Înţelepciunea şi priceperea

Isaia 5:21

*

„Vai

de cei ce se socotesc

înţelepţi

şi se cred

pricepuţi!”

*

 

„Vai” este o exclamaţie a durerii.

Vai de cei ce se cred înţelepţi şi pricepuţi!

Când cineva respinge Cuvântul lui Dumnezeu, singura alternativă care-i rămâne este să se încreadă în puterea şi înţelepciunea lui. Nu-i de mirare că oamenii ajung la moarte spirituală.

Romani 1:22 ne spune că oamenii care au crezut că sunt înţelepţi, au înnebunit. „S-au fălit că sunt înţelepţi şi au înnebunit.” Ce vei face tu ca să te păzeşti de o asemenea gândire şi purtare?

Romani 1:18 se afirmă: „Mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu şi împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor care înăbuşe adevărul în nelegiuirea lor”.

Apostolul Pavel arată clar faptul că întunecarea minţii este o consecinţă a îndepărtării omului de Dumnezeu : „Fiindcă, cu toate că au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulţumit, ci s-au dedat la gândiri deşarte şi inima lor fără pricepere s-a întunecat” (Romani 1:21).

Ideea se continuă şi în Romani 1:28: „Fiindcă n-au căutat să păstreze pe Dumnezeu în cunoştinţa lor, Dumnezeu i-a lăsat în voia minţii lor blestemate, ca să facă lucruri neîngăduite”.

Credincioşii adevăraţi recunosc nevoia lor de a fi salvaţi de Dumnezeu din firea lor pământească (egoismul lor).

Consideri tu că faci farte dintre acei care „au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu.”?

Crezi tu ce spune Proverbe 9:10 „Frica de Domnul este începutul înţelepciunii.”?

Crezi tu adevărul din Proverbe 8:11-12 „Căci înţelepciunea preţuieşte mai mult decât mărgăritarele şi nici un lucru de preţ nu se poate asemui cu ea. Eu, Înţelepciunea am ca locuinţă mintea şi pot născoci cele mai chibzuite planuri.”?

Doamne Isuse, Tu eşti Înţelepciunea de care am nevoie! Fereşte-mă de nebunie.

 

Doamne,

umple inima mea

cu înţelepciunea şi priceperea Ta!

 

Căutători ai adevărului

Ioan 5:31-47

*

Ioan 5:41

„Eu nu umblu

după

slava care vine

de la

oameni.“

*

 

Căutatori de slavă (deşartă) sau căutători ai adevărului?

Este o slavă care vine de la oameni. Este foarte uşor să umblăm după slava oamenilor. Vrem să fim plăcuţi, admiraţi, apreciaţi, lăudaţi – chiar şi pe nedrept. Slava oamenilor poate deveni foarte periculoasă. Epistola către Romani ne spune în capitolul întâi despre pericolele care îi pasc pe cei ce „schimbă în minciună adevărul lui Dumnezeu şi slujesc făpturii în locul Făcătorului“. „Mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu şi împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor care înăbuşe adevărul în nelegiuirea lor.“ Romani 1:18

Este o slavă care vine de la Dumnezeu. Cercetarea Scripturilor ne arată slava lui Dumnezeu. Slava Domnului este prezentată în Scripturi ca şi prezenţa Domnului.

Când prezenţa Domnului este într-un loc, nu mai încape nimic altceva. Singurul lucru de care avem nevoie şi pe care-l dorim este doar atât: prezenţa Domnului.

Când cineva îşi prezintă mărturia lui, eşti de partea lui sau de partea adevărului?

Te grăbeşti să vorbeşti (pentru că tu ştii) şi nu mai cauţi adevărul?

Ce este mai important pentru tine, prezenţa ta sau prezenţa Domnului?

„Doamne, Tu eşti scutul meu, Tu eşti slava mea şi Tu îmi înalţi capul!“ Psalm 3:3

Vreau să fiu o căutătoare a slavei Tale!

Vreau să fiu o căutătoare a adevărului Tău!

 

Tu caută prezenţa Domnului!