*
Isaia 59:1-15
Isaia 59:2a „Păcatele voastre vă ascund Faţa Lui şi-L împiedică să vă asculte!”
*
1 Ioan 1:9, ne spune că Dumnezeu ne iartă, dacă ne mărturisim păcatele. Isaia a spus păcatelor pe nume şi a cerut iertare de la Domnul. Care păcate trebuie să le mărturiseşti Domnului? Poţi spune numele lor? Care păcate pun un zid de despărţire între tine şi Domnul? Vei cere iertare?
Isaia a examinat relaţia poporului cu Dumnezeu. Dumnezeu putea să îi întărească şi să răspundă cererilor lor. Totuşi, Isaia spune că din cauza păcatelor, Dumnezeu nu poate lucra. De fapt, păcatele lor ascund faţa lui Dumnezeu. Aceasta este starea omului peste tot. Dumnezeu este departe pentru că păcatele pun un zid de despărţire între noi şi El. Unii oameni caută conflict şi violenţă mai mult decât adevărul şi pacea. Imaginea pe care o prezinţă Dumnezeu despre rău, este un cuib de şerpi veninoşi şi o pânză de păianjeni. Iacov 1:15, ne spune că pofta dă naştere păcatului şi păcatul aduce moartea. Israeliţii credeau că sunt religioşi şi spirituali, dar ceea ce făceau, producea moartea. Pânza de paianjen este o capcană pentru alţii. Faptele israeliţilor erau ca pânza de paianjen, ele nu puteau să-i protejeze de judecata lui Dumnezeu. Prin gândurile lor, alergau spre ruină şi distrugere. O astfel de comunitate este lipsită de pace.
Care este examinarea ta?
Scrierea lui Isaia reprezintă o confesiune a păcatelor poporului înaintea lui Dumnezeu. Ele sunt prezentate cu smerenie, dar cu adâncă tristeţe, oglindind lipsa de speranţă pentru un popor care n-a ajuns la momentul pocăinţei. Păcatele poporului: rebeliunea, înşelăciunea, revolta, minciuna, au adus întunecime în viaţa lor. Poporul umblă în negură, bâjbâie şi se poticneşte, mormăie, se vaită. De ce? Din cauza păcatelor lor. Este dramatic ce se întâmplă din cauza păcatului. Ritualul gol şi sentimentalismul ieftin nu au putere de transformare. Păzirea Sabatului (ziua Domnului) pentru plăcerea personală nu schimbă pe nimeni. Ochiul lui Dumnezeu vede orice formă de ritual rece, orice înşelăciune, orice indiferenţă.
Vezi tu confuzia spirituală şi declinul moral din jurul tău?
Legile şi cerinţele lui Dumnezeu sunt clare. El ne cheamă la un angajament serios. Unde este speranţa? Cum poate să scape omul din închisoarea păcatului?
Păcatul îl separă pe om de Dumnezeu, dar mărturisirea şi părăsirea acestuia aduce restaurare.

Doamne, îmi pare rău,
îmi cer iertare pentru păcatele din inima mea
şi mă abat de la rău !