezi, arată-Ţi râvna şi puterea Ta, întoarce-Te; o de ai despica cerurile şi Te-ai pogorî! Tu eşti Tatăl nostru, noi suntem lutul, iar Tu eşti Olarul, nu Te mânia şi nu-Ţi aduce aminte de nelegiuirile noastre, priveşte cu îndurare spre noi.”

Ce înseamnă aceste expresii în rugăciune, pentru tine? Simţi durerea lui Isaia? Înţelegi tu dorinţa lui da a avea îndurarea Domnului?

Cum te rogi tu pentru alţii? Cum simţi cu alţii? Simţi durerea altora?

Ce mărturiseşte Isaia cu privire la condiţia spirituală a poporului?Iată mărturisirea lui : „Am ajuns ca un popor pe care niciodată nu l-ai cârmuit Tu şi peste care nciodată nu s-a chemat Numele Tău.” Cum se poate aşa ceva? Oare este adevărat acest verset şi pentru poporul nostru? Care este condiţia spirituală a poporului nostru, a bisericii noastre? Strigăm noi după ajutor? Recunoaştem noi cât de păcătoşi suntem? Pe ce bază strigi tu la Domnul în rugăciune? Recunoşti că eşti păcătoasă? Recunoşti că tu eşti lutul care are nevoie de Olar ca să fie modelat? Îi vei cere Domnului să privească spre tine? Vei crede tu în ajutorul Domnului pentru familia ta, pentru biserica ta, pentru ţara ta?

Doamne, numai îndurarea Ta ne poate salva !

Doamne, inima mea strigă după Tine şi după ajutorul Tău!

Doamne, eu voi vesti îndurările Tale !